Un articol promoțional pe care l-am analizat bine înainte de a-l publica, dar am zis, Johny wtf? poate fi util cuiva. Așadar, dacă vă interesează o experiență nouă… La Mine-n Copac trebuie să căutați.
Cafe-teatru “La Mine-n Copac” organizeaza in fiecare miercuri, de la ora 22:00, speed dating pentru persoanele gay.
Vei avea parte de 7 intalniri intr-o singura seara!
Iata mecanismul de functionare a speed datingului:
1. Fiecare persoana isi alege un loc la masa si se relaxeaza cateva minute intr-o atmosfera speciala. (7 persoane la numar)
2. Ceilalti 7 se vor aseza pe rand la masa altei persoane si au la dispozitie 7 minute pentru a afla daca mai doresc sa se vada din nou. (va spuneti doar numele mic, porecla, fara numar de telefon sau alte date de identificare).
3. Cand timpul expira va mutati la alta masa pana cand toata lumea ajunge sa se cunoasca.
4. Fiecarui participant ii este alocat de la inceput un numar si primeste si o fisa cu numerele participantilor, unde in dreptul fiecarui numar isi noteaza daca mai vrea sau nu sa se intalneasca cu respectiva persoana.
5. Fisele sunt date organizatorilor care vor vedea daca anumite persoane s-au ales reciproc si le va da un e-mail in doua zile pentru a-i informa.
6. Acum aveti o intalnire care, cine stie, poate deveni o iubire!
Placut, rapid si interesant, nu? Un mod perfect de a-ti cunoaste viitorul partener sau de a-ti face prieteni noi!
Pentru inscrieri trimite un mail la adresa lamineincopac@gmail.com. Avem nevoie de numele tau, de varsta, de ocupatie si o descriere a ta. Ar fi minunat daca ne-ai spune si ce iti face placere sa faci (ce hobby-uri ai) si bineinteles si ce caracteristici ai vrea sa aiba partenerul tau si in ce categorie de varsta se inscrie. Toate astea pentru a avea o experienta cat mai placuta. Tot ce ne spui e confidential. Taxa inscriere: 10 lei
Daca nu sint in stare sa imi caut pe cineva de unu singur ma impusc! Speed dating exista de citiva anisori buni, nu stiu pe absolut nimeni care a intilnit prin intermediul la asa ceva, lume interesanta.
Multumesc, ai 4 stai jos…
Ce inseamna de fapt dating in lumea gay?? E satisfacator dating-ul? Unde e mai prolific, online sau prin cluburi?
Cum e la voi?
speed dating pentru gay: “asl pls”; “cati cm?”; “a, v, p?”; “ai loc?” nhhhhhh time is up!!!
Zic si eu, din auzite!
Interesanta ideea si curajoasa initiativa!
Datingul online iti ofera ragazul sa cunosti omul in toate aspectele, pe cand cel live, in club, are o importanta componenta estetica. Dar lucurile nu sunt batute in cuie nici la cel online, cred ca depinde de fiecare ce doreste si ce strategie abordeaza. Sunt unii care prefera conversatii virtuale interminabile sau altii care dupa schimbul de politeturi deja cer o intalnire live. Eu numesc “date” momentul in care te vezi in oras cu omul, mergi la o bere si discuti vrute si nevrute (daca ai cu cine).
Nick, și la mine e valabil. Adică până nu vezi omul, nu vorbești cu el etc nu ai de unde ști cum e. Ce este așa, un pic mai nașpa, e că nu știu de ce, dar lumea e mult prea disperată după… relații. Foarte dificil e să legi o amiciție, prietenie cu cineva cu care te întâlnești pentru că de cele mai multe ori omu’ are așteptări, și crede că dacă îl înviți la o plimbare, o bere sau la cină…. gata, e de relație…
De multe ori mi s-a întâmplat, să ies cu cineva și să fiu întrebat… “Dar tu ai prieten?” “Da, am!” “Ah… ok”. Și-apoi Adio și n-am cuvinte. Ignore total. Ciudat, nu?
Da, am observat si eu asta. O fi de vina faptul ca la noi e mai greu sa intalnesti pe cineva, gramada din care alegem e mai mica decat la ceilalti. Si atunci ne agatam de primul cu care ne conectam cat de putin. Si nu e nimic rau in asta, trebuie sa iti joci cartea, dar e sanatos sa stii cand sa te opresti. Si e pacat daca te-ai inteles cu omu’ sa nu ii accepti macar prietenia, daca mai mult nu iti poate oferi. Eh, oameni si oameni! It’s all about chemistry and… personality!
On topic: totusi cine merge la speed dating?!
Păi cei din Bucale să meargă că io am mai zis-o… nu sunt adeptul
frelațiilor la distanță. Dacă ar fi în timișoara, mai că m-aș duce să văd despre ce e vorba.Revenind la of topic, da mă Nicule mă, da nu-i aiurea? Adică, ce dracu’ mă, că e viață socială… nu mă întâlnesc cu cineva ca să mă fut, nici nu trebuie să fie gay neapărat… da’ când văd părerea aia de rau din ochii lor, că, ok… trăiesc cu cineva… îmi vine să urlu de ciudă că lumea judecă ca o alună. ce legătură are faptul că am sau nu prieten cu o relație de prietenie? Futui, ar trebui să te bucuri pentru mine, la o adică, nu sa-ti pară rău… nu?? Ce legătură are dacă ai sau nu prieten cu faptul că putem merge la înnot împreună, să mâncăm mai mulți, la sală, filme, teatru… etc…
C-atunci, îți dai seama că omu’ îi tont, și nedezvoltat din punct de vedere social, axat numai pe ideea că el vrea relație că aia îi cheia fericirii. Și oricum n-o are că numeni nu vrea un partener gelos, posesiv care crede că a te întâlni cu cineva e începutul și sfârșitul.
Don’t tell me about it! Sunt de acord cu tine intru-totul! Si la partea cu partenerul (al meu nu pot spune ca e posesiv, dar stramba din nas cand propun sa ne mai largim grupul de prieteni, cunoscand oameni noi); si la partea cu invidia si regretul din ochii celorlalti. Stii care cred eu ca e problema? Tot conceptul asta de gay life e la inceput la noi si nu prea stim cum sa il abordam. La fel ca tine si eu vad lucrurile foarte chill si la locul lor, in schimb altii sunt luati de val si aluneca pe curcubeu. Vor totul dintr-un strop, vor sa ajunga in rand cu “cei normali” (nu sunt de acord cu termenul de aceea e intre ghilimele).
Atat noi, cat si ei, trebuie sa pasim mai departe, pana la urma nu putem fi toti prieteni si toti cuplati, chiar daca simtim ca ne uneste orientarea sexuala.
Mda. Și ne întoarcem la legătura dintre homosexualitate și singurătate. Treaba e că heterosexualii nu îs așa de disperați să-și găsească “jumătatea”, eventual “fetele bătrâne” care trăiesc cu impresia că viața nu are nici un sens dacă nu te măriți. 🙂
speed dating? in Bucuresti? Fascinant. Mirc live.
@RobertG: +1 pentru imaturitatea emotionala. As vrea sa am si amici gay… pana acum nu a fost posibil :(…
Cu fetele e greu tare sa fii prieten, pentru ca de obicei au impresia ca te dai la ele si devin passive-aggressive sau prind mesajul gresit si te trezesti ca te invita la tort la ele acasa and stuff…
Fac ce fac, si pana la urma aproape toti prietenii mei adevarati sunt tot barbatii straight. Pacat…
Martin, te îneleg perfect.
Bai nu stiu de ce exista conceptia asta intr-o parte din lumea gay ca daca ai iubit nu mai ai voie la prieteni, iar daca ai prieteni este obligatoriu sa te futi cu toti sau ramai prieten doar daca iti mai da un toc de pula din cand in cand. Si mai este si conceptia tampita cand apare un cuplu pe care il aprecieaza ceilalti gay dar in egala masura voer sa faca sex macar cu unul din ei daca nu cu amandoi si cand vad ca nu se concretizeaza, inxcep sa arunce cu uratenii pana reusesc sa desparta cuplul. Cred ca asta e unul din motivele serioase in care majoritatea cuplurilor cu durata, stau departe de agitatia si frecusul din viata celorlati gay.
Mona as fi curios cati gay au fost pe la cefe-teatru asta sa caute in copac partenerul gay cu craca potrivita!
Eu am foarte mulți prieteni care sunt cuplați sau căsătoriți, perechi gay și heterosexuale, dar nici unul din ei nu a pus vreodată problema sexului sau a atracției sexuale. Adevărata prietenie are o valoare cu totul mai presus de ideea de iubire în cuplu, decât gelozia aceea de neînlăturat, posesivitatea ca parte din sentimente. Iar în momentul în care am un partener, el trebuie musai să adere la acest mod de gândire, altfel nu e bine pentru relația noastră.
FireMan tu nu frecventezi asidu soho, asa ca nu se pune. Lumea gay e impartita in multe grupuri, grupulete, biserici sau bisericute iar cu predilectie gayul de bucale cum zice Robert e diferit de gayul din restul tari. Iar asa de bine converteste orasul asta incat destui gay cu bun simt din tara, incep dupa un timp sa ajunga mai bucale ca bucile autohtone.
Dar am spus la toată lumea cât de mult mă enervează Bucureștiul. Și sincer din cauza asta nici nu am obiceiul să socializez în orașul ăla, dar să nu uităm și partea bună, că ai de unde alege.
Adica urasti orasul dar te bucuri de motaneii ce misuna prin el.
Tu nu vezi bai ca creieru vrea una si pula vrea altceva si oricat de cerebral vrei sa fi pana la urma tot ce vrea pula se face ca altfel se ofileste creierul?
Si nu ai exercitiul lui Avocatus in a deveni ascet.
Da, Cristy, așa e, ai dreptate.
O să mă las în voia pulii.