No menu items!

Castele in Spania

Acelasi autor

Priveste inapoi

Salutare tuturor! Am revenit acasa dupa cateva luni de absenta. Best feeling ever! Asa ca nu voi putea sa inteleg pe cei care fug si...

Fericire in grame

Imi cer scuze ca nu am mai stat sa scriu acest articol cu diacritice insa nu mai am rabdare si trebuie sa scriu. Toate bune...

Ca fetele mari la măritiş

De ceva vreme toată lumea discută sau vrea să discute despre căsătoriile sau parteneriatele civile dintre persoane de acelaşi sex. Subiectul nu mă interesează într-un...

O viata noua!

La multi ani mie! Cu ocazia împlinirii unei luni din cea de-a doua viaţă ce mi-a fost oferită. M-am apucat să scriu chiar la ora...

Dumnezeu, religia şi homosexualii

Că tot se discută pe tema asta în această perioadă, am zis să scriu şi eu câteva rânduri. Ar trebui să reţineţi că treburile astea...
NikOS
NikOS
Om liber, tu vei iubi intotdeauna marea. Nu am spus-o eu, ci Baudelaire. Si subscriu.

castele-in-spania-petre-sirin

După titlul articolului poate că nu mulţi si-au dat seama că este vorba despre o carte. „Castele în Spania“ de Petre Sirin, apărută la Editura Humanitas anul acesta.

Cartea am primit-o cadou de iepuraş de la cel mai bun prieten al meu, Ionuţ, care a şi smuls o dedicaţie pentru mine din partea lui Saşa Lupescu, cel care a prefaţat cartea şi omul care i-a fost alături lui Petre Sirin, autorul, până la moarte.

Nu cred că trebuie să mai menţionez că m-am apucat imediat de citit cartea deşi la început s-a dovedit a fi o lectura anevoioasă, întârziind terminarea ei şi din cauză că eu nu citesc niciodată o singură carte.

Dar să vă fac o scurtă prezentare a cărţii care într-un final m-a fascinat.

„Castele în Spania“ este jurnalul lui Pierre, autorul, pe zece ani din 1949 până în 1959. Pierre a scris cartea la vreo 30 de ani după finalul acţiunii din jurnalul său culegând notiţe din jurnalul propriu, corespondenţa sa cu Mihai Rădulescu şi cu alţi prieteni din grupul lor, grup ascuns sub metafora curţii regale din Spania unde fiecare dintre ei era un rege.

Miezul central al jurnalului îl constituie însă dragostea lui Pierre pentru Mihai Rădulescu, o dragoste mai întâi toridă şi mistuitoare care se tranformă treptat într-una prietenească.

Meritul cărții, în afară de a contura o personalitate a culturii românești postbelice care a fost Petre Sirin, este hotărât unul documentar – despre homosexualitatea intelectuală bucureșteană postbelică. Se vorbește destul de puțin pe la noi despre această lume:  Emanuel Bibescu (prieten cu Proust), Petru Comărnescu (ironizat în presă, Cavaler de Curlandia), Panait Istrati, Dina Cocea, George Oprescu, Sorin Titel – sunt personalități din cultura românească cu orientări sexuale ca şi a noastră.

8 COMMENTS

  1. Foarte faina cartea.. si mie mi-a placut. Va recomand s-o cititi!!!
    Si tot romaneasca, va mai recomand si Do not cross de Dora Pavel, ed. Polirom!!!

  2. Iaca si o recenzie la “Do not cross”: http://dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/gay-story

  3. Un amanunt interesant din carte e ca Petre Sirin (autorul) isi facea uneori vacantele la vila lui Constantin Noica, ba mai mult, mergea acolo intotdeauna cu prietenul lui, un muzician care era prieten apropiat cu Noica. Imediat mi-am pus intrebarea, stia Noica oare ca oaspetii lui erau un cuplu gay? Raspunsul l-am gasit tot in carte, intr-o scrisoare trimisa de Noica lui Sirin: stia foarte bine si nu il deranja detaliul acesta.
    Altminteri cartea e exceptionala, merita cu siguranta citita.

  4. @Corneliu – Mihai Radulescu a fost iubitul lui Petre Sirin in perioada 1949-1959.
    Tocmai corespondenta dintre Noica si Radulescu ce a fost gasita de Securitate, a dus la condamnarea lui Mihai Radulescu la inchisoare unde Mihai Radulescu si-a gasit sfarsitul in mod ciudat. Culmea este ca lui Noica i se ceruse sa distruga acea corespondenta si in mod ciudat nu a facut-o.
    Tot in carte sunt descries episoade in care Noica fugea din arestul de la domiciliu impus de regim si venea la grupul sau de prieteni “veseli” din Bucuresti.
    Cine stie ce a avut si Noica de ascuns…

  5. Istoria da identitate unui neam.
    Cand nu-ti cunosti istoria, radacinile tale stramosesti se rup.
    pacat!

Comments are closed.

Vezi si...

Epilog

Ma lupt cu mine insumi de mult timp… Imi asum riscul de fi blamat, dar cred ca e mai important pentru mine in acest moment sa aflu o parere obiectiva decat sa raman prizonierul unor framantari continue si a unor intrebari fara raspuns. Nu am vocatia unor descrieri nuantate si...

Articole din aceeasi categorie