Cum deja ştiţi unii dintre voi, avem un căţel mic şi drăgălaş; din momentul în care a apărut în casa noastră, toţi prietenii gay au început cu texte gen „vai iubi” (iubi al lor), „uite ce drăguţ este”, „hai să ne cumpărăm şi noi unul”. De parcă căţelul este din pluş şi o să stea cuminte, cuminte la locul lui. Preferabil pe mileul de deasupra televizorului (plasmă, evident!)
Ei, dragi prieteni care vreţi să aveţi un căţel, vreau să vă spun ce le-am spus şi respectivilor, poate ajută pe cineva. Mai bine zis, o să vă fac o listă cu ce a trebuit să-i oferim acestui căţel:
- Din prima zi s-a început cu dresajul: este adevărat nu s-a făcut un dresaj „profi” – dar a existat. Am petrecut mult timp citind despre rasă şi caracteristicile ei, ca să înţelegem ce vrem de la el şi ce putem obţine…
- Primele luni am dormit ca dracu’, pentru că „prinţişorul” nu dorea să fie lăsat peste noapte singur, deci plânsete peste plânsete… prin urmare ne trezeam să-l speriem cu rola de ziar (cei care au deja căţel ştiu: lovind de podea în faţa câinelui ziarul face zgomot, câinele se sperie…nimic traumatizant pt. animal)
- Timpul necesar ieşirilor în parc: dimineaţa, la prânz şi seara (asta doar după cânele s-a învăţat să facă afară, dacă nu… stai neică şi şterge după el prin casă…).
- De partea materială nu vorbesc: odată luată decizia de a cumpăra un animal nu ai cum să nu ştii că sunt cheltuieli (vaccinuri, medicamente, tratamente, mâncare, cosmetică).
- Treaba cu plimbatul pe afară este şi ea cu un scop. Primul şi cel mai important (pentru noi) este să-şi facă nevoile. Dar pentru câine este importantă şi mişcarea: în funcţie de rasă ai de stat pe afara o ora către două ore (măcar o ieşire pe zi să fie aşa lungă). Am cunoscuţi care stau două ore dimineaţa şi două ore seara. Să nu uităm că zilnic se face acest sport, fie soare fie zăpada (că tot ninge afară). Extra: dacă afară este ploaie sau noroi ori mocirlă nu uita că mai ai şi de spălat patrupedul…
- Trebuie constant să te ocupi de cosmetica lui: tuns, curăţat ochii şi urechile, scurtat unghiile, evacuat glandele, curăţat dantura. În funcţie de rasă poate sunt şi altele…
- Unul din punctele „naşpa”: vacanţele trebuie planificate bine pt. că trebuie lăsat căţelul cu (la) cineva. Poate eşti cazul fericit şi preferi un hotel pentru animăluţe: „al meu” însă nu vrea să apeleze niciodată la unul.
- Un câine nu este un bibelou: are nevoie de prezenţa ta, are nevoie să te joci cu el, să comunici cu el. Chiar dacă eşti obosit, chiar dacă nu ai chef nici de tine, el vine spre tine încercând să te împace. Şi trebuie să înţelegi asta şi să îl accepţi de fiecare dată. Chiar şi atunci când te doare capul şi vrea să îţi atragă atenţia jucându-se cu mingea aia oribilă care piuie înfiorător…
Să spunem că acestea sunt câteva aspecte mai dificile ale vieţii cu un câine. Dar sunt şi mici bucurii pe care săracul animal le oferă (sper că nu-i cineva care să se gândească la prostii).
Dacă îmi (ne) mai trec prin minte şi alte lucruri, … mai citiţi şi prin comentarii!
LDD & RZV
PS: A noastră este „jigodia” din stânga 🙂
Vaaai, ce mic e. Nu știu de ce mă gândeam că îi mai mare. 🙂
Da’ îi frumușel.
ms de sfaturi….o sa tin cont de ele pe viitor ….mai ales ca iubitul meu vrea sa-si ia caine….
Mie câinele mi se pare un pic cam mult pentru un apartament.
In plus mie pisicile îmi plac mai mult. 🙂
Am și eu o fetiță (delalii).
Doamne, cat uras rasa asta de caini…mi se pare hidoasa, dar vad ca ceilalti 21.999.999 romani nu imi impartasesc opinia, din moment ce fiecare are cate unu’
Pentru prieteni tai care doresc un catel doar cand au ei chef de rasfatat, exista catelusi robot care pornesc cand au ei chef, iar cand se plictisesc, apasa pe buton si dorm cuminti pe unde-i lasa.
Si unde mai pui ca nu le trebuie vaccin, tunsoare, nu trebuie deparazitati, dusi la monta, ect.
A mea mai are si cosmaruri din cand in cand. Sau cred ca sunt cosmaruri. Scoate noaptea uneori niste sunete ciudate, in somn, dar destul de tare incat sa
ma trezeasca. Ea doarme chiar profund si cred ca viseaza pentru ca o strig, o misc usor si nu reactioneaza (nu, nu e moarta!). Abia la miscari mai brutale se trezeste brusc si ma priveste nedumerita. Deci cainii pot sa aiba si cosmaruri!
RobertG,#1
Noah, amu are vreo 10 kg. Nu ie de poşetă, da’ titlu’ e pentru ăia de vor câine de poşetă când ies la dezmorţeală prin parc şi pe care speră să îl ţie pe mileu în casă…
#3: Are exact dimensiunea “permisă” unui apartament de 4 camere. Presupunând că îl scoatem destul ca timp la plimbare, să îşi consume energia! 🙂
lex ,
Ideea e că noi am fost surprinşi când am constatat cât de mult timp şi câţi bani înghite. Sincer vă zic, şi noi am crezut oarecum că nu va face nicio (mare) cheltuială… Pledoaria e doar pentru a sta de vorbă cu cineva care are un câine, preferabil aceeaşi rasă cu ce vrei/vreţi: să aflaţi efectiv care sunt şi părţile frumoase, şi părţile nasoale la a avea un câine.
Unele rase lasă mult păr prin casă – din fericire, la ăsta nu ie cazul! 🙂
Non_Lose,
Sigur nu confunzi rasa?
În Bucureşti nu ştiu decât de vreo 10-20 de Westie… Nu-s chiar rasa cea mai răspândită pe la noi 🙂
cristymaykey,
Curios, şi eu le-am recomandat un tamagotchi….
+1 bere cu proxima ocazie 🙂
boon,
toţi câinii visează.. şi aleargă în somn…. şi latră în somn…
dacă apuc vreodată, fac şi flimuleţ: poate fi atât de amuzant 🙂
@RZV, da, atunci da.
Și pisica mea papă bani. Nu mănâncă orice (miroase mâncarea și dacă nu-i place face greva foamei și se milogește să îi dau ceva cu sos), nu-și face treburile în orice nisip… vaccinuri, etc.
Mai are o chestie interesantă, îi plac jucărioarele ciudate: dopuri, diverse elastice, bețigașe etc. Si ii place sa i le arunc, apoi mi le aduce inapoi sa i le arunc din nou… si tot asa, ca un caine. 🙂
RobertG,
Cred că e ceva patologic ascuns în animalul fiecărui gay…
Pisica ta se joacă de-a “aport”-ul… ca un câine!
Câinele nostru e un fel de pisică, doar că din când în când mai latră…
Ah, am uitat: “plodul” nostru este dovada irefutabilă că homosexualitatea este un comportament învăţat – are două mari iubiri: UN labrador negru (da, îi plac negrii cu p..a mare!) şi UN Saint-Bernard (masculi amândoi)!
Nici nu se uită la fetiţele din rasa lui…. 🙂
A mea a sărit la bătaie la un cotoi… care o venit pe sub fereastră să o curteze. Are deja un an imediat și nu dă semne că ar vrea cotoiași.
@RZV daaa, latra. Defapt asta cred ca face atunci cand scoate sunetele alea ciudate. Ca par a fi un latrat, dar, desigur, cu gura inchisa suna altfel. Si tremura uneori, banuiesc ca atunci incearca sa alerge :)). Sunt asa amuzanti.
boon,
🙂 Cât are?
RobertG,
Al nostru are ‘fo 4 ani juma’. Deci şi-a explorat, cunoscut şi acceptat sexualitatea 🙂
P-a ta, io deja o suspectez de lesbianism…
Ş-unde mai pui că e şi darkQ-istă… 🙂
Nu uita să fii un părinte iubitor şi înţelegător 🙂
PS:
You’ve got such a cute pussy…
I’m a sucker for blue eyes (aşa par să fie în poza de când i-au mijit ochişorii)!
🙂 😆
@RZV,
Hahaha. Apăi nu știu dacă o sa pot accepta… de ce toc’ma copilul meu??
RobertG, nu e vina ta…
Vezi mai sus (#9) la ce concluzie am ajuns cu “copilul” meu… 🙂
Poate trebuie să vorbeşti cu un preot, s-o sfătuiască…cunoaste mama unu, e tinerel.
Are 11 ani a mea :(. E caniche.
Cainii mici sunt cam periculosi pentru ca mictioneaza la cea mai mica atingere a lor, zici ca au buton pe ei care le comprima vezica urinara.
In rest sunt draguti.
Poți spune liniștit “se pișă”, că unii o să creadă că micționarea îi vreo boală, ceva… 😛
Rhade, al nostru nu micţiona se pişa decât când era emoţionat… nu la prima atingere. 🙂
boon, mulţi înainte!
Io pe Fetița trebuia să o masez (când încă nu i se deschiseseră ochii) în zona pelvină (dacă tot vorbim așea…) că altfel nu făcea pișulică. Ciudate reflexele astea condiționate, nu?
RobertG, u mean u touched your pussy’s… pussy? 😛
RZV, rofl, păi da… că pe asta mică am găsit-o la tomberon… si mama linge puii in zona aia si asa li se declanseaza reflexul… io acum chiar pe lins nu m-am pus, dar am simulat cu un servetel umed. 🙂
El era Pongo, singurul animal pe care l-am iubit. Era Glen de Imaal Terrier. Mi-l făcuse cadou fratele ex-ului, care nu știu cum făcuse rost de el, fiind o rasă destul de rară pe la noi. Era încrezut, avea o expresie a feței de necrezut pentru o necuvântătoare, m-a făcut să realizez că nu numai oamenii au suflet. Când mă certam cu prietenul, lătra la noi până ne linișteam, și era foarte inteligent și șmecher. Până nu avea ce își dorea el (o conservă de carne – îmi scapă numele firmei producătoare) nu se potolea. Făcea uneori greva foamei și stătea supărat câte o zi întreagă dacă nu îi convenea ceva.
Din păcate l-am lăsat singur pentru 5 minute în parc (adora să îl las liber, fără lesă) și cred că mi-a fost furat, căci l-am mai pierdut o dată și l-am găsit la ușă, acasă.
Robert, you simulator !!! 🙂
Fireman, trebuia s-o facă cineva…
Dacă fiecare și-a prezentat “odrasla”, mă bag și eu:
LDD: bune sfaturi! De regula lumea se informeaza dupa ce “bestia” a ajuns in casa, si uite asa multi blanosi sunt abandonati, pasati la altcineva.
Nu pot zice ca sunt specialist in animale, insa ii cunosc destul de bine. Am incercat si eu cu caine, salvat din strada, insa nu m-am descurcat si am hotarat ca pentru moment nu sunt pregatit de un asa angajament. I-am gasit o familie mai potrivita si acum ii merge bine.
Am ramas la pisici. Mai usor de intretinut in apartament. Si a mea are mai mult instincte de caine; o fi ceva in aerul din jurul nostru de le determina sa-si schimbe apucaturile.
cum se intelege baiatul vostru cu matele?
RobertG,
#22: chiar de lins era prea mult… 😛
#26: ai distrus complet fantezia cu ochii albaştri (http://cdn.darkq.net/wp-content/uploads/2011/05/ochii1.jpg)…
FireMan,
îmi pare sincer rău că l-ai pierdut…
terrier-ii sunt, se zice, extrem de credincioşi şi iubitori. Ş-al nostru se bagă între noi când ne ciondănim, de obicei vine la ăla cu gura mai mare… şi începe să îl lingă (nu RobertG, nu p-acolo!). Sau când ne înfruntăm bărbăteşte (sic!) la runde de jughineală (gâdileală), sare de obicei pe ăla care e şi-aşa la pământ (şi uite aşa bietu’ LDD, după ce că e cu ditamai matahala călare pe el, mai primeşte şi limbi pe faţă de la câine 😛 )
BTW, până şi la câini de potrivim: tot varietate de terrier îi şi ăsta micu’ al nostru: westie = West Highland White Terrier. Io-te ce de chestii avem în comun! :p
Nick H,
se înţelege bine: el le place şi vrea să se joace cu ele… ele fug de el şi îl scuipă… el le aleargă a joacă…ele îl scuipă iară 😛
deficit de comunicare: la câini, coada în sus e semn de joacă; la mâţe e provocare. Deci… îţi dai seama ce iese 😛
apropo de expresivitate: mai uite o poză cu “jigodia” noastră…
(
nu ştiu cum s-o bag direct în postam reuşit, sic! :p)RZV, Păi la pisici li se schimbă culoarea ochilor. Cand sunt pui, majoritatea au ochi albastrii.
Nick, e motan?
Da, e frumos.
Hop si eu!
In fundal Shaun the sheep, cel mai bun prieten al ei!
RobertG, şi la bipede e la fel… tot dezamăgit rămân 😛
Nick H, frumos animal! (ăla e încărcător de samsung? :p )
@Robert: vrei sa ne incuscrim? E femela, dar nu judecam, daca ele vor..
@RZV: cel de sus e de la ruter, celalalt e al vreunui musafir, cred ca Samsung.
Cand era mica pisica dormea numai pe ruter, acum prefera chiuvetele, de preferinta sa curga un firicel de apa.
@Robert (again): ti-am lasat PM, sper!
Nick, nu cred ca ai reusit, dar vezi ca ti-am trimis eu acum. Da-i reply eventual.
Nick, la încărcătorul ăla de stă erect spre aparatul de pozat mă refeream… :p
Ioi, matrimoniale pentru pets! Asta da nişă pe piaţă 🙂 Ne oferim să fim noi naşi, dacă vă încuscriţi 🙂
(BRB, mă omoară bărbatu’ dacă nu-i gătesc! :p)
Pisica mea, Șandorița!
Cealaltă, de fapt e motan…Marțafoi!
sorry, off-topic: Robert, dar acum? Sper ca a mers, nu o fi chiar atat de taran sa nu stiu trimite un PM.
@Non-loose: you’re mean! Westie sunt printre rasele populare acum, dar nici chiar asa. Si daca tot au ajuns celebri printre pets, inseamna ca au cu ce;)
Faina mata, chiar si din profil. Greu de pozat haimanalele astea!
@RZV: vreun fetis pentru incarcatoare?! 😛
Primit.
Non_Lose, să-ţi trăiască amândouă (mâţele)! Frumoase foc! Pe când le faci cunoştinţă cu javra mea noastră pentru o rundă de joacă? :p
ăăă…între noi fie vorba, dacă se iau la bătaie, cre’ că doggy pierde 🙂
Nick H, nu am în general fetişuri, dar’mi’te pentru încărcătoare! Grr…
(smar’foanele Samsung pă Android….ie altă mâncare dă peşte) 😆
Spre descreţirea frunţilor îngândurate, iată şi explicaţia pentru corectura de mai sus (javra mea noastră), un fel de “domestic joke” între mine şi LDD (cine are ochi să vadă, … aude!) 🙂
– Ai devenit insuportabil, cu egoismul ăsta al tău! se plânge soţia. Nu vorbeşti decât de biblioteca “ta”, maşina “ta”, serviciul “tău”, copiii “tăi”. N-ai putea să spui din când în când şi “ai noştri” ? Doar nu ţi s-o înnoda limba… Dar tu nici măcar nu mă asculţi ! Ce naiba cauţi ?
– Pantalonii noştri cei albaştri, dragă…
In caz de divort se schimba situatia, casa mea. masina mea, banii mei, catelul meu, primul copil e al tau, al doilea e al meu, pentru ca e doar pe jumatate al tau.
… cu excepţia amantului, care e strict al meu …. 😆
@Rzv
al meu nu lingea… 🙂 nicăieri… 🙂 era foarte încrezut. Cred că asta îmi plăcea cel mai mult la el, că nu se „dădea bine” pe lângă noi, ci doar făcea nazuri. Se lăsa foarte greu alintat. 🙂
@Non_lose
looool Marțafoi și Șandorița 🙂
@Nick H
cute cat.
Fireman a inteles numele ;)) Bine ca ai mei nu…
Rzv: nu stiu unde locuiesti, dar oricum nu sunt la mine in momentul de fata 😛