Salut tuturor,
De 2 zile se vorbeste intens de Traian Basescu si daca el va mai fi sau nu presedinte, acum sincer va spun in opinia mea tare imi doresc sa ramana presedinte nu pe 2 ani ci 10 ani.. deoarece cred eu ca acesti noi “prieteni ai Romaniei” ( referire la USL) nu fac decat rau, nu le pasa de ceea ce se intampla si nu o sa taie ei TVA-ul la alimente nici cand vor iesi 10000 de oameni sa protesteze, deoarece pur si simplu nu le pasa de romani ci doar de ei, daca lor le e bine si rudelor apoi de omul de rand ..NU.
Ca daca stam bine sa ne gandim in loc sa fie mai bine e din ce in ce mai rau..! Lucrurile cred eu ca nu o sa revina la normal prea devreme, in fond nici cu Basescu nu e frumos dar macar nu este atata scandal si se mentinte catusi de cat o ambianta usor acceptata si placuta cu parteneri din UE si inclusiv cu Romania.
Daca ar fi lucrurile frumoase si totul ar fi cum ar trebui am fi si noi priviti un pic altfel dincolo..insa aici mai intervin si rromi.
Sunt curios si de parerea voastra.
Imediat după căderea comunismului, o vreme oamenilor le-a plăcut brambureala și vânzoleala libertății. Liniștea asurzitoare de dinainte de acel decembrie 1989 era, dintr-o dată, doar o amintire ce se cerea răzbunată… Lumea voia gălăgie, făcea pentru prima dată cunoștință cu extazul disonanței, iar tăcerea nu mai putea fi suportată. Zăgazurile tăcerii fuseseră rupte, iar liniștea se voia spartă în milioane de fragmente nesupuse. Nimic nu le mai putea ține împreună. Copiii se certau cu bunicii, făcând politică pe seama unor articole de ziar. România era cuprinsă de febra unei existențe prea zbuciumate, pentru care nu era deloc pregătită.
Pesemne că ciorovăiala asta prelungită i-a epuizat repede pe toți acei care, din pricina vârstei sau a unor condiționări mentale îndelung exersate în anii comunismului, n-aveau o idee prea clară despre rostul unor asemenea confruntări aparent fără obiect. Așa a renăscut dorința de liniște, din teama de a nu pierde timpul cu polemici sterile și de a nu irosiri destine. Paradoxal, frâna o puneau tocmai cei care își doreau să nu ne oprim, ci să mergem mai departe. Tânăra genrație nu era, desigur, prea încântată de perspectiva înhămării la noi idealuri de progres și civilizație, dar nu prea avea ce face. Dezordinea de la suprafață perturba munca în subteran, așa că minerilor le-a reveni sarcina metafizică de a face ordine. Niciodată bâtele n-au avut mai multă candoare decât în acel memorabil iunie 1990.
Liniștea s-a instaurat, prin urmare, peste cenușa demonstrațiilor. Democrația liniștii a crescut încet și sumbru, girând o Românie pustiită brusc de verva ce-o animase preț de numai câteva luni postdecembriste. Iliescu a devenit atunci, aproape peste noapte, patronul liniștii naționale.
Monopolul liniștii n-a fost însă de bun augur. Am ajuns în Europa pe coate și genunchi, în chip de țară cuminte (sau, mai degrabă, cumințită) și fără personalitate. Democrația născută în umbra bâtei a dat naștere unor partide malformate de corupție și unei economii bolnave psihic.
Până la venirea lui Traian Băsescu la timonă, România a plutit oarecum în derivă. Căpitanul-salvator a recuperat întrucâtva rolul de tătuc al națiunii, pe care Ion Iliescu îl întruchipase atât de bine și pe care Emil Constantinescu n-a avut puterea să-l preia. N-a mai contat că marinarul ajuns la cârmă era de fapt un pirat, iar țara pe care o trăgea după el ajunsese o torpilă, gata să explodeze. Dimpotrivă, regimul piraților mării îi venea României ca o mănușă. Ce mai conta că stindardul tricolor se transformase într-o flamură neagră pe care se deslușeau, din ce în ce mai bine, craniul și oasele încrucișate.
E aproape inexplicabil cum acest om, capabil să stârnească o furtună și-ntr-un pahar cu apă, ajunge azi să treacă drept promotor la liniștii și reconcilierii naționale. Să-și fi pierdut chiar toți membrii echipajului acestei Românii-pirat câte un ochi în bătălie? Chiar șchiopi și orbi de-am fi, n-om mai avea nici un dram de rațiune, și nici o urmă de personalitate? Ce așteptăm, până la urmă, de la un lider politic? Suntem dispuși să dăm și vagabonzilor un scaun la cârma țării, dacă se arată suficient de înzestrați cu har de conducător de gang? Uneori mă întreb dacă România e într-adevăr o țară, sau e doar un clan cu patrie?
Dacă e să fim bandiți până la capăt (ceea ce nu-i o rușine, deși în lumea globalizată de astăzi bandiții sunt o relicvă), atunci merită să ne alegem cu un pirat la cârmă. Mă tem însă că pirații nu mai au alt loc în lumea noastră decât în cărțile de povești. Acum escrocii sunt cei care trag țeapă piraților, iar atunci când ai de-a face cu escrocii, brațul de fier și gura mare nu-ți sunt de nici un folos. Mai degrabă e nevoie de un cap pe umeri, de o pereche de ochi ageri și de două picioare pe care să te poți baza când e rost de fugă. Altfel, între două guri de whiskey te poți trezi că harta comorii a încăput pe mâini străine…
Cei care cred că criza politică se încheie cu reîntoarcerea la Cotroceni a lui Băsescu se înșeală amarnic. Criza politică românească a luat doar o mică pauză, nu stim cât de scurtă, poate de doar câteva zile.
Prin USL se vorbeste destul de serios de o demisie in masă a deputatilor si senatorilor USL pentru ca parlamentul să nu poată lua act de decizia CCR și astfel Băsescu să rămână suspendat. Mai se vorbește și de faptul că unii social-liberali considera ca decizia CCR este consultativa, deci că Parlamentul ar avea putere de al demite pe cetățeanul Băsescu.
Oricum, vor urma zile furtunoase, procurorii vor începe un atac puternic, Ungureanu cu ungurenii lui vor ataca și ei puternic, dar num pot încă să previzionez ce mișcare va lua Băsescu. Nu mă așteptam să tacă atâta vreme, probabil ori nu e sigură întoarcerea, ori pregătește ceva imens.
Din momentul în care cetățeanul Băsescu se întoarce la Cotroceni, va avea pentru următorii 2 ani stigmatul nelegitimității, care îi va fi scos în ochi în orice moment, nu mai are cum să se considere președintele tuturor românilor. Aici va fi cel mai greu pentru el, faptul că lipsa de legitimitate duce la lipsa spatiului de manevra, atat în țară, cât și în străinătate. Nu poți negocia pe poziții egale cu americanii sau germanii când aceștia te-au adus înapoi pe fotoliul de președinte.
Eu aș zice chiar că acest referendum nu a avut nici un învingător dar un singur învins. PDL are toate șansele să ia calea PNTCD. Le urez cale bătută, au făcut câteva lucruri bune pentru țară, dar au făcut greșeli cu caru.
Chinezii spun „sa te fereasca Dumnezeu sa traiesti vremuri interesante”, îmi e tare teamă că noi trăim chiar niște vremuri interesante.
Tara asta e un infern MarioG
Ca la noi la nimeni!
Romania a ajuns prea rau.
E o surpriza pentru cineva faptul ca Dlk vrea “cu Base” 10 ani?
@Non_Lose
Nu cred ca e o surpriza pentru nimeni, dar din punctul meu de vedere cred ca e mai bine cu Base decat cu cei din USL sau Crin An.
O zi buna!
Dlk, crede-ma, nu e mai bine nici cu Basescu și nici cu USL.
Băsescu nu este un mare lider, un mare om al dreptății. Băsescu este doar un mare animal politic, nu îl interesează poporul sau interesul national, il intereseaza doar interesul personal de a detine puterea. Mie intotdeauna mi-a fost frica de cei care vor doar puterea, nu vor banii, nu vor influenta, vor doar puterea. Pana acum am avut doar 2, Iliescu si Basescu, ambii s-au dovedit animali politici.
DLK io propun să îl lăsăm pe bĂsescu cât o vrea el preşedinte. Şi după aia să îl punem Patriarh (cu condiţia să mai crească puţin eba până atunci să nu rămânem chiar în aer, aşa). Caz în care mai bine desfiinţăm Parlamentul, ce rost ar avea altul decât să îi bage beţe în roate Supremului. Să rămână El cu CSAT , iar în loc de guvern să angajăm o ceată de papagali care să nu facă altceva decât să îi repete vorbele.
Mario, ai impresia că B doreşte puterea doar de amorul artei? Te înşeli, el vrea puterea pentru bani ŞI pentru influenţă, cu care obţine bani, putere şi imunitate.
CM, unii vor doar sa aiba puterea, fara sa ii intereseze prea mult banii. Imunitatea si influenta sunt parti ale puterii.
Iliescu inca sta in apartamentul de 3 camere, desi a avut puterea 10 ani.
Nu este cazul băsescului. Nu cred că mai e nevoie să înşir aici ce a dobândit el cât timp a exercitat puterea. El şi cei apropiaţi lui. Omul nostru câştigă bine de pe urma poziţiei sale (şi nu mă refer la câştigurile cuvenite), nu intră deci în galeria celor dezinteresaţi, poţi dormi liniştit.
Imunitatea de care vorbesc eu este un beneficiu al puterii. Mă refer la cea care îl protejează pe politicianul în cauză de cercetarea furăciunilor, a traficului de influenţă. Imunitatea aia corectă pe care o subânţelegem (dar România nu cred că a fost vreodată un tărâm al inocenţei) ar fi un instrument al puterii, însă nu e cazul. Influenţa la fel…
Citesc pe internet că mulţi homosexuali (băieţi, fete) l-au şi încă îl mai sprijină pe Traian Băsescu…de ce! Nu înţeleg.
Cred că ar fi bine ca homosexualii (cunoscuţi şi sub numele de găozari, termen folosit în public de T. Băsescu în câteva ocazii, şi suspectez că foarte des în conversaţiile sale private) să-şi amintească (cei care deja ştiau) sau ca acum să afle (cei care încă nu ştiau), că noul Cod Civil, promovat de Băsescu, guvernul Boc şi parlamentarii PDL, INTERZICE căsătoriile între persoane de acelaşi sex în România.
Luaţi-o p’asta voi homosexualilor care sunteţi leşinaţi după statul reformat al lu’ Băsescu, care l-aţi făcut pe Boc primar la Cluj-Napoca şi care sunteţi în gură cu căsătoriile gay toată ziua…cu excepţia nopţilor când vă destrăbălaţi prin baruri, boscheţi, etc., aşa d’amoru artei…
@Adrian Newell Paun, esti cam drastic in mesaj. Chiar crezi ca pe gayii din România îi interesează căsătoria? Mă refer la marea majoritate, nu la minoritatea existentă în comunitate.
Iar ideea că trebuie să urăști un politician doar pentru că nu susține căsătoriile homosexuale e să zicem total neinspirată. Eu spre exemplu nu îl susțin pe Băsescu, dar nu din motivul că a făcut un anumit jurnalist găozar sau că nu susține căsătoriile gay (de fapt nici nu am băgat de seama subiectul), pentru ca nu asta e definitoriu. Altfel ar trebui să îl susțin pe Antonescu cu toată inima pentru că se zvonește că ar fi bisexual, ceea ce este o prostie.
Până acum nu am auzit vreun politician sî își exprime opinia asupra subiectului căsătoriilor (sau parteneriatelor civile) între persoane de același sex. Asta pentru că în România lumea (boborul) este încă ori foarte fundamentalist religios (cică) ori foarte needucat în această privință.
Homosexualii din România sunt mai degrabă cu penisul toată ziua în gură (sau în minte) decât cu gândul la căsătoriile LGBTQ.
@MarioG, 10 pentru ceea ce ai zis, insa vezi tu ca nu chiar toti stau cu gandul la penis, mai avem si altceva in cap inafara de a ne gandi ce pozitie sa avem in pat.
ANP,nu cred că există studii care să releve o înclinare pro Băsescu preintre homosexuali. Aş spune că informaţiile de genul ăsta sunt speculaţiii prosteşti dacă nu propagandă neruşinată. Eu sunt homosexual şi clujean şi nu l-am pus pe Boc primar şi nici nu mă prăpădesc de dragul Băselului. Şi mai ştiu câţiva ca mine…
Mario, un criteriu e un criteriu, nu mi se pare chiar o prostie, gay fiind, să susţii partidul care se dovedeşte că îţi promovează interesele. Insă dacă afli că liderul unei formaţiuni jigneşte pe cineva numindu-l găozar, când mai afli că partidul respectiv promovează legi care restrâng drepturile homosexualilor, mai afli că un alt parlamentar de-al lor (Spânu) confundă pedofilii cu homosexualii şi mai are şi iniţiative legislative bazate pe această confuzie şi nimeni din partidul respectiv nu se distanţează de acela, probabil că e o idee bună să cauţi în partea cealaltă a spectrului politic.
De acord cu tine, e o prostie să susţii un politician doar pentru că se zvoneşte că ar fi bisexual. E ca şi cum mi-aş cumpăra un CD cu Trăistariu doar pentru că se zvoneşte că … , sau chiloţi Botezatu din acelaşi motiv. Şi despre Hitler se zvoneşte că ar fi fost bisexual, nu mai vorbesc despre Rohm, despre el nu sunt doar zvonuri.
Peste cateva ani cred eu ca in Romania asta “mica” se vor putea casatori cei LGBT dar ar trebui sa plateasca multe “taxe” pentru a face acest PACT.
@CM, bine zici.