Aceste randuri le-am primit de la cineva, in mail. Aceasta povestioara are urmatorul rezumat: Doi tipi, impreuna de cateva luni. Barierele relatiei inchise se ridica la un moment dat. A doua zi dupa intelegerea facuta, unul din ei manifesta interes pentru o aventura. Celalalt gusta reversul. Here we go:
Tu dormi. Ai ajuns acasa foarte suparat pt ca eu l-am adus acasa pe X. Desigur asta a durat 2 secunde ca apoi sa aflu ca tu de fapt mai testat. Sincer testul tau nu si-a avut locul. Prima idee ce mia trecut prin cap a fost ca asta a fost doar motiv sa ne despartim si sa par eu vinovat. Ei bine daca chiar asa a fost sincer nu ma simt vinovat si nici nu ma voi simti vreodata.
Testul tau a fost un gest aiurea pentru ca:
- Dai unui copil o bricheta si ii spui ca are voie sa se joace cu ea. Desigur da foc la casa. Deci nu poti da mana libera cuiva ca apoi sa il judeci .
- Mereu vor fi persoane efemere si trecatoare atat in cazul tau, cat si in al meu.
- Mai facut sa ma deschid in fata ta ca apoi sa poti profita de asta desi , odata ce ti-am zis ce gandesc puteai sa te desparti de mine fara nici un test.
- Sunt tanar vreau si altceva, nu monotonie si obisnuinta si stiai asta.
- Vroiam sa ma razbun pe felul cum ma iubesti.
Ma bucur acum sunt liber si fac ce vreau cu cine vreau fara sa dau explicatii. Pot sa imi traiesc tineretea, sa vad cum e in fiecare seara sa mergi cu altul acasa sau sa te intalnesti cu unu si sa uiti ca ai facut sex cu el (acum am exagerat un pic). Ai scos barierele si ai crezut ca nu voi trece de ele pt ca te iubesc … greseala mare. Sincer te-am iubit si acum nu am idee ce simt, cred ca multa indiferenta fata de faptul ca sa terminat. Dar nu l-am chemat pe X pt ca nu te mai iubesc ci pt ca mi-au placut ideile tale despre cum e viata si cum ar trebui traita la varsta mea, despre diversitatea intr-o relatie si am vrut si eu sa vad cum e. Sunt tanar abia invat despre lume si sincer cred ca incepe sa imi placa libertatea de a alege sa fac ce vreau; libertate ce alaturi de tine nu am avut-o pt ca am considerat libertatea ca pe un mod de a arata ca nu mai tii la persoana respectiva.
Am gandit prost si pana acum 3 seri nu am acceptat acest lucru. Cred ca incep sa iti dau dreptate, poate chiar nu stiu ce e iubirea, poate ce am simtit pt. tine a fost ceva ce eu credeam ca e iubire dar de fapt nu era. Iti zic dinou si voi ramane la aceasi parere pt totdeauna: nu ma voi schimba niciodata. Nici pt tine nici pt altul. Am ajuns la idea ca pt. mine nu trebuie sa ma schimb, sunt ok asa cum sunt, imi place asa cum sunt; iar pt altcineva nici atat pt ce: sa ma schimb sa fiu pe plac lui ca apoi dupa cateva luni sa ne despartim si mie sa imi para rau ca am pierdut cea ce eram, ca nu mai sunt ce eram (nu se merita).
Nici tu nu ai fost sfant dar mereu te-am iertat si ajungeam sa ma consider vinovat pt ca m-am suparat pe tine si mereu eu mi-am cerut iertare desi nu eu trebuia sa fac asta. Mereu te-ai considerat destept si evoluat in modul tau de gandire insa crede-ma … nu esti. Gandesti invechit si gresit si stii de ce zic asta ti-am explicat deja cum am ajuns la concluzia asta. Iti repet nu consider ca am gresit in ce am facut. E normal ca lumanarea sa arda dupa ce ai aprins fitilul la fel am facut si eu. Am respectat legea universala: orice actiune are un efect: tu ai facut prima miscare eu am ti-am aratat efectul miscari tale desi nu asta a fost intentia.
Un lucru vreau sa stii: tu ai stiut ce se va intampla si nu ai facut nimic ca sa impiedici asta asta inseamna ca si tu detii o parte din vina. Si ultimul lucru pe care ti-l voi zice e ca te-am iubit si poate te mai iubesc asa cum stiu eu in modul meu ciudat si imatur.
Cu bine,
A.
Intrebari ajutatoare:
- Poate un om tanar (gay sau hetero, nu are importanta), de 17-18 ani sa fie implicat intr-o relatie de lunga durata?
- Daca tot se cade la comun acord ca o relatie sa fie deschisa, de ce se ajunge totusi la conflicte?
- Care sunt avantajele si dezavantajele unei relatii inchise si a uneia deschise?
Raspunsuri la intrebarile ajutatoare:
1. Da, poate. Nu exista o regula sau un studiu care sa ateste ca cineva nu ar putea avea o relatie de lunga durata la 17-18 ani.
2. Se ajunge la conflicte pentru ca nimeni nu stie ce va simti in momentul in care o decizie devine realiate. oricine poate sa zica ca este de acord cu relatie deschisa totusi nu cred ca sexul din afara relatiei ar trebui sa se desfasoare sub ochii celulalt. Asta agraveaza situatia si genereaza conflicte.
Mai,Robert mai, a ajuns blogul sa fie unul din studiourile de la “Iarta-ma” sau “Din dragoste”? Se deschide usa sau nu se deschide?
Cat despre cele spuse de tanarul care ti-a scris, parerea mea este ca totul e posibil atata timp cat exista niste reguli, stabilite de comun acord, reguli care nu trebuie sa “incalce” bunul simt sau sa jigneasca amorul propriu al unuia dintre cei doi “actori”.
Cand regulile acestea sunt spulberate, nu mai exista nici bariere, nici … nimic. Exista un NIMIC in toata regula. Totul este frumos atata timp cat cei doi actori se simt bine in pielea rolului indeplinit. Cand unul incepe sa debiteze replici originale, celalalt nu stie (sau nu poate) sa improvizeze, lipsind fluenta dintre replici, inglobate toate in scenariul vietii…si… iese in acel moment de pe scena. Simplu
Personal, ridic la nivel de “reguli”: adevarul ca valoare suprema morala, intimitatea celor doi, construita pe sentimentele dintre cei doi si mediul lor inconjurator intim, iar la rang de “bariere”: imposibilitatea exprimarii sexuale fata de alti indivizi din cauza sentimentului de vinovatie resimtit de unul din cei doi, minciuna menita sa “cosmetizeze” relatia si banalul ce planeaza asupra unei relatii de lunga durata.
Odata ridicate barierele, se impun cateva reguli ca cele de mai sus, izvorate nu atat din obligativitate fata de celalalt, cat mai ales din moralitate – bun simt.
PUNCT. (si de la capat)
1. daca amandoi partenerii au 17-18 ani, mai ales daca amandoi sunt baieti, sansele ca ei sa ramana impreuna mai mult de un an sunt zero.
daca unul dintre cei doi e mai matur, avand mai multa experienta si intelegere, relatia se va putea mentine atata vreme cat anumite limite nu vor fi depasite (insa, nota bene, aceste limite tin mai mult de bunul simt al amandurora si nu de stabilirea unor reguli clare si stricte, pentru ca tabu-urile unei relatii nu pot fi cuprinse (decat incomplet) in anume norme stabilite de comun acord – regula va fi intotdeauna interpretata in sens permisiv de cel care incalca tabu-ul si in sens restrictiv de celalalt). in general, o relatie in care diferenta de varsta e rezonabila are sanse sa se mentina un timp indelungat, insa numai dupa ce fiecare constientizeaza ce are de castigat si de pierdut, adica numai dupa depasirea unui anumit numar de momente “critice” in cuplu. un cuvant hotarator in acest sens (al depasirii unei crize de moment) il are atractia sexuala dintre cei doi – daca e suficient de puternica de ambele parti, sansele sunt promitatoare. 🙂
daca diferenta de varsta e prea mare (nu zic cat, ca fiecare trebuie sa aiba simtul ridicolului
), relatia poate dura foarte mult in masura in care fiecare din parteneri devine, in felul sau, un fel de “filantrop” pentru cel de alaturi – sentimental, sexual si material (relatiile de tip “sugar daddy”).
2. o relatie deschisa nu inseamna ca fiecare face ce vrea. relatiile deschise autentice sunt extrem de rare si se stabilesc abia dupa mai multi ani de relatie “inchisa”, atunci cand plictiseala si/sau obisnuinta devin impedimente serioase in viata de cuplu. o relatie deschisa presupune ca partenerii sa mai fie inca atrasi sexual unul de celalalt; altfel vorbim cel mult de convietuire, dar chiar si aici exista tabu-uri, desi poate nu sexuale ci de alt gen (“vezi pe cine aduci!”, “da’ asta nu mai pleaca o data?”, etc). in orice caz, intr-o relatie deschisa, ca si intr-una inchisa, cel putin unul dintre parteneri este nemultumit. iubirile nu sunt niciodata simetrice. cel care consimte la “deschiderea” relatiei o face de obicei pentru ca nu are incotro, alternativa fiind doar despartirea, iar aceasta va fi evitata atata timp cat nici unul nu e prea adanc ranit de incalcarea tabu-urilor la care tine (sau, mai bine zis, care il domina) si pe care nu le poate incadra in reguli fixe, pentru ca pur si simplu ceva “tabu” este ceva despre care nu se poate vorbi, dat fiind ca simpla sa mentionare reprezinta deja o incalcare a lui).
3. relatii perfect inchise nu exista. exista relatii “afirmativ” (oficial) inchise, in care tradarea increderii trece nebagata de seama, dintr-un motiv sau altul. de asemenea, nici relatii perfect deschise nu exista, pentru ca inevitabil deschiderea totala a relatiei devine sinonima cu pierderea totala a interesului sexual intre parteneri.
asa ca avantajul “deschiderii” relatiei este numai castigarea de experienta pentru viitoarea relatie :P, testarea limitelor pe care esti in stare sa le suporti, si satisfactia unei incercari de traire sincera si autentica. avantajul (ipotetic) al unei relatii inchise este, evident, reducerea riscului de contractare a bolilor cu transmitere sexuala. dar, cum am zis ca relatii inchise [care sa si dureaze] nu exista…
1. Cineva foarte tanar, care nu a dat cu capul de niste ziduri din punctul meu de vedere nu are cum sa aiba antrenamentul necesar pentru o relatie. Un tanar (din punct de vedere biologic, nu cronologic) are dreptul de a degusta mai multe feluri de mancare inainte de a fi intrebat care e cea mai gustoasa. Intre doua persoane de 18 ani, nu se poate vorbi de relatie, ci doar o atractie sexuala sau o “mimare” a actiunilor celor “mari”. Daca unul din parteneri este mai matur decat celalalt, acesta trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare si se presupune ca are un instinct al educarii, instruirii puternic. La un moment dat, cu toata indulgenta posibila se ajunge la corijente.
2. Daca din start se porneste cu ideea de relatie deschisa, acea relatie este compromisa. Dupa cum spunea si grid, o relatie deschisa nu inseamna ca face fiecare ce vrea. Niste reguli impuse de bunul simt de respect si maniere sunt potrivite. Si mie imi place sa merg la o cofetarie si sa servesc o prajitura. Atata timp cat nu dorim sa avem veleitati gastronomice in in ale prepararii prajiturilor este ok. Apoi excesul de sare, zahar si grasimi, dauneaza grav sanatatii. Conflictele parvin atunci cand unul din cei doi se simte mai bine in absenta celuilalt decat in prezenta lui. In acest punct, absolut nimic nu mai poate resuscita acea relatie si apoi, de ce sa tinem o pasare maiastra intr-o colivie de aur?
3. De acord cu grid: Relatii (si aici ma refer la o relatie care are mai mult de 1,5-2 ani) inchise nu exista. Cazul cel mai fericit (inca nu am intalnit asa ceva) este atunci cand intre cei doi se naste un respect profund si atunci franturile au o sansa mai mica de a surveni.
O sa raspund numai la prima intrebare. Parerea mea este ca da, un baiat de 17-18 ani poate fi implicat intr-o relatie de lunga durata, si fara a fi laudaros peste masura, exemplul as fi eu. Am avut o relatie cu un baiat (mai mare ca mine cu 3-4 ani), ce a durat un an si trei luni. Din pacate s-a terminat din cauza infidelitatii, dar nu a fost infidelitate din partea mea, ci din partea lui. Toate au fost bune si frumoase, nu as fi crezut ca se poate intampla asa ceva , sincer, deoarece nu a dat (cred) niciodata vreun semn ca nu ar tine la mine, ca nu-i plac d.p.d.v. fizic, etc. Ne-am inteles foarte bine, atat ca am aflat ca el cateodata mai simtea nevoia de a avea si alti parteneri, pe cand eu am fost fidel. Nu zic ca nu am avut niciodata vreun gand de a face sex si cu altii, am avut. Atat doar ca eu am crezut ca nu are rost sa inseli partenerul cu care ai zis ca vrei sa ai o relatie inchisa. Tind sa cred ca e in folosul tuturor sa te tii de cuvantul dat. Daca voiam alti parteneri stabileam sa avem o relatie “open” din start. Cum am zis, ulterior am aflat ca el nu a fost asa “serios” pe cum se dadea.
Deci, parerea mea e ca printre tinerii de 17-18 ani exista si persoane stabile si serioase, chiar daca cel mai probabil procentul lor e (foarte) scazut. Nimic nu-i batut in cuie, asa ca nu cred ca are rost sa sablonizam: “Adolescentii de 17-18 ani nu sunt destul de copti la minte pentru a duce o relatie serioasa.” Asta e parerea mea…
Am avut 19 ani timp in care am “gustat” destule .L-am cunoscut pe actualul meu bf cu care sunt impreuna de 2 ani .la inceput aveam aceeasi mentalitate comuna cu toti cei care gusta viata si fac experienta .Pot sa spun ca am trecut prin perioade extrem de critice in care din cauza ca nu stiam cum sa iubesc eram pe cale sa il insel.Datorita faptului ca el avea 24 de ani ,ma iubea foarte tare si este intelep ,m-a oprit de fiecare data inainte sa ajung la fapt.Pe cont propriu va pot spune ca regret ca nu am stiut cum sa ma comport la inceput cu o persoana pe care o iubeam enorm .Atractia sexuala ne-a salvat de mule ori pt ca era(inca este) mare.Problema era ca nu stiam ca se poate sa fii fericit si fara curiozitate infidela.El nu accepta asa ceva si eu nu vroiam sa il pierd.Nu a fost un compromis si pot sa va spun sigur ca de la ce gandeam am ajuns sa am o relatie monogama cu fidelitate.Deci se poate!Acum gandul ca unul dintre noi ar putea face sex cu altcineva ma dezgusta.Nu vad cum s-ar putea termina deoarece ,el e foarte sexy si rabdator ,iar eu am ajuns sa il iubesc enorm .Fiecare avem fantezii si dorinte ,dar intotdeauna lucram impreuna si pt viitorul pe care il putem imagina deocamdata doar noi doi .multumesc.