Primul serial patronat de HBO şi, după părerea mea, şi unul dintre cele mai îndrăzneţe, OZ (Închisoarea federală în România) urmăreşte vieţile unor deţinuţi din cadrul Oswald State Correctional Facility. Punctul central al desfăşurării acţiunii îl constituie experimentul Emerald City, un concept nou de detenţie proiectat de Tim McManus, unul dintre şefii de unitate ai pentenciarului.
Acest concept are la bază reunirea într-un mediu controlat al câtorva reprezentanţi ai fiecărei rase sau grup social în speranţa diminuării tensiunii dintre acestea. Pornind de la elemente împrumutate din cartea Vrăjitorul din Oz, de unde şi numele filmului şi principiul Emerald City, filmul construieşte o atmosferă apăsătoare într-o mini-societate variată, foarte colorată şi presărată cu personaje-cheie întrunind diverse stereotipuri rasiale sau arhetipuri umane.
Majoritatea episoadelor sunt construite în jurul unei anumite teme dezvoltată cu măiestrie de către personajul paraplegic Augustus Hill care capătă o nouă dimensiune, pe lângă rolul său în cadrul Em City, aceea de povestitor omniscient. Tot el introduce şi personajele cu tot cu motivele încarcerării, numărul de identificare şi sentinţa. Personajul transcede, astfel, “cel de-al patrulea perete” având dublu-rol: de personaj, dar şi de instrument literar adresându-se direct privitorului, făcând judecăţi de valoare, introducând contextul sau asigurând epilogul.
Deşi nu neapărat un film cu tematică gay în sine, unul din firele epice principale ale filmului urmăreşte relaţia ce se naşte între Tobias Beecher, un avocat închis pentru condus sub influenţa alcoolului şi omor din culpă, şi Christopher Keller, un sociopat şarmant închis pentru furt calificat şi omucidere. Beecher este un personaj slab, trăind sub povara vinovăţiei, încercând să se adapteze vieţii dure într-o societate nemiloasă, Keller este un om pervers, capabil de orice pentru a-şi atinge scopurile.
Relaţia dintre cei doi se naşte din atracţia celui din urmă care întâmpină iniţial o respingere vehementă pentru ca apoi să fie, încet-încet, împărtăşită. Evoluând impulsiv, dragostea dintre cei doi degenerează într-un joc obsesiv al trădării, al incapacităţii de a renunţa, al tulburării de identitate şi, în cele din urmă, al pierzaniei. Este o legătură cât se poate de interesantă, pe alocuri chiar palpitantă şi care merită urmărită în ciuda faptului că este departe de a fi o dragoste idilică în mijlocul unui context potrivnic.
Contextul social în care se desfăşoară filmul şi, implicit, idila obsesivă a celor doi este o oglindă perversă a societăţii actuale, despuiată până la miezul ei putred, un cerc vicios al răutăţii în cea mai pură formă a ei născută, de cele mai multe ori, din cel mai animalic instinct de supravieţuire şi conservare.
Disperarea, scepticismul, incertitudinea unui viitor, omniprezente în Emerald City omoară din faşă orice rază de speranţă ce îndrăzneşte să se nască în miezul gropii cu lei. OZ reuşeşte să captureze într-un mod dur, visceral şi fără ocolişuri principiul cutiei Pandorei, locul în care toate viciile, relele şi păcatele omenirii se întrunesc într-un singur loc şi macină vieţi puţin câte puţin.
După părerea mea, este un serial care merită văzut, în ciuda faptului că îţi trebuie un stomac de oţel pentru a îl înghiţi aşa cum este prezentat. Jocul actoricesc este foarte bun, printre protagonisti numărându-se nume precum: Ernie Hudson, Terry Kinney, Lee Tergesen, Christopher Meloni, Rita Moreno, J.K. Simmons şi alţii. Dincolo de avalanşa de violenţă cu care suntem bombardaţi, ne vom trezi şocaţi (sau nu) în faţa revelaţiei că OZ este chiar în jurul nostru, în oamenii de lângă noi, ambalat în straie de gală, dar mânat de aceleaşi instincte primordiale înfrânate (sau nu).
@ALN este un film prea dur, eu nu am putut sa ma uit la El.
Am vazut secvente pe Youtube si sincer mi-a fost frica sa ma uit la el.
Alexander
Pare interesanta aceasta serie 🙂 . Noroc cu youtube ca am gasit si povestea gay 😀 . Am vazut ceva reclama acum cativa ani , dar nu m-a prea interesat , poate ca acum voi avea suficienta rabdare sa o vizionez .
@AlexanderUK
Am şi zi că nu e chiar pentru oricine, trebuie să ai ceva stomac pentru violenţele şi situaţiile prezentate. Dar dacă priveşti dincolo de prezentarea “pe şleau” a acestora, poţi descoperi un univers interesant.
@TippingWater
Povestea gay este unul din firele narative principale, dar toată seria nu se axează doar pe ea. Oricum e bine dacă te-a motivat. 🙂
Nu stiu daca am sa ma uit la toata seria dar cu siguranta voi urmari povestea gay pe youtube :p .
ALN, scrii recenzii pentru filme la o revista? Esti critic amator? Dupa cum scrii, cred ca iti place sa citesti carti si sa vezi filme.
Daca iti place genul de filme violente cu substrat, iti recomand “American History X”. La fel, nu e pentru oricine. Stomac tare, Edward Norton si popcorn, asta e tot ce ai nevoie. 🙂
E genial serialul. Văzusem câteva episoade înainte să publici acest articol, dar niciodată nu l-am văzut de la primul episod. Acum nu mă mai pot opri… N-am dormit… 🙂
Fireman, buna dimineata!! Acum m-am trezit!
@Queeditch
Nu, nu scriu recenzii la revistă şi nici nu mă pot autointitula critic. Da, am văzut American History X, alt film recomandabil.
Va recomand sa vedeti si Six Feet Under, serial tot de HBO, as zice nu asa de dur ca OZ, dar destul de filozofic si destul de profund in prezentarea mortii in fiecare episod.
Sub panamt s.r.l pt cine a prins pe HBO romania.
Da, şi Six Feet Under merită. Este pe lista mea de ceva vreme. Acum… Daca as putea doar să gasesc şi nişte infuzie de timp. 😀
Ce m-a excitat serialul asta!!! 😛 ma uitam pe ascuns, sa nu ma prinda ai mei…. LOL
ALN
felicitari.
foarte…la subiect.si cumva obiectiv.
OZ este un serial de exceptie.
Am vazut si eu seria. Nu stiu ce sa spun, mi se pare mult prea SF pentru a fi credibil.
In general serialele cu tematica gay sunt super sf.
@Smog, mie Queer as folk nu mi-a placut deloc… nici n-am rezistat sa ma uit la m mult de 2-3 episoade ce-i drept.
Păi nu l-ai văzut la vremea lui. Noi l-am văzut prin 2006 , atunci era o chestie QAF
@Smog
Cred că e un dar al operelor de ficţiune să străpungă uneori pânza fină a credibilului pentru a transmite un mesaj. Ca în orice operă de artă, latura subiectivă trebuie să îşi facă inevitabil simţită prezenţa.
În plus, cu ce e mai “SF” un film cu tematică gay decât o comedie romantică cu Sandra Buldog de exemplu?
@Smoc… helllooooo
Q.a.F.? get over it. De-asta visezi tu cu ochii deschiși.
@ ALN
Mie serialul mi se pare genial pentru că are numeroase momente-sclipiri (mai ales concluziile-filozofii de budă ale negrului în scaun cu rotile) foarte concrete, practice, critici dure la adresa „plăgilor” societății, momente de sugestie a unor lucruri care se petrec în lume (și despre care foarte puțină lume află, datorită unui spirit deosebit de curiozitate constructivă) și momente-oglindă, care fac paralele foarte profunde între cele petrecute în Oz și cele din realitate
@FireMan
Fix ăsta e şi farmecul. Păcat că mulţi care se uită iau cu ei în final doar partea de violenţă pe faţă fără să vadă mesajul de dincolo.
@ de mai sus – aloo. nu am zic nimic de queer as folk :))
m-am referit strict la OZ federal .
Cat despre qaf este mai mult decat SF.
Si personal gasesc serialul un fel de prostitutie televizata. ieftina si filmata in canada. Degradant.
@ – seria mea preferata este si va ramane mereu… Melrose Place.