Când apare o a treia persoană…

Dat fiind faptul că azi am regăsit o veche sursă de inspiraţie în domeniul sadismului, am zis să scriu un articol mai de actualitate. Te-ai întrebat vreodată ce te faci dacă într-o relaţie în care totul merge bine, îşi face apariţia o a treia persoană? Indiferent de natura relaţiei, că e ea heterosexuală sau homosexuală, îşi poate face apariţia la un moment dat o altă femeie sau după caz, o zânută cu ceva rămăşiţe de masculinitate. Ce e de făcut în cazurile astea?

Sunt de părere că atunci când ţii la cineva cu adevărat, te dedici complet persoanei respective, trup şi suflet. Chiar dacă e un clişeu deja fraza asta, aşa e. Dacă iubeşti necondiţionat şi depui eforturi ca să vă fie bine şi să treceţi peste micile certuri şi scăpări (care, de altfel, e normal să se ivească într-o relaţie, la un moment dat) precum şi peste alte impedimente şi vezi că toate eforturile tale sunt pecetluite de altcineva, nu-ţi vine să-l feliezi frumos şi eventual să-ţi faci poşetă şi portofel (ca să se asorteze) din pielea bine tăbăcită în prealabil a respectivei/ului?

Am cunoscut cupluri care au fost împreună mult timp, atât heterosexuali cât şi homosexuali, şi care au încetat să mai ţină legătura chiar într-un mod brutal şi lipsit de respect faţă de ceea ce au avut împreună din cauza unei alte persoane care şi-a făcut inevitabil apariţia, astfel ornând “tortul” cu un căcat cu moţ. Mai mult decât atât, “the insider” îşi făcuse cuibuşor între cei 3 (la figurat, evident) mai ceva ca gărgăriţele în făină timp îndelungat, până când a ieşit totul la iveală.

Cred că nu deranjează atât de mult infidelitatea partenerului de viaţă pe cât deranjează faptul că ar putea fi în stare să-i spună celuilalt/e  aceleaşi cuvinte pe care le auzi şi tu seara, când vine obosit de la… serviciu, şi se pune în pat lângă tine, puţind a o esenţă parfum care cu siguranţă ţi-e străină. Dacă totul s-ar fi limitat la contact sexual, chiar şi în mod repetat, nu cred că ar fi atât de deranjant pe cât ar fi rostirea acelor două cuvinte, chiar şi la beţie. Şi nu, nu mă refer la Suge-mi Pula.

Dacă aruncăm un ochişor la ştirile de la ora 17:00 pe care le prezintă frumuseţea aia de femeie, aproape că nu e zi în care să nu vedem uteriste jumulite, floicăite şi cu topoare înfipte în moalele capului sau bărbătuşi găuriţi de soţii în timp ce acestea găteau. Pur accidental, evident. Ca şi telespectator, tinzi să dai vina pe instabilitatea psihică a individului/ei, dar dacă ai fi fost familiar cu acţiunea, sunt convinsă că nu de puţine ori lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Poate că soţul respectiv se săturase să vină acasă, să-şi sărute pasional soţia şi să rămână cu cârmâz pe limbă. Sau invers, mai ştii … .

Cam atât, să nu ne lungim prea mult şi să tratăm în totalitate subiectul ca să mai lăsăm loc şi de interpretări. În încheiere,  în potenţiala situaţie în care între mine şi o persoană la care ţin foarte mult ar interveni o a treia, cred că aş fi în stare să scot la iveală latura mea sadică, din mai multe puncte de vedere. Asta însemnând că aş folosi la modul serios forţa şi respectiv poşeta din dotare pentru a două oară în viaţă (prima fiind când aveam 10 ani şi mi-a furat Sebi bomboanele Pezz), după care mi-aş concentra atenţia (şi doar atenţia) pe amorezul care în mod sigur nu a fost violat de intruder.