Acest articol este continuarea la ceea ce scrisesem cu ceva vreme in urma, Cum e sa ai o relatie un un seropozitiv? Ironia sortii face ca relatia noastra s-a destramat… dar am ramas cu un mic suvenir… m-am infectat cu HIV. Nu-mi este usor sa scriu despre asta, dar totusi, voi incerca.
Imi aduc aminte ca ieri fiind inceputul relatiei mele iar la aproximativ o luna si putin de la sfarsitul ei stau si analizez ce a fost, unde s-a gresit si ce voi face. Nu sunt un caz obisnuit, tiparul ce-l intalnim cu toti la fiecare pas, si consider ca impartasindu-va voua aceasta poveste atunci ma veti judeca sau condamna fiecare dupa bunul plac.
L-am cunoscut in iarna anului 2011, undeva la sfarsitul lunii ianuarie, intr-un club in Timisoara. Ne-am agatat subtil lasandu-ne spatiul rezervat pentru mai tarziu. Din curiozitate, unul din cei mai buni prieteni ai mei mi-a furnizat niste informatii poate prea confidentiale pentru el, insa el tocmai facuse publica starea lui de sanatate pe un site de socializare si faptul ca este infectat cu HIV.
Poate din prea multa teama, sau nu, m-am dus si am inceput sa vorbesc cu el, ne-am dansat unul pe altul pret de cateva minute bune in timp ce ne sopteam la urechi chestii unul despre altul. Aveam impresia ca sunt singur pe un ring de dans si mergeam mai departe pe muzica difuza ce ma invaluia, atentia fiindu-mi la discutia noastra. Nu le avea cu dansul, insa nu ma pierdeam in pasii haotici pe care-i facea. La final de seara l-am atentionat ca plec si daca doreste poate sa ramana la mine peste noapte sa nu fie nevoit sa stea in gara pana la primul tren spre casa. Ofeream linistea caminului meu, amicii mei, colega mea de apartament, si eventual o discutie si o intelegere.
Ne-am trezit amandoi dimineata urmatoare, dupa o noapte lunga si plina de transpiratie; nu prea am pus geana pe geana pentru ca-mi rasuna in minte “are HIV, viata lui s-a cam inchis”, insa nu dadea semne ca ar fi obosit sau extenuat de idee. Nu a plecat nici in ziua urmatoare la el acasa, a mai ramas cateva zile, si asta m-a bucurat enorm pentru ca puteam sa aprofundez exemplarul pe care-l aveam langa mine ceea ce “predam” la copii in licee.
Am realizat intr-un tarziu ca suntem compatibili deoarece ma proteja totalmente, cu riscul de a nu avea un final fericit pentru el, si asta ma facea sa ma simt sigur pe el. Mi-a placut enorm de mult ideea de a fi impreuna cu el si mai ales ca imi vorbea de niste lucruri pe care, eu cel putin, le cautam zi de zi. Oficializam relatia noastra cu riscul de a fi inalturat de amici din simplul motiv ca este seropozitiv – o parte dintre ei imi sunt langa mine, o parte nu.
Au urmat chestiile placute de la inceputul oricarei relatii, plimbari, iesiri, distractii, socializari si nu numai. Insa imi placea nespus de mult faptul ca ma proteja 24 de ore din 24. Apoi, mai presus de toate era faptul ca ma tolerea si-mi accepta capriciile. Mentionez ca sunt o persoana dificila, altfel nu m-ar fi facut chiar atat de ingrat in comunitatea de pe vest.
De Valentine`s Day singurul cadou care am putut sa i-l fac a fost un tort si o orhidee, m-am bucurat enorm cand i-am vazut licarind ochii iar el m-a lasat sa-mi rezolv treburile de peste zi sa imi pregateasca camera in mult albastru si alb cu desene si nu numai. Isi arata fata de mine si grija si teama, insa avea si o tenta de gelozie care imi placea foarte mult, observam ca vorbeste deschis de el in fata prietenilor mei si, analizandu-le reactiile, am observat ca-l acceptau asa cum este, si nu datorita mie ci din cauza ca devenise foarte popular; cand eram sunat de prietenii mei nu eram intrebat ce fac eu – ci ce face el. Ciudat, insa imi placea senzatia.
Dupa un timp, prin aprilie, exista si un moment de ruptura a relatiei, acuzat fiind de infidelitate. Desi incercam sa-i explic ca in postura in care faceam, precaut, sex oral exista o sansa mica sa ma infectez si eu! Insa nu s-a inteles acest lucru si atunci m-am izbit de orgoliul lui. Intuitia imi spunea ca de fapt a incercat sa ma indeparteze de el fiindca considerase ca-l ranisem si totodata ca a aparut in peisaj o “duduie” din orasul lui, o sa fiu ironic si am sa spun “o zeita”. Au trecut aproximativ 2 saptamani, timp in care am stat departe unul de altul, in care ma ranea crunt si nemilos cu diferite cuvinte sau fapte insa poate inconstient. Contactasem o raceala crunta care ma izbise la pat, eram singur in casa si-mi doream doar sa vina sa ma vada, nu sa-mi faca ceva de mancare, desi recunosc ca este un bucatar bun.
In preajma sarbatorii de Paste a venit sa-si ia lucrurile, lucru care m-a durut enorm pentru ca nu intelegea faptul ca eu am fost cumintel si pe curul meu si nu mi-a trebuit nimic. Stiam ca relatia se terminase insa nu realizam ca asa de repede. L-am condus la gara iar la 10 min dupa plecarea trenului primesc un sms: “Vrei sa vin inapoi sa facem Pastele Ortodox impreuna?” Mda! Atunci am zis da! Totul se rezolvase intr-o clipita si lucrurile intrase pe fagasul cel bun. Insa stiam ca va pleca din Romania pentru o perioada, si perioada aceea a fost destul de ciudata deoarece, plecat fiind, timp de 2 saptamani l-am simtit departe oarecum, rece si relativ schimbat, pana in momentul in care ne-am reintalnit pe peronul garii din Arad, unde s-au consumat momente unice pentru amandoi.
Timpul se scursese; de la reintalnirea din Arad a trecut 1 luna si ceva, si iar trebuia sa plece din Romania. Imi spunea tot timpul ca totul va fi bine, ca voi invata limba si ca ma va astepta la el, ca ne vom vizita pana sa ma mut definitv la el. Toul era perfect. Impreuna am mers sa-si ia biletul de plecare, totodata si al meu deoarece vroiam sa merg la parinti si imi doream sa vorbesc cu ei despre el, despre mine si despre problema lui.
Inainte de a pleca ma rugase sa-mi refac analizele sa plece linistit, in 25 iunie ma prezint la un laborator mi se recolteaza urmand ca in ziua urmatoare sa am analiza, insa ziua urmatoare sunt sunat si informat ca analiza mea este la Bucuresti deoarece ceva nu este in regula cu ea. Nu am intrat in panica deoarece stiam ca m-am supus la un risc si ca pot face parte din grupul de oameni ce se intalnesc zilnic cu stigmatizarea si discriminarea persoanelor HIV+. In 30 iunie l-am condus la gara urmand sa plece definitiv. In ochii lui citeam intrebari ce ma ajutau sa zambesc: “Oare cand am sa-l revad? Oare cand am sa-l tin in brate?”
Au trecut cateva zile si peste mine se pusese un dor crunt. Netul nu ma ajuta, webul nici atat. Nimic nu ma ajuta. De ziua lui il sunasem si vorbisem ore, aproape zilnic vorbeam cu orele la telefon cat si pe messenger. Aveam un discomfort total, uram telefonul si chatul. Intre timp sunt instiintat ca analiza mea a sosit si ca este pozitiva. Socat nu am fost, insa incercam sa inteleg cand s-a intamplat. Era tarziu sa caut momente, amanunte, detalii; am simtit nevoit sa-i spun statutul meu desi a dorit mereu ca prietenul lui sa ramana negativ. Totusi…acum puteam sa aruncam la gunoi prezervativele pe care le prindea de marginea patului, pentru a-i fi la indemana.
Zilele noastre sunt aproape una de alta si atat mi-as fi dorit sa le facem impreuna, insa nu s-a putut, eu mi-am tinut ziua de nastere cu prietenii mei in ziua in care implinise 28 de ani, urmand ca de ziua mea sa plec la parinti. M-am simtit atat de incomod dupa 10 luni de cand nu imi revazusem familia si atat de mult imi doream sa am sprijinul lui in cazul in care ai mei nu ar fi acceptat statutul meu de gay si nici relatia noastra. Insa al meu prieten devenise tot mai rece, din ce in ce mai rece. Aveam impresia ca vorbesc cu o roca de la nord peste care razele soarelui trecusera fara s-o atinga. Mai tarziu spunea ca ne-am despartit, asa, din senin, deoarece nu mai are sentimente fata de mine ca nu mai merge, ca suntem incompatibili.
Decid sa ma intorc in Timisoara pentru setul complet de analize cu privire la infectia HIV si imi iau 2 bilete de tren pentru a merge la el. Primul, in perioada 4 – 8 August, la o luna si putin dupa plecarea lui, in speranta ca voi gasi raspunsurile necesare pentru a merge mai departe. Cunosteam statutul meu serologic insa sprijinul lui nu-l aveam. Acest lucru ma bagase intr-o decadere si o deceptie crunta. Analizele imi erau bune, acum asteptam ziua plecarii. Mama mea venise la Timisoara, la 2 ani de cand ma mutasem, si-i dau trei vesti:
1) De la mine nu vei avea niciodata nepoti;
2) Sunt gay, mama si am o relatie cu un tip;
3) Sunt seropozitiv, si cam atat.
Nu stiu ce a fost in capul ei insa atunci ma simtisem usurat ca i-am spus, insa eram nevoit sa o las in casa, singura, pentru a pleca la el. Nu inainte de a face oarecum, cunostiinta virtuala cu “ginerele/nora” ei. Vazandu-l se linistise si se bucurase ca exista cineva care tine la mine si care avea grija de mine cat de cat.
Vine ziua plecarii asa ca…ma urc in tren si seara sunt asteptat pe peronul garii din Augsburg Linia 1. Il zaresc in timp ce-mi aprindeam tigara. Mergem usor la o bere sa fac cunostiinta cu prietenii lui de-acolo, urmand ca dupa o bere nefiltrata sa ne indreptam spre casa unde ma astepta o cina cu lumanari, si doua pisici (Carlo si Mitzi). Seara trecuse repede insa nu puteam sa discut nimic; ne asezam sa dormim si in bratele lui incep sa tremur de emotii; a doua zi, intr-o plimbare. imi spune ca a realizat ca are inca sentimente fata de mine si considera ca pentru a le salva am face bine sa avem o relatie deschisa. Nu inainte de a gasi niste poze nud pe computer, cu el si cu cel mai bun prieten al lui si totodata viitorul lui sef, poze ce-mi ridicasera semne de intrebare si incercam sa inteleg relatia respectiva.
Analizand problema cu relatia deschisa refuz categoric deoarece in cazul nostru orice alta problema devine tot mai complicata. Incercand sa-i explic motivele pentru care nu sunt deacord se petrec niste lucruri ciudate care se sfarsesc in bine la pleca mea din Augsburg.
Urmeaza doua saptamani de chat placut in care asteptam data de 25 august, in care urma sa ma reintorc sa-l vad. Ajunge si data plecarii, in care mama lui ma sustinea din toate punctele de vedere. Insa eram trist deoarece, cu o zi inainte de a pleca, ajunsese in spital cu o sangerare rectala. Ziua, facutul de bagaje – un bagaj ce continea doar vegetale cu gust de la taranii din piata, bagaj ce l-am facut pana la ora 04:00 iar la 06:40 aveam trenul. Ajuns la Salzburg il sun si incerc sa-l fac sa se deconecteze de atmosfera de spital cu niste glume insa, nervos ca nu mai are baterie la telefon, si ca va ramane fara baterie cand vine a lui prietena la spital imi inchide telefonul. Ma deranjase atitudinea, si i-am trimises un SMS spunandu-i ca este un nesimtit si ca daca ar fi fost in fata mea l-as fi plesnit. Seara ajung in apartamentul lui din Augsburg, incepand sa aranjez lucrurile si totodata sa fac curat dupa pisicile ce devastase casa. Merg spre pat undeva aproape de zorii zilei iar la 7 sunt deja pe picioare in drum spre Zentrum Klinicum Augsburg; fara sa stiu germana gasesc sectia si salonul unde era internat.
Zilele urmatoare aflu ca avusese o zgarietura rectala care ii provocase sangerarea. Ma amuzase copios situatia si-l rugam sa-mi faca si mie cunostiinta cu persoana care ii provocase zgarietura. Zilele sunt bune si frumoase, profitam de ele, iar cu 2 zile inainte de a ma intoarce in Romania ii marturisesc ca mai am un drum la sfarsitul lunii septembrie si cadoul de Craciun 2 bilete pe un vas de croaziera pe Mediterana. Nu schiteaza nici un gest! Ajungem sa avem o divergenta din cauza iesitului afara: el nu, ca va fi sunat de un bun prieten de-al lui, apoi ca nu vrea sa iasa din oras iar apoi vine cel mai bun prieten al lui si il intreaba, in germana, daca “doreste sa iasa la un foc de artificii”; am retinut doar singularul din intrebare insa el foarte calm accepta, insa nu inainte de a ma intreba si pe mine – atunci ma decid sa-i spun ca mai sunt 2 zile pana la plecarea mea si imi doresc sa le petrecem impreuna, noi doi. Refuz ideea de a iesi cu cealalta persoana, asa ca ma pun sa dorm.
Ziua urmatoare, al meu, bosumflat fara vreun motiv, ma trateaza ca si cum as fi fost ultima carpa de sters pe jos, nevoit fiind sa-i parasesc apartamentul cu bagaj cu tot, pentru a treia oara de cand ne cunoasteam. Prima data se intamplase in Arad, inainte de Pastele Ortodox, nici nu s-a uitat la mine; a doua oara cand am ajuns la el pentru prima data plec din casa lui cu bagajul dupa mine pe o ploaie torentiala. Iar de aceasta data ma lasa sa ies din casa, moment in care profita si iese la scaldat cu cel mai bun prieten al lui. Nu-l interesa daca am unde sa ma duc, la cine sa apelez, cum sa cer o cana de apa. Nimic din toate acestea.
Reapelez la el, deoarece mai aveam de stat o seara in Augsburg, si-mi zice sec sa las bagajul la un bar, aproape de casa lui, si ne vedem la ora 20:00. Ar fi asteptat sa fiu vesel la reantalnire, sa-l strang in brate. Nu, nu m-am putut abtine; il plesnesc de doua ori si-i arunc bicicleta la pamant in culmea nervilor. Ajunsi acasa nu aveam stare, desi imi luasem 8 ketonal doar sa nu imi plesneasca capul de nervi. Subtil, ii cer un distonocalm – mai avea doua – asa ca le iau iar la 30 de min imi pun 50 mililitrii de tuica romaneasca cu miere, moment care m-a linistit complet.
L-am rugat sa nu mi-l aduca pe cel mai bun prieten al lui – tocmai aia facuse. Iar cel mai bun prieten al lui replica sistematic: “Vezi, ti-am zis eu vrea sa distruga relatia noastra de prietenie! Ti-am zis ca iti va crea probleme!!” Iar in momentul in care intrasem in discutii atunci mi se replica: “Ce vrei sa stii despre relatia asta? Cum ne futem? Hai, ca esti patetic!!” .Grija prietenului cel bun fata de supra-dozarea mea a fost inevitabila. Sa mai pomenesc ca dansul avea o relatie inchisa cat eram eu acolo, urmand ca la plecarea mea sa aiba una deschis? Discutia reiese din mesajele schimbate cu un arab din Berlin! Pentru cel mai bun prieten al lui se facuse vegetarian, ayurvedic, asculta opera, mananca BIO si multe altele…
Am incercat sa inteleg: de ce ruperea relatiei? “Pt ca suntem incompatibili, bebe si da recunosc ca sunt egoist insa ma simt bine in pielea mea si nu vreau sa ma schimb pentru nimeni, nici macar pentru tine” sau “Pur si simplu nu mai am sentimente fata de tine” desi joi ma mangaia si ma saruta, vineri nu ma mai iubea.
Acum, la o luna si ceva, realizez ca cea mai mare greseala pe care am facut-o este sa ma pun pe locul doi, uitand ca eu sunt ce-a mai importanta persoana. Ranile au ramas, unele putin acoperite, insa amintirea de seropozitiv si discutia dinaintea plecarii: “Am suferit si eu bebe, pentru o pula de arab, asa ca o sa suferi si tu, dar iti va trece odata”. Nu sunt capabil sa pun un epilog, ci doar vroiam sa impartasesc cu oamenii greseala mea, cu riscul de a fi judecat sau nu. Poate adminul va gasi epilogul potrivit. Acum nici nu ne vorbim, ma ignora, si prefer sa stau in ignor cel putin o perioada am sa ma ocup de mine. Cu siguranta nu voi accepta langa mine o persoana sanatoasa, asa cum am facut eu odata! Trebuie sa recunosc ca sunt cupluri HIV+ alaturi de negativi care o dusc bine merci, imi asum greseala pentru cele intamplate. Insa, scopul acestui articol nu este de a speria alte cupluri, ci doar de a-mi elibera mintea de idei si probleme. Altul ca mine, care sa se apropie de un seropozitiv clar, nu voi accepta… Riscurile sunt mari si greseala comisa de mine as dorii sa nu o repete nimeni. Nu se merita sa ingradesc viata nimanui. Desi am nevoiile mele, prefer sa stau linistit si sa privesc netul. Multam de atentie.
Tulburator! I’m speachless!
Chiar tu spusesesi la un moment dat ca esti o persoana dificila si te surprindea faptul ca avea grija de tine in ciuda acestui fapt. Ultimul lucru pe care incerc sa il fac ar fi sa ofensez, dar…. esti sigur ca nu i s-a luat, pur si simplu? Sa se fi saturat incat sa nu mai vrea nici macar sa-ti expuna realul motiv?
iar daca nu, accepta urmatorul lucru: putem avea parte de momente incredibile alaturi de o persoana, chiar daca soseste fara intarziere si momentul in care ne da peste cap universul… si nu pentru ca totul a fost de fatada…. ci pentru ca mai multi oameni decat iti imaginezi chiar se pot schimba de-a lungul timpului… si din nefericire, nu depinde numai de noi sa ne pastram relatia cu ei, indiferent de natura sa…
imi pare rau ca ai trecut prin ce ai trecut; consuma-ti suferinta, plangi cat e nevoie, stai in preajma persoanelor apropiate si lasa-le sa te asculte, dar apoi gaseste o cale sa treci peste; e singura solutie sanatoasa, din punctul meu de vedere!
@Ralph G
Crezi ca nu ar fi fost mai simplu sa asculte ce am de zis? Adica, in timp ce stateam jos langa picioarele lui si vorbeam, macar sa se uite la mine si sa-mi fi spus uite consider ca e over. Crezi ca Incompatibilitatea sau Lipsa sentimentelor e o solutie sau chiar crezi ca se pune problema? Adica tu pleci de langa mine te vad cu pareri de rau si dupa 2 zile incepi sa te racesti? Propui relatii deschise? Te ascunzi de mine, Ma lasi sa fac monolog? Ma lasi sa plec din casa ta fara sa te intrebi unde ma duc, urmand ca sa-ti iei bicicleta sa mergi la scaldat cu cel mai bun prieten? Prieten cu care te fotografiezi nud si iti permiti glume?
Hai sa analizam amandoi situatia! Omul care face tot pentru tine tu il joci in picioare, cand te intreaba “de ce acum?” tu ii spui ce vrea sa auda? “Mi-am batut joc de tine, te-am folosit am vrut sa te infectez?”
Gandeste-te!
Deci sunt si eu speachless… nu stiu absolut nimic despre tine, deci nu sunt in masura sa imi dau cu parerea. Dar totusi, tie nu ti-a pasat absolut deloc de tine? Oricat de mult ai tine la o persoana, gandeste-te inainte de toate la tine si cel mai important la sanatatea ta. Nimeni, dar absolut nimeni nu merita sa faci ce ai facut tu! Ti-ai dat sanatatea pentru o p*** de om! (scuza-mi expresia)… Nu esti de judecat, nimeni nu are dreptul sa te judece, a fost alegerea ta, dar din punctul meu de vedere a fost cea mai mare greseala pe care o poate face un om.
Nu e chiar asa, povestea a inceput frumos si s-a sfarsit urat. Acum nici nu ne vorbim! Mai mult, considera ce u sunt vinovatul a tot, eu sunt cel schimbat… Asta dupa ce am cerut in mod repetat o explicatie cu privire la atitudinea respectiva, la “relatia de buni prieteni” ce o avea cu domnul respectiv (viitorul lui sef). Nu l-as numii tocmai p*** de om. Insa cuvintele adresate si modul in care m-am simtit din iulie incoace si-au facut datoria asupra starii mele de sanatate, am slabit, m-am facut mai frumos…
Greseala a fost facut nu caut mila aici ci doar am povestit ce s-a intamplat. Poate ma linisteste, sau poate imi gasesc raspunsul. Prietenii care ne cunosc sunt rezervati sa vorbeasca despre relatia asta, asta pentru ca eu le-am cerut. Stiam in ce ma bag, de la bun inceput. Traiam o minciuna, poate nu am fost suficient, poate nu stiu, poate… intrebarea DE CE, imi va rasuna sistematic in minte! Poate ii voi gasii raspunsul!
Draga Gabriel,
am fost odata pe munte unde am gasit o placa pe care era scris: “Trebuie ca unii sa pateasca pentru ca altii sa invete”. Ce se-ntamplase? O familie isi pierdu fiul de 20 de ani. Nu te condamn. Iti multumesc din tot sufletul pentru faptul ca ai avut curajul sa te deschizi. Nu-mi pot imaigina cum ai avut curajul sa risti propria sanatate pentru un moment de tandrete, de iubire.
Ai riscat totul. Ai pus totul pe o carte. Poveste ta trezeste admiratie si nu judecata. Ai avut prea multa incredere in el. Pacat ca nu a inteles cat de mult l-ai iubit si cat te-ai sacrificat pentru el.
Chiar daca dialogul nostru va fi virtual, sa stii ca suntem alaturi de tine. As vrea ca pe viitor cand te afli in impas finaciar sa te ajut si economic.
Esti un om de caracter deoarece ti-ai asumat orice risc.
@Avocatus
Sa fim intelesi de la bun inceput: “am acceptat situatia de la bun inceput, stiam in ce ma bag, situatii exceptionale se mai intampla”. Am povestit fara ocolisuri ceea ce s-a intamplat si fara resentimente fata de persoana respectiva sau alte persoane care-mi comenteaza postul. Ce se poate invata de aici? Ca ce-a mai importanta persoana esti TU, restul dupa prioritati, bineanteles si alea stabilite de tine! Ai impresia cumva ca am venit sa milogesc mila cuiva? Vai sunt cu HIV si vreau atentie? Ai impresia ca dau vina pe el? Ei bine, afla ca nu! Financiar!?!? Man, sunt probleme mai mari decat cele financiare in viata, iar intrebarile mele raman aici! Atat pentru mine. Repet: Nu vreau sa creada cineva ca nu poate traii el negativ langa o persoana pozitiva, ba se poate insa respectul trebuie mentinut, intelegere si comunicare. Man, am rugamintea sa nu te abati de la subiect sub nici o forma si sa nu ma antrenezi in discutii inutile, pentru ca voi inceta sa-ti raspund. Am inteles ideea ta!!! Daca ma vezi pe strada, sigur nu ti-ai da seama. Ce incerc sa gasesc aici sunt raspunsurile la de ce acum? de ce nu a fost de prima data? de ce eu? de ce comportamentul asta fata de mine?
Tipul este un tip bun, cu o inima mare, m-a ajutat de multe ori insa cand am avut ce-a mai mare nevoie de mine s-a indepartat drastic. Desi, este un caracter foarte puternic se pare ca influentele altor persoane l-au facut sa se schimbe radical, altfel un prieten comun nu ii punea urmatorul text la legatura de pe planeta-albastra.net: “.eingebürgert.” care, tradus inseamna GATA ADAPTAT!
E trist ca dupa 8 luni iti dai seama de lipsa sentimentelor si atunci pretinzi ca: “am fost langa tine cand am avut ce-a mai mare nevoie de cineva, cand am aflat ca sunt seropozitiv si oricine si-ar fi dorit asta si te-ar fi iubit” si tot dupa 8 luni iti dai seama de incompatibilitatea noastra de cuplu spunandu-mi: “suntem doua caractere total diferite si puternice. Da, recunosc ca sunt orgolios si-mi place si ma simt bine in pielea mea si nu vreau sa ma schimb pentru nimeni nici chiar pentru tine. Nu-mi doresc nici sa schimb pe altcineva!!!” sau pt a salva aceasta relatie mi te adresezi astfel: “mi-am dat seama ca am sentimente fata de tine si nu vreau sa te pierd insa cred ca ar fi bine sa avem o relatie deschisa pt a ne salva pe noi” (adica, nu-i deajuns la ce m-am expus mai trebuie sa ma expun si la alte lucruri!!!).. Tine minte ca astea au fost citate, inca le aud in urechi!
Cand am in fata mea un om infestat cu HIV sunt cuprins de teama, (frica). Imi trece orice ispita. Chiar daca d-au mana cu el.(am atata cultura incat stiu ca nu se transmite in acest fel). Daca ar fi sa-ti citesc sentimentele as spune ca esti dominat de setea de a intelege. (De ce?). Ai devenit un om asemenea lui. Numai tu stii cat este de dificil sa fii in preajma altora “diferiti” de tine.
Gabi, cred ca lucrul cel mai important e ca tu sa te accepti asa cum esti. Nu incerca sa intelegi. E posibil sa fii fost doar o relatie de tranzitie. El avea nevoie de cineva, iar tu ai fost ai facut pe-a eroul. E inuman modul cum (el) te-a tratat. Dar acest lucru e istorie, traieste prezentul si priveste viitorul impreuna cu noi. Experienta ta e o lectie de viata pentru noi toti.
Gandeste-te la binele pe care il poti face. Nu inceta sa visezi. Propune-ti un alt ideal si lupta pentru el.
Stau si ma intreb oare cand unii membri ai comuntatii LGBT vor iesi din perioada de pubertate emotionala si vor deveni (cat de cat) adulti, responsabili si maturi din punct de vedere emotionali?
Incerc sa aduc in dezbatere lucrul acesta. De exemplu, in postul din mai ai declarat asa: “Consider ca un simplu virus nu ar putea sa-mi faca rau si totodata consider ca trebuie sa ma dedic prietenului meu in speranta ca va depasi gandurile si nu se va bloca pe ideea ca ar putea sa ma imbolnaveasca si pe mine”
Cat de iresponsabil si de inconstient poti sa fii sa declari una ca asta? Ca un simplu virus nu ar putea sa-ti faca rau. Sunt absolut socat si siderat de acest mod de gandire.
Oameni buni e aiurea intr-adevar sa traiesti intr-o societate ca cea romaneasca: conservatoare, religioasa, deloc acceptant si friendly, unde nu gasesti sprijin si dragoste in familie pentru ceea ce esti. Cu totii trebuie sa trecem prin mult adversitate, de acord, insa a cauta salvarea intr-o iubire magica ca-n povesti care va dura pana la moarte este utopic si demn de basmele lui Petre Ispirescu.
Prima senzatie pe care am avut-o dupa ce am citit postul tau e ca esti o persoana care are mare nevoie de protectie. Poate sunt cinic, insa singura persoane care e in stare sa te protejeze cu adevarat esti tu. Sugestia mea (dura de altfel) este sa lasi reveriile cu iubiri si dramele emotionale care iti consuma atata energie si sa incepi sa investesti in dezvoltarea ta personala si nu in cautarea de feti frumosi si cai verzi pe pereti. Cred ca o sa vezi ca o sa se intample niste miracole la un moment dat.
Mult succes!
@Voyager_3
Mda, un simplu virus nu-mi poate face rau, chiar si HIV-ul, am sa-ti explic de ce: “Stau bine cu celulele imunitare, am o deosebita atentie fata de mine iar ca sa fiu sincer, nu sa ma scuz: “cand dragostea trece prin stomac uiti de anumite lucruri.”
Man, uite iti scriu franc in fata, nu e un drama ci doar am povestit ce s-a intamplat poate sarind peste cateva episoade, neesentiale zic eu. Maturitate am dat dovada de la bun inceput in care stiam de statusul lui serologic; insa am o intrebare pentru tine: Tu ai face acelasi lucru care l-am facut eu? Consideri ca ar fi trebuit sa-l las sa moara, sa-l stigmatizez, sa-l discriminez cum ca la randul lui a fost imatur si iresponsabil! Stau sa ma intreb cate partide sexuale ai avut si le-ai dus la final uitand de cuvantul prezervativ? Ia gandeste-te! Crezi ca esti mai putin scutit de aceast virus? Corect, daca tii la un om, indiferent ca e HIV+ sau nu trebuie sa-l lasi acolo, sa-l marginalizezi strigand si batandu-te cu pumnul in piept ca a fost si va ramane un inconstient si un iresponsabil.
Grija de mine am, cu siguranta chiar stiu sa am insa e mai placut sa fii in doi, daca se poate pozitivi amandoi, si sa avem grija unul de altul. Vb cantecelului: “Unde-s doi puterea creste.”
Apoi, responsabilitate, consider ca am avut pentru ca toata lumea care citeste zice, asta-i iresponsabil, mda… poate, in viziunea ta!
Pubertate, hmmm asta era acum vre-o 13 ani, pentru mine… Aprofundeaza bine subiectul si vezi care este scopul acestui articol! L-am si mentionat intr-un coment mai sus:)
@Gabriel, se spune ca in filosofie intrebarile sunt mai importante decat raspunsurile. Am invatat ca in viata sunt 2 grupuri de oameni, in unii in care se merita sa ai incredere, si in unii care doar se folosesc de tine pentru un scop personal.
In aceasta seara am fost in Biserica si m-am rugat pentru tine. Rugaciunea e o forma de solidaritate. Trebuie sa deschizi ochii, sa te imbraci in modestie si sa mergi in cautarea oamenilor care te iubesc cu adevarat.
@Avocatus
Am probleme cu biserica si sunt ferm convins ca daca erai in locul meu aceleasi intrebari ti le adresai si tu! Multumesc pt solidaritatea de care vorbesti insa chiar sunt impacat cu mine, am fost de la bun inceput am vrut doar sa povestesc ceea ce mi s-a intamplat. Astept alte comentarii, as vrea sa dezbatem problema sa o disecam! Uite, mi-a placut punctul de vedere a lui Voyager_3.
Da, esti un erou nefericit. Dupa cat se vede esti foarte orgolios. Am incarcat sa indulcesc un pic discursul, sa te consolez dar tu spui: nu am nevoie de asa ceva. Se pare ca iti place un fel de “sado-mado”. Atunci te simti mai bine. Daca tu nu o consideri o tragedie, esti tare.
Nu e bine sa fii prea incapatanat. Nu te increde prea mult in fortele proprii. E frumos sa iubesti, insa merita sa suferim o viata pentru o clipa de placere?
Am incercat sa fiu “samariteanul milostiv”, sa-ti intind o mana, sa incerc sa te inteleg. Dar tu spui ca nu ai bevoie de mila si “musti” mana celui care ti-o intinde.
Ti-ai asumat un risc, l-ai iubit orbeste. El nu a mai avut sentimente pentru tine. Of. Complicati mai sunt uni oameni! Omule, chiar nu te-nteleg. Nici macar in ceasul al 12 lea nu te trezesti? Fiecare om e responsabil de propriile actiuni. Te-ai bagat in rahat mintindu-te ca esti imun si nu ai sa te murdaresti.
@Avocatus
In al 12-lea ceas faceam al treilea drum spre Germania incercand sa raman prieten. Ma intreb unde este greseala mea de nu merit un salut si merit o ignoranta totala. Sau are mustrari de constiinta? In fine, cazul este inchis pentru mine, l-am vazut pret de 5 minute, slabit, tras la fata.. de nerecunoscut! Trist, cum altii isi doresc o relatie (vorbesc de persoanele normale), iar cei care o au si sunt iubiti neconditionat o dau inlaturi pentru a experimenta mai mult! Foarte trist!
@Gabriel
Imi pare rau, un “simplu” virus precum HIV oricand iti poate face rau, chiar daca il poti tine sub control si chiar daca nu manifesti SIDA, asta nu inseamna ca pe viitor nu se poate declansa. Nimic nu e garantat. Si cred ca mai ales in cazul HIV, nu e cazul sa afirmam ca e un simplu virus…E un pic cam ridicol sa zici asta
Maturitate am dat dovada de la bun inceput in care stiam de statusul lui serologic; insa am o intrebare pentru tine: Tu ai face acelasi lucru care l-am facut eu?
Raspunsul este nu stiu. Din simplul motiv ca nu ma pot transpune in situatia ta emotionala de atunci (momentul cand l-ai cunoscut si ati decis sa formati un cuplu). Poate as face-o, poate nu. Totusi cu mare sinceritate recunosc: sansele sunt foarte mari sa nu fac sex cu o persoana seropozitiva indiferent de cate metode de protectie as folosi. Totusi nu zic niciodata, pentru ca ..never say never
“Consideri ca ar fi trebuit sa-l las sa moara, sa-l stigmatizez, sa-l discriminez cum ca la randul lui a fost imatur si iresponsabil!”
Cum adica sa-l lasi sa moara? Ca nu inteleg..Daca nu erai tu el murea sau cum?
Stau sa ma intreb cate partide sexuale ai avut si le-ai dus la final uitand de cuvantul prezervativ?
Zero partide.
Sunt de acord ca e mai placut in doi, doar daca amandoi sunt cu cap.
Legat de responsabilitate, raspunsul tau ma face sa zambesc, e foarte copilaros. Faptul ca multa lume de pe aici iti spune ca ai fost responsabil, asta inseamna ca intr-adevar tu ai fost? Simplul fapt ca validarea comportamentului tau vine din gura publicului, ma face sa am indoieli puternice in legatura cu ideea ta de responsabilitate.
@Voyager_3
“sansele sunt foarte mari sa nu fac sex cu o persoana seropozitiva indiferent de cate metode de protectie as folosi.” gandeste-te cati sunt care nu recunosc, asa cum mi s-a spus: “da bebe, scoti p*** si o dai la supt, nu trebuie sa stie nimeni nimic”. Nu stiu ce inseamna responsabilitate pentru tine, insa azi un amic mi-a spus: “El, ar face bine sa iti pupe mainile si picioarele ca nimeni nu ar face ce ai facut tu!” nu m-am simtit bine, auzind asta insa am aprobat pt ca adevarul il cunosc eu si numai eu! Stiu ce s-a facut pentru mine si eu pt el. Insa responsabilitate a existat din partea amandurora! Te asigur de acest lucru! Responsabilitatea de a accepta o persoana seropozitiva si de a forma un cuplu si crede-ma ca sunt multi in cazul meu sau ex cazul meu!
Da, si eu as fi curios de o dezvoltare a punctului de vedere ce apartine lui Voyager_3. Tind sa fiu de-acord cu ceea ce spune si sa cred faptul ca nevoia aparent cronicizata de protectie nu va aduce mari beneficii, pe cand dezvoltarea increderii in sine poate aduce adevarate multumiri si cresterea respectului de sine….
Reteta nu va cere nimeni pentru dezvoltarea personala, fiecare din noi avem cate un drum de parcurs si avem receptivitate catre anumite cai (auto)motivationale. Dar niste exemple din vietile voastre cred ca ar fi utile, in ideea de a releva acea dezvoltare.
Gabriel, ce inseamna “persoana normala”? Date fiind evolutiile aspectelor ce stau la baza structurii emotionale, pe masura ce inaintam in timp, nu e, totusi, un termen relativ?
@Ralph G
Te referi strict la ce? Adica, uat? hau? uer?!!!
@ Gabriel, inteleg ca tu esti convins ca ai luat HIV prin contact oral (tu lui?). Sex anal neprotejat ati facut?
PS: nu mi-ai raspuns la faza cu “Consideri ca ar fi trebuit sa-l las sa moara, sa-l stigmatizez, sa-l discriminez cum ca la randul lui a fost imatur si iresponsabil!”
Cum adica sa-l lasi sa moara? Ca nu inteleg..Daca nu erai tu el murea sau cum?
@Voyager_3
Hai sa-ti explic ca i-am supto fara condom:) E mai bine si pe intelesul tau acum? Nu, nu ne-am f**** fara condom:) Insa ce as putea sa-ti zic la intrebarea aia, odata ce m-ai luat din primul coment ca sunt imatur si iresponsabil… Adica, metaforic vorbind de la inceput faci o “discriminare”, o STIGMATIZARE pe fata, si m-ai lasa sa mor in coltul meu ala prafuit! Consider ca ti-am raspuns la intrebare amabil si elegant:) Imi place punctul tau de vedere, in continuare, chiar ma amuza! Ma bucur ca ai recunoscut singur, ca nu ai face-o cu un tip hiv+.
@Gabriel. Nu stiu daca mai am ceva de spus. Prin modul tau de a vedea lucrurile mi-ai “inchis gura”.
Cel putin asta simt la momentul actual.
era sa fac sex odata cu un tip pozitiv…stiam de situatia lui…aflasem la vreo jumatate de ora dupa ce il cunoscusem. Nu mi-a spus el, insa stia ca stiu.
Nu am facut nimic pentru ca asa a fost situatia…fiecare avea ceva personal de facut in acea seara. Tin minte foarte bine insa ca nu am vazut un tip slab, bolnav, distrus etc…am vazut un baiat cu niste ochi incredibili, cu un zambet imens si cu o dorinta imensa de a iubi si de a savura pana si cea mai mica atingere.
eu as avea o relatie cu un tip pozitiv…ar fi o lectie de viata constanta data de cel mai bun prof.
Gabriel, in afara de statusul pozitiv, tu si tipul ala nu aveti nimic in comun…si e bine, si asta e tot ce conteaza 🙂
@ Danu
Sa nu te gandesti ca sunt unul slab, distrus, bolnav… Nu am nici ochii incredibili nici dorinta de a iubi nu o am, deci mi-s opusul tipului care l-ai cunoscut tu. Insa sunt ferm convins ca daca m-ai vedea ai zice “buna bucata”, eventual “mama ce cur are” sau “auch, buna p***”. Statusul pozitiv il aveam din momentul in care m-am bagat in relatia asta! Chiar crezi ca ma afecteaza ceva, acum? M-au afectat 😀 Amu mi-e ok! Sa ma anunti ce mai e pe la Iasi!
wow am citit povestea de 3 ori.. am ramas fara cuvinte, foarte impresionat… deci e adevarata vorba aia: dragostea adevarata exista numai intre barbati, femeile sint aici doar pentru a produce mostenitori… daca cineva asa mult iubeste incit ai este egal de viata lui proprie merita tot respectul.. oricum respectul meu il ai…
Imi permit totusi sa te critic ca te ratoiesti asa la avocatus, el doar ti-a oferit o mina de ajutor…
Viata ta acum incepe din nou, ai sansa sa iei tot de la capat trebuie sa vezi tot din partea pozitiva a lucrurilor… toate cele bune pe viitor si sa ne auzim cu bine…
@sergiu
Corect, viata mea incepe din nou si trebuie sa vad partea pozitiva a lucrurilor, intr-adevar totul imi da cu pozitiv 🙂 Ca si o mica gluma care i-o spuneam unui prieten! Consider ca barbatii au sentimente mai puternice decat femeile, insa nu as zice ca ele nu stiu sa iubeasca sau nu cunosc dragostea adevarata.
Buna. Imi amintesc ca asta vara, prin iunie, iulie, cand veneam seara de la munca, inainte sa ma culc intram pe blog sa mai citesc una, alta, ce e nou, asa am inceput sa acord atentie blogului, de pe telefon. Si imi amintesc ca citeam si unele postari de-ale tale, comentarii.
Pentru inceput, simt nevoia sa raspund la o intrebare care ar putea derica din povestea ta – daca as face sex sau as avea o relatie cu un barbat seropozitiv. NU. Relatie de prietenie (deci fara nimic de natura sexuala), DA. Si prin acest lucru nu incerc sa te judec, ci doar asa vad eu lucrurile in ceea ce ma priveste.
Cum ti-a dat si tie boala? Probabil la un oral fara prezervativ (eu sunt inca mahnit de faptul ca multi oameni nu su stiut-cum ar fi iubitul meu de exepmlu, si inca nu stiu de faptul ca si prin sex oral se poate contacta virusul), intr-un moment de neatentie, poate in urma unei petrecer care a necesitat si alcool sau ceva de genul, sau sex anal …daca s-a rupt prezervativul, exista si posibilitatea asta.
Dar problema e alta. Fapta e consumata, din pacate, si nu mai poti intoarce timpul inapoi.
Respectivul, scuza-ma, nu te-a iubit. Nu stiu daca tu l-ai iubit, dar el, clar, nu te-a iubit.
Frica lui de HIV s-a manifestat in dorinta de a se intalni cu persoane negative, de a se simti bine in jurul acestora si de a uita ca el este seropozitiv, pentru el, viata de acum incolo poate continua frumos numai daca este in preajma persoanelor negative, poate asta ii ridica lui moralul zi de zi si il face sa uite ce problema are, si in mod evident, nu si-a pus niciodata problema de a avea o relatie stabila, de lunga durata, cu un alt barbat sero+. Desi cred ca ar trebui sa tai cuvantul “stabila”.
Scuze dar eu nu il vad cu ochi buni pe iubitul tau in urma a ceea ce am citit.
Cand treci prin ceva greu , stiu din proprie experienta ca ar trebui sa te maturizezi, sa dobandesti un moral mai puternic si bun si sa devii o persoana mai buna si mai intelegatoare, sa-i intelegi pe cei din jurul tau mai bine si cel mai important, sa nu ranesti pe nimeni. ori el ce a facut? A ramas in aceeasi scena tipica de gay, futai, relatii deschise, baruri. Dorind sa faca sex numai cu tipi neinfectati a crezut ca prin acestia isi poate trai viata la fel ca ei. Dar uite ca se gasesc naivi care sa ii pice in plasa, un “prost” care sa vrea sa ii fie alaturi indiferent ca are HIV, si el ce face? Ajunge sa iti dea un mare ignor dar nu inainte de a-ti lasa un “cadou” pe viata, si Doamne-fereste, nu ai fost si nu vei fi singurul care va cadea in plasa lui, cine-stie pe cine va mai infecta.
Un bolnav de cancer, leucemie sau HIV, sau orice om care trece prin situatii foarte grele , din cate am observat, se face mai bun, vede lumea din jur mai frumoasa, intelege mai bine si devine mai spiritual, invata sa vada ce e mai bun in viata lui, si cel mai important, SA PASTREZE SI SA MULTUMEASCA PENTRU ASTA. Nu vreau sa generalizez, dar se observa trendul asta, si anume faptul ca toate acele lucruri se anuleaza la anumite persoane gay. Asta am vazut si pe Romeo. Persoane care declarau ca sunt + dar care au ramas aceleasi panarame seci si lipsite de orice urma de decenta, sensibilitate si umanitate, dupa ideea “sunt +, inainte sa or trebuie neaparat sa umblu si sa caut pana dau de intruchiparea pulii perfecte din fanteziile mele”.
As putea sa ii gasesc o scuza respectivului cu privire la dorinta lui de a evita persoanele +, faptul ca nu isi doreste sa vada cum partenerul lui sufera daca boala incepe sa devina agresiva ceea ce ar fi un act de lasitate. Dar nici asa de fapt… ca el din start este intr-o continua cautare de madulare sau fnduri . Asa ca n-are nici o scuza.
Tu, ce faci? Cum iti vezi viata de acum incolo? Ai prieteni reali, maicar oameni de pe blogul asta, care sa iti fie in continuare prieteni?
@ Adi,
Imi place punctul tau de vedere, sincer! Ex prietenul meu, hm mi-e destul de greu sa inteleg atitudinea lui, deoarece tipul, nu e un tip rau, stiu ca e un tip bun , are sentimente si sunt ferm convins ca m-a iubit. Da, exista posibilitatea sa aiba ceva mustrari de constinta pentru care ma exista sistematic, insa ce doare este ignoranta fara motiv! Logic, a trecut si durerea aia, acum stiu doar ca capitolul asta de viata, 8 luni, s-a cam inchis. Imi si ceruse ca o perioada sa nu mai vorbim, ceea ce mi se pare ok! Sunt ferm convins ca atunci cand se pune in pat sau isi ia telefonul in mana se gandeste “inconstient” ala e a lui, asta e cearsaful lui, care l-a adus de acasa. Sunt multe lucruri care le-am analizat si le-am rastalmacit pentru a intelege exact unde este problema.
Mi-am taiat tendoanele, intr-o zi cu soare … atunci a fost langa mine si numai crize de nervi nu a facut! Stiu, ca mai avea putin sa il ia pe doctorul de ambulanta la bataie ca nu a venit in timp! A stat la spital timp de 6 ore, pana mi-au terminat operatia si a avut grija de mine sa-mi schimbe pansamentul. M-a dus la mama lui, in familia lui, la ziua nepoatei lui. Am avut nevoie de niste bani la un moment dat, logic a fost primul care mi i-a trimis/dat! Nu e chiar asa de rau lupul! Eu as vrea sa stiu, de ce dupa 8 luni iti dai seama de incompatibilitate, de ce joi ma iei de cap, ma mangai ma saruti si-mi spui cat ma iubesti cu alintul: “vei ramane pozitivul meu” iar vineri treci pe langa mine ca si cum nu m-ai cunoaste! De ce?
Neatza mai Gabriel … Bai frumoasa povestea sincer, ma impresionat profund … dar recunosc ca nu am putut sa o citesc pana la capat … este trista …
Nu stiu … tot ce pot sa iti spun, este sa mergi mai departe, viata merge inainte si sa nu faci dupa cum ti-a spus el riscand sa infectezi si pe altcineva.
Ti-ai asumat un risc de la bun inceput, ai stiut in ce te bagi, dar pentru iubire, ti-ai asumat riscul si e ceva de admirat . Iubirea te impinge sa faci lucruri pe care nu te-ai gandit vreodata sa le faci .
Pup si ai grija de tine si mai ales cui ii mai daruiesti inima ta .
Tocmai ca mi-am asumat riscul de la bun inceput, asta demonstreaza ca am fost in toate facultatiile mintale si am fost rational si responsabil. Staim de problema de la bun inceput, nu vad unde este ” iresponsabil si de inconstient “ de care vorbeste Voyager_3. Eu vad lucrurile cam asta:
1) stiam de problema lui de la bun inceput; acceptand sa am o relatie cu el am facut-o constient. Constient am fost timp de 8 luni, doar nu stateam inconstient langa un om.
2) responsabilitatea relatiei si incusiv a bolii am avut-o din prima seara, chiar nu vad unde gaseste Voyager_3 iresponsabilitate, sau poate se refera la faptul ca mergeam si cu alti? Habar n-am!
Gabi, daca imi permiti as dorii sa continuam dialogul. Vreau sa ma luminez asupra unor idei. Cum a inceput totul? Te-ai indragositit doar tu de el sau si el de tine? Intr-un comentariu spui ca deja aveai HIV cand ai inceput relatia cu el. “Statusul pozitiv il aveam din momentul in care m-am bagat in relatia asta!” In articol spui ca ai luat de la el. Care este diferenta dintre compasiune si iubire in aceasta relatie? Ti-a fost mila de el? Ai vrut sa-ti dovedesti ca poti trece peste prejudecatile altora?
Cum te simti acum?
Ar fi frumos daca a-i scrie un roman. Eu sunt primul care il cumpar.
@Avocatus
Adica riscul de a ma infecta era cuprins intre o valoare de 1% – 100%, eram expus de la inceput! Nu exista mila, chiar au fost niste sentimente destul de puternice, nu a cersit mila langa mine sau in grupul meu de prieteni. Fiind un caracter foarte puternic si-a mascat tot timpul problema discutand deschis de ea daca se punea problema! Nu am vrut sa demonstrez nimanui nimic, ci doar ceea ce spunea parea a fi relatia perfecta si da am avut curajul de a forma un cuplu pentru ca ideea de baza era aceiasi, cu privire la cuplu! Nu voi face nimic de dragul prejudecatiilor societatii LGBT, pentru ca nu cred ca i-ar interesa viata mea 🙂 Nu am sa scriu roman, sau poate am sa scriu odata povestea respectiva! Nu stiu, am sa vad! Cu siguranta nu am sa public asa ceva… Acum realizez ca si din aceasta poveste am sarit lucruri mai mult sau mai putin interesante.
@Avocatus
Ma cheama Gabriel aici, Gabi e destul de copilares 🙂 Apreciez daca folosesti tot numele complet 😛 Si ma simt bine, sigur daca gaydar-ul functioneaza la tine, ti-ai da seama ca sunt gay insa nu ti-ai da seama daca sunt HIV+, deci ma simt bine sunt ok, foarte ok! Ce va urma nu stiu!
@Avocatus … scuze ca ma bag ca musca in lapte …
“Statusul pozitiv il aveam din momentul in care m-am bagat in relatia asta!” gabriel sa gandit ca odata ce a inceput o relatie cu un sero pozitiv, el deja putea fi considerat a avea si el acest status.
Odaca ce a acceptat relatia el se astepta la acest lucru si era pregatit. Iar eu din cate am inteles din articolul lui , amandoi erau indragostiti cam in aceeas masura.
Asta este ceea ce am inteles eu in legatura cu ce ai intrebat tu
@Mary
Ei, uite Marie a prins ideea. Merci Mary:) Pana si rezultatul analizelor eu l-am acceptat foarte usor inclusiv boala, pentru ca stiam (eram constient) ca odata si odata se va intampla 🙂 Mai tarziu sau mai devreme. Nu aia m-a dururt si m-a terminat psihic ci celalalte probleme care le expunea Adi intr-un coment!
Unde dragoste nu e, nimic nu e.
Gabriel trebuia sa treaca prin experienta asta de viata, una majora pot sa spun, iar la finalul vietii, cand sufletul se elibereaza din lanturile materiei si ramane spirit pur, Gabiel va ramane cu aceasta dragoste sublima, teribila, uitand partea urata de dupa, fiindca la sfarsit nu poti iubii prin ura.
Voyager_3, trebuie sa intelegi ca dragostea sublima, ca a lui Gabriel, nu are ratiune.
E ca si cum ai certa un bebelus, pentru ca nu e matur.
Daca tu ai puterea sa-ti pastrezi ratiunea in iubire, unii oameni nu pot.
Nu ai dreptul de a judeca iubirea sublima. Insasi judecata ta rationeaza prea mult, uitand de iubire.
Iubirea lui Gabriel este desprinsa de lumea aceasta si tocmai de aceea nu o putem intelege, noi ceilalti ca tine Voyager_3.
Fii fericit Voyager_3 ca poti rationa in dragoste si nu cere niciodata sa ai parte de dragostea sublimaa, fiindca asa cum il condami tu pe Gabriel acum, sunt sigur ca se v-a gasii si la tine cineva care sa-ti dea cu ratiunea in cap.
Baieti dragostea exista si nu tine cont de religie, culoarea pielii, statut social, casta, rang sau … orientare sexuala.
@cristymaykei
Nu stiu cine estie dar cum ai expus problema imi place! Exista si ratiune in iubire poate ca nu-mi dau eu seama si nu am avut-o, insa clar am stiut ce fac! Ce-mi place fraza asta: “Nu ai dreptul de a judeca iubirea sublima. Insasi judecata ta rationeaza prea mult, uitand de iubire.”
@cristymaykei, scuza-mi sarcasmul te rog, dar vorbesti de parca ai fi editorialistul Sandrei Brown. Nu cred ca nici eu, nici tu, stim cu adevarat cum a fost iubirea lui Gabriel (poate nici el nu stie), daca a fost sublima, teribila sau mai stiu eu cum, deci hai sa mai ponderam din atributele astea melo-dramatice, ce zici?
In aceeasi masura, dragostea sublima daca ea exista, asta nu inseamna ca se substituie responsabilitatii sau ca e opusul ratiunii. Dihotomia asta inima & ratiune este prost inteleasa din punctul meu de vedere. Nu sunt opuse, ci se complementeaza. Apoi, dupa ce Gabriel a clarificat modul cum a contractat HIV am inteles mai bine situatia. Sincer, imi pare rau foarte pentru situatia lui, mai ales ca e foarte ghinionista (sansele sunt mai reduse sa contractezi HIV pe cale orala, decat pe cale anala, insa totusi exista). Cheer up mate si sper sa ai o sanatate zdravana cat mai mult timp!
@Adi mi-a placut comentariul tau. Nu trebuie sa judecam si orice experienta negativa ar trebui sa ne faca mai buni. (in ac. cuvinte am putu sa rezum cuvintele tale).
.. deci, ti-am citit articolul de 2 ori, si am fost placut surprinsa de cit de multi oameni au “percutat” la el.. Ti-am spus ca n-o sa-mi dau cu parerea ..dar trebuie!!!. Si pt. ca sunt o persoana pragmatica o sa o fac pe puncte:)
1.cred cu tarie ca nimeni care iti “comenteaza” articolul nu vrea sa te judece ->conflictul e in tine, si doar tu poti sa-l rezolvi
2. cei care zic ca te admira ..cred ca stau in fata unui semn mare de intrebare: wow .. oare as face la fel???
3.da, mai exista si oameni care vor sa te ajute, chiar dc esti HIV+ ..si o fac dezinteresat, pt ca apreciaza omul din tine si nu virusul .. nu da cu piciorul in ei..din orgoliu, mandrie sau cum mai vrei sa chemi sentimentul asta;
4.pt mine e clar ca in fosta relatie, balanta sentimentelor nu a fost echilibrata, dar relatia a fost!! – MOVE ON, accepta-te asa cum esti si nu diseca totul in 1000000 de firicele.. nu te ajuta la nimic. Stiu ca e foarte greu de facut chestia asta.. trec prin acelasi “rahat”.
5.cred cu tarie ca atunci cind iubesti, faci lucruri “irationale” pt multi din jurul tau ..si cred ca multi din cei care spun.. phuaa, n-as face asta nici in 100 de ani!! .. nu au avut ocazia sa iubeasca cu adevarat, iubire care poate fii pe cit de inaltatoare pe atit de distrugatoare. Nu stiu dc e bine sa traiesti o astfel de iubire sau nu, e insa o experiente unica.
6.ti-ai vazut “greseala” singur: “sa te pui pe locul al doilea” – pt asta, eu te admir -> poate-ti reuseste pe viitor sa nu o mai faci pt ca…
7. o relatie “sanatoasa” are nevoie de 2 persoane, 2 pareri, putere si dorinta de compromisuri din ambele parti ..dar tot eu vin si spun: dc iubesti si te stingi ca luminarea fara aer dc nu-ti vezi “jumatatea” .. pct 6 si 7 nu exista.
8. scrie, scrie, scrie .. te va ajuta sa te intelegi si mai ales sper sa “atingi” o multime de oameni.
9. ai puterea si nu fa ca “Mr.EX”.. numai pt ca el a suferit pt o p*** de arab, nu-i da nici un drept sa te puna in acceasi situatie – si da, aici e vorba de respect pt tine insati si pt cel de linga tine…
10. sper sa-ti treaca durerea, dar nu dorinta de a “misca” ceva pe planul asta ..and I’m here, and I’ll always be..
@nu conteaza
1. “…cit de multi oameni au “percutat” la el…” Daca te referi la like-urile de pe Facebook iti pot spune ca mie mi se pare o prostie, termenul de like nu cred ca este bine definita in capul celor care au dat like. Sigur au dat like sub forma de share, insa sa dai like (imi place) la asa ceva mi se pare de un sadism iesit din comun! E ceva in genul: “Mi-a murit mama si fratii in accident de masina, sunt orfan de astazi!!!” Sa curga like la un astfel de post! Adica uat?
2.Nu m-ar interesa daca ma judeca sau ma discut de bine/ rau… Nu asta este scopul articolului, ci doar am vrut sa povestesc si sa subliniez ca am invatat cu aceasta ocazie lectia “ce-a mai importanta persoana sunt EU”. Tocmai ca aflasem de la Voyager_3, care critica oarecum, ca el nu ar face asa ceva, insa imi place despre el!
3. Vor sa ma ajute cu ce? Chestii financiare? Hai sa fim seriosi!! Oare e singura chestie care lipseste langa mine. Ok, daca Avocatus vrea s-o faca il poate contacta pe Robert G si sa-i trimita lui banii respectivi, sau ajutorul financiar cu siguranta gasim noi ce sa facem pentru inbunatatirea site-ului DarkQ, sau nu stiu vedem noi ce facem sa avem o intalnire cu un grup mai mare cu care sa pot vorbii!
4. deja am facut-o, am disecat totul… altfel nu scriam asa de degajat! Apoi, deja problema in mare este depasita; astept perioada cand ne vom reantalnii si vom vorbii… ce? Nu stiu!
5. Relatia s-a consumat intens, zi de zi, ora de ora! Timp de 6 luni impreuna, celalalte 2 am fost la distanta (oarecum) logic ca it was the best! Sigur va sa vina si altele:)
6. Nu pot promite ca voi sta pe locul 1, insa ma stradui din rasputeri. Cel putin iti pot spune ca de la parinti am invatat sa respect, sa iubesc si sa fiu atent cu persoana de langa mine… Ar fi aiurea sa le zic ca gresiti. Imi aduc aminte ca era a mea mama in Timisoara la mine, dupa ceva buna bucata de vreme m-a auzit vorbind pe skype cu el si a auzit ca sughita. A doua zi mi-a pus bani in mana sa merg sa-i iau Tinctura de Valeriana, stiind ca merg la el si sa-i dau 🙂 Dragut, nu? Pana si a mea mama s-a pus pe locul doi!
7. adevarat graiesti!
8. scriu foarte rar.
9. l-am intrebat: “Bine bebe, daca tu ai suferit pentru o p*** de arab, trebuie sa sufar si eu pentru o p*** de Arad?” raspunsul a fost: “Asta se intampla des, vei trece peste!!!”.
@Cristi… Gabriel si-o fi pus pe tava dragostea sublima, si respectivul ce a facut? A calcat-o in picioare. Si ce tinde spre paradoxul absolut e ca Gabriel a fost in stare sa-l accepte asa cum este, dar respectivul nu a vrut sa-l mai accepte, nu numai pentru ca i-a transmis boala, ci pentru ca omul simte nevoia sa umble dupa pula. Si imi permit sa ma contrazic singur (pentru a nu-l sterge si a-l rescrie), nu e paradox. Ca de fapt in calea lui, respectivul nu fuge neaparat de alti seropozitivi ci dupa alti barbati.
Pai da nene, unii s-au obisnuit sa vada ca li se acorda o iubire sublima din partea altora. O aplauda, o felicita, o ridica pe un piedestal dar de asemenea terfelesc inteligent aceasta iubire prin diferite cai, principala fiind futaiul cu alte persoane care la fel, pot oferi iubiri sublime. Cat de orb si prost sa fii cand observi ca cineva te iubeste “sublim” si tu sa zambesti satisfacut, sa aplauzi faptul ca in cineva poate exista o asa iubire sublima, … in fine.
Ca sa fiu mai precis si inteles dau un exemplu fictiv-
Imi iubesc sotul, ma iubeste si el. Doar ca el ma iubeste sublim, pur, neconditionat. Eu observ asta si ma bucur atat de mult in primul rand pentru el, ca si persoana , ca fiinta umana, ma bucur sa vad ca exista asa suflete frumoase. De aceea el accepta ca eu , care il iubesc in felul meu, sa ma vad si cu alti barbati ocazional, caci vad si eu prin club un barbat atragator si ma macina misterul din paltalonii lui desi am acasa misterul dezvalui, ce-i drept, si care ma satisface. Dar sunt intr-o continua cautare caci nu ma satur de mistere, doar o viata am, corect? Trebuie sa o traiesc! Sotul nu se supara , ma intelege, si tace din gura, caci stie ca tot la el ma intorc, si in iubirea lui sublima nu e loc de urma de mandrie, orgoliu, dorinta de a fi respectat la capitolul sex. Sublim. Eu in shimb, un fel de bitch in timp ce el tace, lasa capul jos si se multumeste cu prezenta mea.
Asta e, fara sa ne dam seama , putem umili anumite persoane punand deasupra dorinta noastra de a descoperi acele mistere, care oricum descoperite, vor fi uitate. Sunt multe relatii in care aceste practici sunt de comun acord acceptate, aici e ok, dar sunt altele in care unul uite ca ofera o iubire sublima si celalalt … celalat de ce se mai angreneaza in acea relatie daca in mod clar nu e satisfacut? De ce sa tragi dupa tine un om care sa iti accepte bullshit-urile? Ca sa traiesti cu ideea ca orice s-ar intampla, nu vei fi singur, nu te va macina singuratatea?
Fiecare e liber sa se futa cand vrea si cu cine vrea, dar nu te angrena intr-o relatie in care celalalt vrea si este fidel si totusi te accepta asa cum esti, caci in sinea lui sufera si nu isi doreste asta.
@ Adi,
Ex prietenul meu mi-a dat exemplul de o relatie inchisa si stabila de la bun inceput, el a venit cu aceasta idee. Mi-a placut enorm de mult, in ciuda faptului ca era HIV+ apoi tot el vine dupa 5 luni si-mi vorbeste d eo relatie deschisa, logic ca nu am acceptat… Deoarece, daca stia sa aibe grija de el nu era HIV + acum si nu riscam sa fiu expus la alte probleme de sanatate. Consider ca a avea un HIV+ era deja suficient! Schimbarile astea, la el, s-au facut radical intr-un timp foarte scurt! Bine, poate sunt mai multe de povestit. Cum mi-am dat seama ce isi doreste, faptul ca faceam monolog sa inteleg d ece isi doreste relatie deschisa. Etc etc etc. Sincer, oricum nu eram satisfacut pe plan sexual in ultima perioada, ma umileam oricum pentru ce era al meu, acel lucru care pretindea ca e al meu! Repet, au fost! Sunt trecute! Poate o sa vorbim odata la o cafea sa intelegi mai bine situatia!
Gabiriel, e rational sa te intrebi de ce, insa in viata e important sa riscam pentru a invata.
Nu sunt un specialist al relatiilor de lunga durata. Stiu insa ca in viata de familie sau cuplu e ca noi sa ne facem partea noastra indiferent cum e celalalt.
Pe Darck, mi-am dat seama ca scriu tot felul de persoane, unii care au o relatie stabila, altii care merg din floare-n flaore si tot asa.
Nu mi-a placut niciodata cand cineva a vazut in mine o un obiect al satisfacerii lui hedoniste. Nu o lua ca pe o jicnire insa in tine egosmul personal si dorinta de sex a luat locul rariunii. Greseala ta e ca ti-ai pus prea mult increderea intr-un om.
II spuneam si lui Cosmin un tanar in clasa XI: in viata sunt doua categorii de oameni care se flosesc de tine si care te iubesc cu adevarat. Sunt MULTI oameni care m-au dezamagit. De ce? Pentru ca aveau o INIMA plina de egoism. Doar ceea ce vroiau ei era mai important. Se foloseau de orice pentru a-si umple orgoliul lor. Astfel de oameni intalnesti in toate sectoarele societetii, chiar in Biserica (unde se proclama iubrea dezinteresata).
A pierde increderea inseama a distruge totul. Sunt putini oameni ca tine care reusesc sa iubeasca in acest fel. Insa exista oameni care mint, tradeaza, lovesc in sentimentele altora – pentru ca vor sa ajunga un scop personal, sunt oameni care calca fara mile peste demnitatea nostra de oameni.
Ceea ce nu pot multi intelege e acea nebunie a ta de a-ti risca propria sanatate pentru o iubire nesigura.
La ce te ajuta sa intelegi comportamentul lui? Cu ce schimba intelegerea situatia ta prezenta?
Tu este responsabil:
de propriile alegeri,
de istoria ta,
de ceea ce ai iubit,
de ceea ce ai investit
de reazultatul increderii acordate
de ceea ce esti,
si de ceea ce vrei sa devii.
@Avocatus
Vreau sa inteleg pentru mine,poate am gresit eu fata de el, poate l-am coplesit… Nu stiu, poate chiar la mine este problema si as fi vrut/vreau sa o vorbesc cu el pentru a lamurii problema! Intelegi acum? Poate gasesc raspunsurile mele si poate, daca am gresit eu am sa meditez sa nu mai fac acea greseala pe viitor!
Gabriel ai perfecta dreptate,
doar el iti poate oferi ceea ce tu cauti: raspunsul la intrebarile tale. Noi cei de pe margine putem doar specula, presupune. Insa chiar si analizand, punand cap la cap elementele pe care ni le oferi putem afirma un adevar subiectiv. El ti-a propus o relatie deschisa: adica omul nu se mai satura de sex si a renuntat la tine. Ati avut doau pareri opuse asupra reltiilor deschise (unul pro altul contra). Iar el a decis sa-si continue propriul drum fara tine.
Dupa cele relatate de tine imi e greu sa spun daca ai gresit cu ceva. Gresesti daca alergi in urma lui ca un caine – iar el iti raspunde aruncand cu pietre! El va fi un om nefericit. Sunt mai mult ca sigur ca nici aceasta relatie pe care a inceput-o nu va fi una de durata. E posibil sa se intoarca la tine peste catva timp.
Timpul pe care il ai foloseste-l pentru a te regasi pe tine, pacea interioara si forta de a iubi din nou. IUBESTE SI NU TE SUPARA DACA CELALALT E ORB SI INCAPABIL SA TE IUBEASCA.
Cand simti ca lucrurile s-au linistit iar dorintele tale interioare inca nu s-au stins, ii poti scrie o scrisoare cerandu-i ca in simplitate inimii sa-ti explice racirea sentimentelor fata de tine. Fii RECUNOSCATOR pentru ceea ce ti-a oferit pozitiv.
Nu stiu de ce te mira pe tine atat de mult faptul ca el te-a lasat cu ochii-n soare cand multi dintre noi sunt constinti ca unele raelatii nu sunt de durata si se sfarsesc in fasa.
Gabriel exista un articol chia aici pe DarkQ care te-ar putea ajuta sa-ti raspunzi la ceva intrebari.
http://www.darkq.net/zi-de-zi/iubirea-ca-un-pahar-de-cristal/
Adi, tu iubirea cea mai puternica pe care ai trait-o este cea care nu a renuntat la ratiune.
Nici tu, nici nimeni altcineva nu poate intelege iubirea fara ratiune,
acea iubire irationala care nu are nici cel mai mic graunte de ratiune,
care inchide mintea si deschide, larg inima, acea iubire care este doar iubire.
ACEEA DRAGOSTE ADULATA DE OAMENI DE LA FACEREA LUMII.
@cristymaykei
Stiu povestea! Cunosc articolul, nu are profunzimea cerintelor mele:)
.. referitor la “like” .. sunt de acord cu tine ..de aia am si subliniat ca-mi place ca ai avut curajul sa scri .. si mai ales ti-am inteles actiunea:)))
…….
trebuie sa-mi explici si mie de ce ajutorul prietenesc..e mai in majoritate ..ca cel financiar inteles ..
…….
mamele se vor pune tot timpul pe locul doi, trei, patru ..
…….
la pct 9: e jalnic doar …
@nu conteaza
Nici macar cel prietenesc nu mi-l trebuie si am sa-ti spun de ce! Atunci cand esti in propria mocirla cei din jurul tau sunt incapabili sa te ajute, chiar si cel mai bun prieten. Atunci ai familia, eventual ei te-ar asculta, ajuta si intelege… Cel financiar, sa-i spun, domnului de cati bani am nevoie in momentul de fata? O pot face, insa sunt destul de capabil inca sa dau din coate, sa muncesc sa imi castig singur propria existenta, insa, daca Avocatus insista sa trimita ajutorul financiar cu siguranta eu si Robert G le-am gasii intrebuinta cu privire la intretinerea prezentului blog, sau am face un meeting cu anumite persoane o intalnire sa vorbim una si alta. Sunt ferm convins ca e o idee buna! Trebuie sa recunosc ca sunt orgolios sau foarte orgolios cand vine vorba de bani si prefer sa ma descurc singur!
@Gabriel Joao … pfuai … nu are profunzimea cerintelor tale ai 😀 … pff jignire pe fata … grrrrr
Ah mancate-as … Glumesc si eu 😎 :laugh: 😀 :-*
Poate intr-o zi ai sa gasesti tu singurel raspunsul tuturor intrebarilor pe care le ai in momentul de fata.
Sunt sigur ca deja ai raspunsul la multe din intrebari, dar lafel de sigur sunt ca odata cu trecerea timpului o sa primesti toate raspunsurile. Consideral ca pe un indrumator daca vrei , acel articol :-*
“Adi, tu iubirea cea mai puternica pe care ai trait-o este cea care nu a renuntat la ratiune.
Nici tu, nici nimeni altcineva nu poate intelege iubirea fara ratiune,
acea iubire irationala care nu are nici cel mai mic graunte de ratiune,
care inchide mintea si deschide, larg inima, acea iubire care este doar iubire.”
Draga Cristy, habar nu ai idee cate limite a trebuit sa depasesc pentru relatia mea, pentru ca noua sa ne fie bine, amandoi am luptat exact pentru ca a existat o iubire care nu necesita ratiune, era ceva natural, de necontrolat desi recunosca ca ratiunea are rolul ei, nu o putem nega, la-o-adica inainte sa descoperi iubirea nu iti folosesti ratiunea? Nu te autoanalizezi? Trebuie sa existe si filtrul ratiunii , ratiunea nu poate invinge un sentiment atat de puternic!
Si nici pentru o secunda nu cred ca Gabriel a vrut sa contacteze virusul de la respectivul , ca act suprem de iubire, a fost un accident care din pacate nu mai poate fi sters, in schimb actul sau de iubire in cele cateva luni a existat, doar ca nenea ala a plecat, l-a cam parasit, poate se simtea vinovat ca din cauza lui Gabriel are acum Hiv, desi scuza asta nu e plauzibila.
@Adi
I really love you!
Uite si cu dedicatie:
@Adi … nu cred ca, Cristy vorbeste doar de dragul de a vorbi, are experienta de viata si cred ca a trecut prin foarte multe si el, in cat cred ca stie ceea ce spune… ( app nu iau apararea nimanui 😀 ca sa mai zis odata )
Draga Adi, a sti ce il asteapta daca intra intr-o relatie cu un sero pozitiv si a avea ratiunea inainte de a fi intrat in aceea relatie sunt doua lucruri diferite.
La Gabi a fost aceea iubire nebuna inca de la inceput de cand l-a vazut in acel club cu toate ca a stiut ca este sero pozitiv, incat nu a mai tinut cont de nimic si riscand sa se infecteze ceea ce sa si intamplat, nu sa gandit deloc la acel lucru si sa aventurat in acea relatie si sunt sigur ca atat cat a durat nu a regretat absolut deloc. Nici acum nu cred ca regreta cu toate ca rezultatul este care este si despartirea a fost trista.
Si draga Adi, nu esti singura persoana din lume care a trebuit sa depaseasca anumite limite, pentru relatia ta, pentru ca voua sa va fie bine … Si eu am facut asta, si Cristy, si oricine altcineva care a trait vreodata acel sentiment de iubire.
Si uite exemplul cel mai bun il ai chiar in fata ta. Gabriel cu fostul lui iubit. A trecut foarte multe limite, de la hiv+ , la acceptarea de catre prietenii lui cu riscul de a fi inlaturat , parintii lui si chiar si propria lui constiinta.
Si eu am trecut prin cateva relatii dar dureroase incat acum am stiut cum sa procedez si ce limite sa depasesc, pentru a exista fericire in relatiea mea.
@Gabriel, thanks! Chiar imi place Jessica Simpson, desi multi vad in ea doar o blonda spalacita, are o voce buna si puternica!
Mary, maturitatea nu tine cont de varsta, eu stiu ca sunt mai matur in gandire decat multi alti oameni care pot avea dublul varstei mele, si de mic m-am maturizat in sensul bun al cuvantului. A nu se intelege gresit, cum ca l-as ataca pe Cristy, nu. Plus, spuneai “La Gabi a fost aceea iubire nebuna inca de la inceput de cand l-a vazut in acel club cu toate ca a stiut ca este sero pozitiv, incat nu a mai tinut cont de nimic si riscand sa se infecteze ceea ce sa si intamplat, nu sa gandit deloc la acel lucru si sa aventurat in acea relatie si sunt sigur ca atat cat a durat nu a regretat absolut deloc. Nici acum nu cred ca regreta cu toate ca rezultatul este care este si despartirea a fost trista.”
Pai, intalnirea din club cred ca a fost doar o puternica atractie fizica, reciproca, si stiind de starea sanatatii respectivului, nu stiu daca a contactat virusul chiar in seara aceea , in fien nu asta e ideea. Iubirea a venit in perioada urmatoare, de cunoastere reciproca aprofundata.
Apropo Gabriel, share–>embed–>copy–>paste.
Asa e mai bn –
Mno nu stiam eu is mai blond!
@Adi. Bravo. Te felicit ca ai reusit sa-l ajuti ca nimeni altul dintre noi. Se pare ca Gabriel e multumit de raspunsul tau si e mai linistit in constiinta.
nimic nou prin iasi din cate stiu….nici de party-uri nu prea am auzit pentru ca foarte multi prieteni de-ai mei s-au combinat in ultima vreme si nu prea mai servesc mondenitati…nush…cred ca e toamna cuplatului. 😕
Vezi ca aveti in Club Absinth party maine seara! Asa ca baga mare Danu-le:)
Eu sunt in afara pana pe 23…deci nu prind tura asta….dar as cam vrea sa recuperez cand revin
Absinth….nu stiu ce e d capul localului…nu am fost niciodata…m-am obisnuit cu La Baza vara asta 😛
…ma alatur celor spuse de@Avocatus..si bravo @ADI .. nu stiu de ce, dar am avut senzatia mai tot timpul ca nu reusesc sa vorbesc pe acceasi lungime de unde .. si ca indiferent de ce spun .. nu ajunge la destinatar ce intentionez ..asta e!!
@Adi am o intrebare ipotetica.
Daca iubitul tau actual, ar veni intr-o seara si ti-ar spune ca e bolnav de sida, care ar fi prima ta reactie ? Ai mai continua relatia cu el lafel ca pana acum, neschimband nimic, presupunand ca tu nu ai luat boala ???
@Mary…Doamne fereste. dar ipotetic, ce as face? As fi poate mai distrus decat el pentru ca m-a inselat, mai ales ca am avut discutii lungi si mature despre posibilitatile de a lua vreo boala. Cred ca suferinta ar fi enorma, sexul s-ar limita considerabil spre deloc, din iubit m-as transforma cred ca intr-un prieten foarte protector si indurerat in suflet.
@ Adi & @ Mary… Hai ca o dati in SF-uri! Sincer! Discutia asta nu-si are rostul! Cat despre SIDA, draga mea Marie te anunt ca atunci e un stadiu nashpa, se vede se simte si doare! Sunt complicatiile create de virus! Deci, hai sa nu, totusi! Adi ia vezi poti sa devii prietenul meu protector si indurerat in suflet, incat sa-l rogi pe al tau sa citeasca postul! Mai putin faza ca-ti dedic piese mai la corason!
Gabriel, nu prea am prin ideea … ma intreba Mary ce as face daca iubitul meu ar veni acasa si mi-ar spune ca are HIV… in final i-as fi alaturi oricat de mult m-ar durea faptul ca m-a inselat (daca prin metoda asta ar fi contactat virusul), nu m-ar lasa inima sa plec de langa cel cu care am trait multe si frumoase.
Ideea e simpla: “ia vezi poti sa devii prietenul meu protector si indurerat in suflet, incat sa-l rogi pe al tau sa citeasca postul! Mai putin faza ca-ti dedic piese mai la corason!” Atat, pune-l sa citeasca va invata si sigur nu ma gresii. Apoi te rugam sa fi alaturi de mine prieten de nadejde (ce-mi place cum suna cuvantul asta “nadejde”)… Totusi, consider ca nu trebuia sa se faca speculatii, de genu: “daca prietenul tau etc etc etc” mi se pare putin prea deplasat si mult peste imaginatia omului! Haide-ti sa nu mai gandim asa pesimist 😉
Mda, ai ramas cu un suvenir din aceasta experienta … pe care ti l-ai luat cu toate constiinta ta si in deplinatatea facultatilor mintale..
Pune PUNCT si ia o de la capat, in viata cam asta e de facut.
Cat despre HIV, vointa sa ai, cunosc perosane infectate si duc cu o viata normala, tot ce ti trebuie e putina atentie alimentara si putina miscare, restul e simplu… iar cei ce ti vor pune eticheta de infectat vei sti din start ca nu ti sunt prieteni, poate e mai simplu asa.
Cat despre EL hmmmm viata ne fute pe toti and what goes around comes around.
Si cand iti dai seama Campioana, ca daca nu erai tu mai stateam si zaceam cateva zile bune, luni poate in propriul suc de bolognese 🙂 Someone like me, imi rasuna in minte si acum!
este exact ce ne recomanda medicul …Adele si totul pare mai simplu :chic:
wow am citit povestea de multe ori…foarte impresionata,dar in acelasi timp foarte tulburatoare am ramas fara cuvinte.
Nu stiu…tot ce pot sa iti spun din toata inima, este sa nu te dai batut mergi mai departe, viata merge inainte si sa uiti trecutul sa nu faci cum ti-a spus el riscand sa infectezi si alte persoane.De la bun inceput ti-ai asumat un risc,dar Iubirea te impinge sa faci lucruri pe care nu te-ai gandit vreodata sa le faci….oricum te respect foarte mult
@Cosmin
Cosmin, nu vreau sa par nashpa, te inteleg, te cred insa mergi tu mai departe ca ti-e usor sa vorbesti doar din niste randuri. Totusi ti-as dorii sa gasesti intensitatea relatiei care am avut-o eu numa ca el sa fie sanatos si la despartire ai sa vezi ca te doare crunt, plus ca nu vei avea motive si Doamne fereste daca mai ramai si cu “sechele” atunci vei intelege starea mea de spirit. Postul e facut pt cei care au ochi sa citeasca si sa invete din propria-mi greseala. Tocmai spuneam, la sfarsit, ca dupa o luna si putin acum sunt bine, ok! Merg mai departe! Multumesc pentru cuvintele frumoase, sincer… Sper sa-l mai citesti inca odata si atunci vei intelege profunzimea cuvintelor!
@Gabriel, te felicit. Saptamana asta ai batut toate recordurile. O contributie am avut-0 si eu.
Articolul de fata a ajuns pe primul loc la comentarii.
“Cat ii gluma ii panarama”. Oricum dincolo de substanta articolului care atinge inima, meriti sa fii pe primul loc.
OMG! I sei O.M.G.! Hau posssibile? Me forst? Me gut? I arr vedeteishan? period! C`mon guys, este povestea mea am pus-o aici ca sa inteleaga cei care au materie cenusie, ma uit la Non_Lose, RobertG, care ma cunosc (personal) si sunt ferm convins ca au inteles unde bateam cu articolul asta. La articolul respectiv a contibuit incusiv Non_Lose cu virgule si “i” in + sau -. Sincer, chiar nu vreau sa ies in evidenta, insa ma bate gandul ca acelasi articol sa-l fac in engleza si germana! Am si motive intemeiate!
Sincer si mie mi sa intamplat cand aveam o relatie nu pot spune ca la fel de intensa ca a ta dar era aproape la fel de intensa si profunda si am suferit enorm dupa ce aceasta persoana a facut ce a vrut din mine…da atunci am ramas cu “sechele” dar cu timpul am trecut peste si am revenit la normal si ma bucur ca am trecut peste aceea perioada :-)) O sa-l citesc de cate ori voi avea ocazia pentru mine este o lectie de viata :-))
Ma bucur sa aud asta Cosmin! Sincer, sper sa deschida ochii multor persoane asa ca fa bine si arata-l prietenilor tai da-l mass pe messenger, share pe Facebook!
Seriously people!
Povestea asta nu prea pusca nicicum. Se vorbeste de 8 luni de relatie cind ni se spune ca de Paste, tipul sero+ a venit dupa lucrurile sale (sfirsitul lunii ianuarie si pana la Pasti sunt doar 2 luni).
In mai ne vorbeai de o relatie perfecta, dedicare si alte dulcegarii. Cum era totul roz cand cu o luna inainte el venea dupa lucrurile sale si ai trait scene dramatice cu intoarceri si rasturnarii de situatie?
Daca tot esti atat de out cu statutul tau HIV nu cred ca ai avea nimic impotriva sa postezi rezultatele unor teste.
Tocmai tu spuneai ca ajutorul de asistat social e mizer (300-400 lei), ce asteptari ai de la “dezvaluirile” astea?
O vorba inteleapta suna cam asa: “Nu face pe prostul pentru ca ramai asa!”
@valgo
In fiecare buletin de analiza scrie un singur lucru undeva in josul paginii; am sa citez cuvant cu cuvant si virgulele aferente; poate vrei atunci sa-ti trimit si o poza sa stii cu cine stai de vb:
“Reproducerea partiala a buletinului de analiza se face numai cu aprobarea scrisa a laboratorului. Rezultatele se refera numai la proba analizata”
Iti spune ceva? Daca vrei totusi sa stii care sunt analizele mele uite am sa-ti fac un sumar:
HIV / WESTERNBLOT pozitiv (iulie 2011)
Limfocite CD4, CD8, CD3
Valori determinate CD 4 – 757 (VAL NORMALE 355 – 1213)
-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/ CD 8 – 1279 (VAL NORMALE 208 – 796)
-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/ CD 3 – 2118 (VAL NORMALE 688 – 1955)
-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/ CD4/CD8 – 0,59 (VAL NORMALE 0,92 – 3.41)
N-am scris articolul acesta ca sa fiu batut cu palma pe umar sau sa primesc pareri de rau. Era doar o chestie din care speram ca unora li se va deschide ochii in cazul unor situatii similare.
Valgo, ți-am editat puțin comentariul că nu aș vrea să facem un troll, chit că are toate ingredientele necesare…
Nu știu, mie ca poveste (în afară de faptul că e lungă) mi se pare veridică. Din câte știu, tipul cu care fusese cuplat, era HIV+. Oricât de multă grijă s-ar avea (eu n-aș putea să știu că am o secure deasupra capului) este posibil să se transmită prin diverse metode. Adevărul este că e imposibil să dovedească cineva că nu se poate.
Eu cred că această poveste trebuie citită și rumegată ca un scenariu. Ca o lecție de viață.
Unii am văzut că au spus că nu ar putea să se cupleze cu cineva care este HIV+. Spun cu mâhnire în suflet că nici eu. Și știu că pe uneva este egoism. Dar nu aș putea. Alții nu au nici o problemă. Așadat, ne îndrăgostim diferit.
Tutuși, atunci când te cuplezi cu un seropozitiv, ești conștient în ce te bagi, la ce trebuie să ai grijă și că nu poți avea o viață de cuplu trăind într-un prezervativ imens, într-un scut protector. Iubirea este dăruire și atunci când iubești cu adevărat, nu îți iei o cameră la hotel de frică să nu iei și tu o răceală.
Relația descrisă cu siguranță a fost una cu năbădăi, cu rupturi și reîmpăcări, drumuri în Germania. Pentru asta POT garanta, știu că așa s-a întâmplat. Dar, să fiu foarte sincer, pe mine nu mă interesează acest aspect că nu prea am ureche pentru telenovele și nici timp, le am și eu pe ale mele.
Morala poveștii nu are vreo concluzie de gen: “vai ce porc a fost ăla”, “săracu’ Gabriel” și alte boceli de acest gen. Nu. Știa în ce se bagă, are buletin, asta e viața. Bun. Poate că singura idee este împletită cumva cu umanitatea din noi și cu lucrurile pe care suntem dispuși să le facem în continua noastră căutare a câtorva clipe de… liniște. Ah, da, și că niciodată, dar niciodată nu poți cunoaște pe cineva cu adevărat, deși nici pre multă știință nu e bună… că știi cum e, cu cât știi mai mult, de fapt cu atât știi mai puțin.
Asta e viața, o trăim așa cum e ea, bună-rea, și-atât. There’s nothing more. Dacă nu ne convine… nimănui nu-i pasă, așa că ar fi bine să ne convină.
Pe noi, ca și cititori, nu are de ce să ne intereseze cine se ascunde în spatele unui pseudonim, să pretindem teste de laborator, parafe și legalizări.
Nu. Nu are niciun sens.
Chiar ma vad in locul ei, fara partea de final! Daca domnul se intoarce acasa.:))
Gabriel, istoria ta m-a inspirat sa scriu astazi aceasta poezie. Sper sa-ti placa.
De la “el” pentru Gabriel
Iubeste-ma asa cum sunt
Iubeste-ma ca pe un strain
Chiar daca nu voi raspunde
Conform asteptarilor tale
Iubeste-ma ca pe un dusman
Atunci cand privesti ranile
Pe care ti le-am provocat
Iubeste-ma ca pe un prieten
Atunci cand ma descoperi
Ca am lipsuri si parti pozitive
Iubeste-ma ca pe un necunscut
Cand nu mai intelegi
Persoana si deciziile mele
Iubeste-ma ca pe o carte
Cand v-ei pune cap la cap
Fiecare zi, fiecare clipa
Iubeste-ma cat mai mult
Chiar daca nu stiu sa apreciez
Ceea ce esti, ceea ce faci sau simti
Iubeste-ma in prezent
Trecutul e deja istorie
Iar viitorul nesigur
Iubeste-am neconditionat
Desi am distrus tot ce era
Mai frumos si uman
Iubeste-ma asa cum sunt!
Am citit aceasta compozitie si am ramas uimit. Este o dovada a faptului ca dragoastea chiar te face sa-ti asumi riscuri demene de luat in considerare. Imi place modul tau de a prezenta faptele, ai stiut sa imbini situatiile conflictuale cu cele de impacare.
Ca sa ma lamuresc… acel “al treilea” baiat era iubitul sau. Iar tie ti se cerea sa accepti o relatie deschisa. Mie imi suna in felul urmator relatiile astea deschise: persoana dominanta din relatie [respectiv prietenul tau] are o relatie amoroasa cu doi baieti. Oarecum tu si cu “contracandidatul” intrati in haremul iubitului dominant ? Ca pe varianta asta pare sa se fi prezentat situatia. Eu unul nu as accepta asa ceva. Nu pot sa impart ceva pretios cu altcineva. Pai ori cu mine ori cu altul…
Cat despre faza cu infectarea, a fost realizata involuntar [bineinteles] dar cu consimtamantul mutual dat de asumarea riscurilor. Sincer, imi pare foarte rau prin greutatile prin care treci. Este intr-adevar o lupta istovitoare pe care trebuie s-o duci pana la capat. Iti dorec, din tot sufletul, sa fii cat mai puternic, sa reusesti sa te acomodezi cu situatia si sa iei ce e mai bun din viata ta ca o confruntare. MULTA PUTERE, UN CARACTER TARE, SUFLET PREGATITI DE AVENTURA SI OPTIMISM daca este posibil !!!
“aventura” ?? Pai nush daca prinde…
Al treilea baiat era de fapt un…moș =))
n-am fost pe faza, Non_Lose =))
Pai nici nu cred ca era precizat pana acum 😛
Ce onoare pe dvs d-le Non_Lose… Sincer, dvs care stiti povestea cap coada de cel putin 3 ori si stiti si cine e Alexander si restul personajelor… Corect, vina mea ca nu am precizat!
Non_Lose, iaca pt tine baiatu din clip:
Nu stiu ce vezi asa special la ala @_@ arata ca orice alt animator de bambu, nu se compara cu Andrei Andrei
da, da, și strugurii is acrii. :laugh:
Tot textul tau daca te uiti cu atentie, reflecta si pe undeva pe buna dreptate,justificat oarecum, doar viziunea ta. Ceea ce eu voi scrie in comentariul meu nu este o judecata ci o opinie.
“Am realizat intr-un tarziu ca suntem compatibili deoarece ma proteja totalmente, cu riscul de a nu avea un final fericit pentru el”, eu cred ca, eu am vazut ca….In tot acest text tu iti expui viziunea personala adica ce crezi tu ca a fost. Ai o empatie crescuta si foarte putina inteligenta emotionala care sa te orienteze spre celalalt: il simti dar nu il intelegi. relatia voastra a ajuns in aer in momentul in care nu a mai existat, justificat sau nu incredere. Poate el a obosit, poate a fost vinovatia, poate a vrut sa “isi traiasca viata” cat mai intens.
Ati ajuns si la violenta verbala “Ma deranjase atitudinea, si i-am trimis un SMS spunandu-i ca este un nesimtit si ca daca ar fi fost in fata mea l-as fi plesnit”. Cu replica asta indici faptul ca il consideri vinovat. Fara sa realizezi, din furie ai pus o presiune emotionala,inconstient, asupra lui. Emotiile amandoura, negative s-au ciocnit. Nu stiu pe cine invinovatesti mai tare: pe tine sau pe el? )(si crede-ma ca desi vei zice ca nu o faci, de fapt e altfel). Cred ca greseala ta a fost una singura: l-ai iubit si ai asteptat in schimb sa fii iubit dar exact in acelesi mod: fidelitate, sacrificiu, etc. Nu ai realizat atunci faptul ca noi oamenii iubim in mod diferit, ca noi oamenii ne schimbam si avem dreptul sa alegem si ca e firesc ca la un moment dat din motive variate sa vrem sa plecam.
A fost alegerea ta sa ramai cu el, pozitiv fiind. A fost dreptul lui sa aleaga cum vrea sa fie fericit. In povestea ta, si crede-ma ca stiu prin ce ai trecut din experienta personala, nu exista un invins si un invingator, nu exista o victima si agresor. Este doar o alegere, care s-a dovedit din pacate nefericita pentru ca iti complica putin viata.
Ai putea face acum, si ti-o spun cu tristete, un exercitiu. Toate emotiile prin care tu treci acum, toate suisurile si coborasurile, toate spaimele, starile de bine, somnul agitat, nepasarea, gluma, sarcasmul, ironia, acceptarea si neacceptarea, depresia si durerea, tot ceea ce tu traiesti acum a trait si el.Gandeste-te putin la asta, proiecteaza-ti starile tale de acum ca fiind ale lui si poate vei intelege comportamentul lui cald-rece, nevoia de evadare si in final oboseala.
Cineva spunea odata “te doresc pentru ca nu avem nimic in comun. De indata ce ajungi asemeni mie incepi sa ma plictisesti”. Prin ciocnirea emotiilor voastre negative totul devenise prea complicat. In general teoria ne spune ca atunci cand langa noi e cineva cu emotii negative (ca ale lui) noi trebuie sa gasim puterea sa fim optimisti, detasati, senini. Adica sa oferim un suport. Asta e doar teorie, ptr ca de regula in astfel de situatii emotiile noastre o iau razna> vina, furie, oboseala, repros, dezamagire toagte ne insotesc si ne dicteaza reactiile care se dovedesc cele mai nepotrivite.
Intrebarile de final una simple : te-a tradat? da, cu siguranta ti-a tradat asteptarile si te-a tradat emotional. Avea dreptul sa o faca? Da, dreptul de a alege cum traim e un drept fundamental. Alegerile facem insa pe pielea noastra.
Buna seara tuturor, am citit povestea lui gabi si sincer sa fiu m-a trecut un fior care l-am simtit o singura data in viata mea, acela in care a aflat ca este seropozitiv… ceea ce m-a frapat este faptul ca la aflarea rezultatului nu s-a panicat, el stiind in ce s-a bagat de la inceput… acum stau si ma gandesc, totusi este un rezultat cu un impact devastator, parerea mea e ca oricat de “tare” ar fi cineva aceasta veste poate dobora pe oricine dar ma rog sa spunem ca esti (gabi) mai special :).
Acum revin putin la inceputul relatiei (un inceput frumos de altfel) in care ai aflat de la un prieten (daca am inteles bine) ca acest baiat respectiv fostul tau iubit are Hiv, intrebarea mea este: Aveai cunostiinte despre acest virus, riscurile la care te supui? ca acum sa fim sinceri iubire iubire dar parca nici sa te condamni nu e ok…. parerea mea.
Trecand mai departe ajung la comportamentul acestui baiat fata de tine, care aparent (din ce spui tu) a fost un comportament inacceptabil (eu unul ii ziceam PA de mult timp) dar aflandu-ma in aceasti situatie tin sa precizez ca acest virus te schimba putin adica e impropriu spus te schimba insa te face sa privesti lucrurile si oamenii cu alti ochi iar unele actiuni pot fi facute inconstient sau pur si simplu instinctiv,care pana la urma poate se pot regreta… dar PRECIZEZ ca nu cunosc persoanele nu pot vorbi specific ci doar generalizez,insa ce va pot spune este ca eu cand am aflat ca sunt seropozitiv am fost foarte devastat din simplul fapt ca nu stiam,nu imi puteam explica de unde,cand,cum si cel mai important DE LA CINE?
Insa ulterior am ajuns la cateva explicatii,am contactat persoana care dupa parerea mea m-a “inzestrat” cu acest virus, evident am primit un raspuns negativ “Nu pot sa cred,eu nu am avut,nu am,nu voi avea”, ma rog m-am resemnat cu gandul ca nu va recunoaste insa sunt fericit ca i-am spus si daca intradevar nu stia, acum stie si se poate ingriji de el si de altii……ce sa zic mai mult…la mine e recent……sa zicem ca rana morala e inca in proces de vindecare… dar sper la mai bine si sper sa gasesc tipi care inteleg ce inseamna a fi “asa”!Apropo stirea am gasit-o pe facebook,ma bucur tare mult ca am gasit-o deoarece sincer eu chiar nu stiu cum sa reactionez si sincer sa fiu mie frica de reactia oamenilor, insa am increderea ca lume ava deschide ochii,va citi mai mult si vor accepta mai mult.
Cam atat pt acum, felicitari Gabi pt curajul pe care l-ai avut, vei inspira si pe altii sa isi spuna povestea (pe mine deja m-ai inspirat) si pana la urma sa se accepte asa cum sunt ei.
P.S.: Imi plac reactiile lui Avocatus si poezia e draguta 😛
Aici inchei comentariul meu dar nu si interesul fata de alte povesti asemanatoare sau diferite! Calde salutari va transmit! :-*
Nu ma face sa vad lucrurile sau oamenii altfel. Is mai tolerant, chiar azi iesisem cu un amic la o cafea si il vedeam cum se agita pt o chestie postata pe FaceBook, pe-o parte il inteleg ca e vb de munca lui, pe de alta parte nu pentru ca el imi spunea”
“Da draga, dar nu stii cum suntem unii. In pula mea!”
Keep Going si poate ne relatezi mai multe, poate o sa te faci autor si o sa ne povestesti. Incearca si postul cu O zi din viata ta, proiectul ala! E super ideea!
Mai eu am reactionat asa cum am simtit si am spus ceea ce am simtit, acum daca am vazut asta pe facebook nu inseamna ca sunt “cocalar” ca sa zicem asa ci doar ca am dar importanta la 1 postare din miliardele de postari care le poti vedea pe acel site. Nu stiu cum sa iau propunerea ta, cum sa o interpretezmai bine spus, dar ce iti pot spune e ca nu imi doresc sa fiu autor ci doar, repet, am scris ce am simtit si cu asta cred ca am spus tot!
Felul in care te exprimi, dl EusiAtat te face placut in citit, asta o poate confirma si veteranul Robert G. Mai mult, povestea ta este alta si poate vei naste mai multe semne de intrebare, in capul celor care ajung cu un tip/tipa in pat!
“Nu ma face sa vad lucrurile sau oamenii altfel.”
Poftim?
@Non Lose, nu ma face sa-i vad altfel, sau zi-mi exact la ce te-ai gandit cand ai m-ai citat? Non Lose iar te-ai facut femeie?
@Eusiatât, multumesc frumos pentru aprecieri. Ai grijă de tine și eu sunt alături de tine.
Viața ta e o lectie utilă pentru fiecare dintre noi. Nu ne priva de acest lucru. Ai rabdare cu noi si învață-ne să iubim pentru a vindeca, accpeta, și a da viață.
@ Avocatus, a da viata la ce? Pe semne ca detii un uter si noi nu stiam. Kidding. Scherzo!
@Gabriel cuvăntul are o putere extraordinară,
un cuvănt poate încuraja, lumina, trezi la speranță bucurie, = da viață
dar la fel un cuvânt poate: răni, crea dinstanțe, ucide (în mod metaforic, întrista (așa cum îmi sare țandura de la orice)
nu?
Cuvantul meu de zici ca sunt Zen:)) C`mon eu l-am incurajat, mi-ar face placere sa-i aud povestea… Zicea odata Non Grata, ca aici este o familie, acum “ma supun cerintei”.
salutare lume toti aveti dreptate fiecare in parte dar cea ce a facut gabriel e ceva ce nu multi o intelegem si sincer nici eu nu eram mai bun in locul lui dar poate analizuam la ce riscuri ma opun .
gabriel si eu sunt infectat dar eu nu stiam ca defapt tot de la prietenul meu am primit aceasta boala dar cind am aflat am fost sa ne informam cine de la cine apoi medici au descoperit ca el a fost primul adica am primito de la el ca apoi din propria casa sa ma dea afara sint unde sint si credema nu as vrea nimeni sa fie in locul meu si totus viata merge inainte vrem sau nu paveste e siper si capul sus gabi nici eu nu mas incurca cu nimeni care nu este asa ca mine scuze pt scrisul dezordonat dar imi trmura mina
Citind am zambit trist. Prin acelasi tip de relatie cred ca trec si eu. Sunt iubita pana vineri – sambata, duminica ma alunga – ce ma face sa ma intorc luni de fiecare data? Nu as fi banuit ca un om ma poate aduce in starea asta. Eu sunt sanatoasa, el e seropozitiv si totusi iubesc.
Povesti sincer, nu credeti in HIV SIDA este doar o ide comerciala, citez ce a spus un alt amic al nostru pe un forum,si mi se pare corect:
Nu pot sa cred ca acum, in era informatiei, oamenii inca mai cred ce spun doctorii despre SIDA.
Exista doar 2 poze cu acest presupus virus, ambele scoase de americani.
Nu exista analiza de sange care sa ateste ca ai cu siguranta virusul respectiv, daca iei o picatura de sange si o pui la microscop nu vei gasi niciodata acel virus. Nimeni nu l-a gasit !
Oamenii respectivi sunt intr-adevar bolnavi, au probleme cu sistemul imunitar dar nu stie nimeni de ce.
Au gasit aceste simtome, au pus un nume si au scos un tratament, pentru ca asa functioneaza economia moderna.
Tratamentul clasic nu este bun, pentru ca distruge si mai mult sistemul imunitar, pacientul moare iar doctorul spune ca sistemul imunitar nu a rezistat
Este un fel se predictie care se autoindeplineste.
La cum este prezentata boala, daca as avea, nici nu as spune, dar nici nu m-as trata la ei.
adica lasa c ate tratam noi ca sa mori si apoi zicem da ai murit de hiv tare a
Rog un moderator să îndepărteze comentariul de mai sus, există riscul ca cineva chiar să îl creadă pe individul care a debitat tâmpeniile respective.
N-as recomanda nimanui sa se informeze de pe bloguri, mai ales cand e vorba de sanatate. Nu putem respinge, totusi, un comentariu numai pentru ca nu ne place ideea pe care o exprima. Evitam, pe cat posibil, moderarea pe criterii pur subiective – ce nu-mi place, merge la cos. Au fost publicate inclusiv comentarii homofobe (deci discriminatorii), sau lucruri aparent fara noima, atata vreme cat pastreaza o anume coerenta a ideii exprimate si o forma scrisa acceptabila.
Sigur ca fiecare moderator poate interveni asa cum crede de cuviinta, insa din experienta anilor trecuti a reiesit ca de cate ori moderarea s-a facut pe criterii subiective rezultatul a semanat a cenzura, comentatorii au devenit din ce in ce mai retinuti (probabil de teama sa nu supere pe cineva), iar discutiile au murit incet…
Un comentariu trebuie indepartat, in opinia mea, numai in cateva situatii clare: (1.) autorul promoveaza atitudini sau comportamente ilegale; (2.) se aduc injurii directe participantilor la discutie sau se utilizeaza atacul la persoana ca modalitate de avansare a propriilor opinii; (3.) mesajul transmis este de tip “spam”, neavand nicio legatura cu subiectul articolului sau cu ceea ce s-a comentat in legatura cu acesta; (4.) comentatorul isi face singur reclama (cu numar de telefon, ID-uri de messenger, adrese de e-mail, site-uri internet etc.), confundand blogul fie cu un site de dating, fie cu o oportunitate de afaceri; (5.) forma scrisa a textului transmis pentru publicare este inacceptabila din punct de vedere gramatical, lexical sau stilistic, ori este lipsita de o minima coerenta.
Cu toate ca exista inca destule necunoscute legate de virusul HIV, orice atitudine iresponsabila (derivata din eventuala neincredere in datele stiintifice si medicale cunoscute si acceptate in prezent ca fiind adevarate de catre profesionistii din domeniul sanatatii) este descurajata in mod ferm. Dincolo de orice controversa privind realitatea “infectiei HIV”, fiecare persoana ramane in totalitate responsabila pentru deciziile luate in privinta transmitererii si tratamentului bolii. Expunerea la orice boala potential transmisibila se face pe propria raspundere a fiecaruia, iar informarea din surse neautorizate (cum ar fi site-urile internet) este de natura de a conduce la greseli uneori iremediable in planul sanatatii, deci atentie cui acordam incredere atunci cand miza e starea de sanatate a noastra si a celor din jur.
😎
@grid, merci frumos pentru raspunsul oferit! Mi-a lipsit acest post desi au trecut ceva ani de atunci m-am intors la el cu drag si l-am recitit. Am recitit chiar si comm scrise pana am ajuns la cele din 2014. Totusi as vrea sa stiu ca pe acest post am un drept de autor si totodata as vrea sa-i spun lui MarioG faptul ca accept orice comm indiferent de scoarta, indiferent daca are sau nu dreptate. Well Guys, traiesc bine merci, in ciudat faptului ca au existat scurgeri de informatii de aici cu privire la identitatea mea. Asa ca Grid dragule, aveti grija la cei care construiesc subiecte tari pentru ca uneori sunt prost intelese de alti si mai ciudat este ca stigmatizarea pleaca de aici. Oricum, respect pentru raspuns!
@karla, felicitari dar asta deja e o iubire bolnava si-mi permit sa spun acest lucru deoarece am fost in situatia ta si am ales sa plec, chiar daca pana acasa am facut 3 zile 🙂 acum sunt bine, chiar mult mai bine decat si-ar imagina unii!
Trebuie să recunosc, deși nu-mi face plăcere si nici nu l-am avut pe Gabriel João la inima prea mult, și nici el pe mine, in cazul de față are dreptate.
Îmi aduc aminte că ne-am combătut în comenturi, de nici eu nu mai știu de câte ori, nu am ajuns să ne reconciliem vreo dată, fiecare rămânând puternic pe propa poziție, însă niciodată, repet nicodată Gabriel João NU a șters sau făcut dispărut nici măcar un singur coment, deși avea puterea și posibilitatea de-a o face.
Nu a făcut-o, așa cum din păcate s-a întâmplat intr-o scurtă dar nerericită perioadă din istoria DarkQ-ului.
Nu a făcut-o pentru că are Mojo, pentru că are destulă forță putere și încredere în el.
El știe că orice coment pe care in loc să-l combați îl faci să dispară, este o cărămidă către lașitatea ce-și arată neputința.
Am stat ceva timp să mă decid dacă, sau nu, să scriu acest coment, însă factorul ce a atărnat in balanță a fost numărul de comentarii, 107.
Numai un tip ce știe să-și pună în valoare inteligența poate obține nr acesta mare de comenturi, iar asta m-a făcut să scriu acest comentariu, pentru simplul motiv de … inteligență.
Știu sigur că Gabriel João în ciuda antipatiei reciproce dintre noi o s-ă înteleagă, chiar dacă o să mă ia la huo.
Concluzia? Îmbătrânim, iar corectitudinea se pare că a devenit un viciu.
@cristymaykei eu tot timpul am incercat sa fiu corect si sa arat exact lucrurile pe nume! Asa este, iar inteligenta nu consta in numarul de comm pe post scris ci in felul de a relationa. eu sunt un coleric si tu la fel! deci, de aici si disputele care nu au fost doar cu tine… le-am avut si cu FireMan si cu Adi “rehab” :)) M-am folosit de punctul de vedere indreptatit si am incercat sa fiu cat mai intelegator! Poate am sa revin cu un post, chiar as vrea sa continui seria posturilor astora 🙂 Tschuss!
De abia aștept să ne ciondănim.
Gabriel João (re: #107) ~
Nu-mi vine să cred câte postări mai vechi s-au deșteptat în ultima vreme în urma cotrobăielii prin arhive 🙂 dar îmi amintesc bine că subiectele “tari” (așa cum le numești) sau sensibile (după cum mi s-au părut mie la vremea aceea) au fost urmate de comentarii uneori greu de gestionat de către moderatori. Încercăm să menținem deschisă calea comunicării, chiar dacă unele opinii exprimate prea tranșant riscă să treacă drept adevăruri deși poate n-ar merita… Cred că orice părere sănătoasă se recunoaște prin aceea că lasă loc suficient și pentru dubii, îndoiala fiind mama învățării.
😎
Faza cu postările vechi este susținută de mine, tocmai pentru că sunt atât de bune și-i păcat să nu reluăm de undeva, de unde avem numitor comun, liant ce ne poate ajuta să trecem la o nouă etapă de revenire a DekQ-ului.
Reușita depinde de noi toți, în fond fiecare dintre noi are aici o parte din sufletul lui, haideți să creeăm în continuare împreună … din inimă!
A vazut cineva vreun cuplu de seropozitivi care sa dureze,in Romania ?
Nu exista niciun cuplu seropozotiv,asa cum nu exista vreun cuplu durabil de gay seronegativi.
GAY ….traducerea corecta din engleza a cuvantului gay,ar fi GLUMET.
Totul este o gluma cand vine vorba de comunitate gay,de relatiile dintre ei,din care fac si eu parte,dintr-o sicofanta nefericire …
Este mult adevăr în ceea ce zici, dar asta nu înseamnă că nu sunt cupluri de gay care sunt în mare măsură la fel ca cuplurile hetero, doar orientarea este diferită.
Tu enunți o opinie care se regăsește la mulți gay, dar cum ai specificat e vorba de România, detaliu care după părerea mea și nu numai, este prima din motivele care fac lucrurile să stea așa după cum ai apus.
Cum vrei tu să stea situația altfel când lucrurile sunt execrabile în viața tuturor românilor simpli cu excepția smecherilor, care din fericire încep să viziteze pușcăriile autohtone.
Când situația este urâtă la nivel general, cum vrei tu să fie mai bună situația homosexualilor din România?
Nivelul de educație este cel pe care-l știm cu toții, de aici pleacă totul, bunăstarea, nivel de trai, etc.
Și mai există un aspect important pentru care lucrurile stau așa cum stau, homosexualii români au primit drepturile lor de-a gata la constrângerile UE. Arată-mi tu mie un gay român care a murit pentru drepturile lui așa cum în alte părți ale lumii s-a întâmplat.
Cum să poți aprecia un drept pe care l-ai primit de-a gata?
Cum să existe o comunitate, dacă fiecare își vede de ale lui fără să facă nimic concret pentru îndreptarea lucrurilor?
Mi se pare o ipocrizie să te plângi de ceva, dar să nu faci nimic care să schimbe acel ceva, chiar dacă tu poate nu vei apuca să te bucuri de acea îndreptare, dar cu atât mai mult contează asta, pentru că la final de viață îți vei pune întrebarea … ce-am făcut eu în viața mea?
Ce răspuns o să-ți dai? Doar m-am plâns?
Si cum sa te legi sufleteste chiar si de unul seropozitiv,cand singurul mare site,PlanetRomeo,este populat/parazitat doar ce curvari seropozitivi?
Pai iaca exemple….
Majoritatea au cate doua profiluri,si acelea pe alte zone fata de cele in care isi duc existenta.
Sa exemplific,un tip de circa 45 de ani,care e de prin Giurgiu,dar are alergie la Giurgiu si isi pune profilurile pe Bucuresti,ba vinde poppers,ba are profil de hiv ba are profil fara hiv,dar in toate profilurile lui,niciodata nu uita sa mentioneze despre cat de tare si-ar dori o relatie,asta de foarte multi ani…..si tot singur este!
Ultimul lui profil este ANTONYO70,este cel stiut dar cu siguranta mai are cel putin doua profiluri,dintre care unul de hiv.
Alt profil al unei alte persoane seropozitive,dar care intotdeauna ”uita” sa spuna ca are hiv,florinalexandru32 ,acesta deja m-am saturat de cand isi cauta relatia visata,desi tare ma tem ca se afla intr-o relatie cu un alt seropozitiv,dar probabil ca face eforturi sa scape de el.
Alta poama,ma rog,acesta este mai special,fiind considerat curva curvelor din Bucuresti,isi spune Cezar,are doua profiluri,unul IMPALA,celalalt ORALsiANAL,are hiv de un secol,si la fel,”uita” sa precizeze potentialilor fuckeri ce statut are,si cum ”doamna” Cezar,are dos de cursa lunga si nu se satura decat cu cate doua trei organe foarte groase in ea,dupa cum precizeaza chiar ea in profil,se gasesc doritori destui.
Am dat doar trei exemple,insa ca acestia trei,sunt cu sutele in Bucuresti,pericole sexuale si ne mai miram ca in comunitatea gay sunt din ce in ce mai multi seropozitivi.
Recunosc,am hiv de 7 ani,nu sunt infectat pe cale sexuala,nici nu am infectat vreodata pe cineva,nu se poate pentru ca mereu ies la analize nedetectabil,si oricum nu asta conteaza,chestia e ca in 7 ani eu nu m-am putut apropia de vreo persoana seropozitiva,este cu neputinta sa legi o prietenie sau o relatie cu un seropozitiv,fiindca sunt atat de fricosi,lasi,curvari,pretentiosi si egoisti,incat este mai simplu sa te legi de unul fara hiv decat de unul cu hiv.
Pe scurt,imi este literalmente greata de toti cei cu hiv,care-si plang de mila pe site-uri gay,dar nu au puterea de a-si depasi propriile temeri,anonimat si obsesiile legate de sex,sex si iar sex !