Buna tuturor !
Ma simt putin ciudat scriind acest articol fiind pentru prima data cand scriu ceva pentru o comunitate si tinand cont ca nu am mai facut asta sau nu am tinut vreun jurnal vreodata …
Imi e cam greu sa incep, dar promit ca o sa inchei mai bine acest post pentru ca intotdeauna cuvintele ma cam lasa balta si deseori nici nu mai incerc, dar de asta asta promit ca o sa fac tot posibilul.
Deci sa incep cu inceputul , am o mica sau “mare” dilema pentru toti care vor avea cateva minute sa se gandeasca la ea …
De curand am descoperit ca sunt gay sau cel putin am acceptat asta (cred ca stiam de ceva timp, dar stiti cum e … e greu sa te obisnuiesti sau cel putin la mine a fost)… pentru ca de cand cei din comunitatea in care traiesc (colegii, prietenii) au tot “susotit” asta pe la spatele meu chiar daca nu am dat nimic de banuit, dar se pare ca la ei in a fi “single” pana la o anumita varsta sau sa ai un prieten bun “baiat” te face gay… sau poate scrie pe fruntea mea “GAY” -sincer, nu am observat , sau poate nu vad eu asa bine.
(Whatever , am inceput sa nu mai dau importanta acestor nimeni si probabil cand va veni vremea pentru “come out” voi avea de primit de doua ori mai multe barfe de la “t*arfe” pe cate primesc acum)
Oricum nu a fost un moment prea potrivit si nici nu am fost prea fericit sa aflu ca sunt gay, dar am reusit sa inteleg ca nu e nimic gresit (Sau nu mai imi pasa daca e sau nu) . (Asta daca nu te iei dupa religie) Mda … nu sunt eu asa “credincios”… Se pare ca pana si “D-zeu” s-a cam saturat de mine si de intrebarile mele stupide si probabil ca voi da socoteala pentru asta, dar m-am gandit si daca tot sunt gay si va trebui sa imi gasesc vreun barbat langa mine, asta ar fi gresit in ochii Lui (sau nu), dar totusi, daca va fi sa dau socoteala eu sunt pregatit sa imi car propriile “bagaje” pana imi vor “pica” mainile (daca e posibil) asta doar daca daca “dansul” va merita asta (Problema este ca niciodata nu stii si astfel aproape intotdeauna ajungi sa faci sacrificii pentru o c*urva nerecunoscatoare) . Eu imi pot asuma greselile si faptele pe care le fac, asta doar daca imi propun, dar sa sarim peste partea asta. (I am really uninteresting)
Sa revenim la intrebare care probabil a mai fost pusa aici ori cel putin in gandul fiecaruia dintre voi…
Ce este viata? – straight to the point
Dupa multa muzica ascultata si videoclipuri vizionate am reusit sa imi creez o proprie idee, un propriu tablou despre ea desi e inca intr-o stare incipienta
Este ea doar o “goana” sau “vanatoare” nesfarsita din care nu ne alegem cu nimic? E ea doar un amalgam de facturi si sentimente nesemnificative ?
Eu o percep asemenea unui ocean, unul al naibii de mare, un ocean in care toti ne afundam cu capul inainte si cu ochii inchisi fara sa sa gandim si sa realizam ce se intampla cu noi. Unde facem greseli pe care apoi le regretam si din care invatam sa distingem anumite aparente , unde ne punem sufletul pe tava celui pe care il credem “alesul/aleasa” si unde pana la urma totul se duce de rapa, unde totul in jurul nostru dispare, iar tot ce am trait si ce a trait in noi moare, se stinge si se pierde undeva in timp si spatiu. Dar partea cea mai buna este ca printre toate acestea avem parte si de cate putina fericire , de cate un moment pentru care pentru fiecare a insemnat cu adevarat “viata” si motivul pentru care a meritat sa traiesti.
Eu nu inteleg cum unii pot fi atat de orbi incat sa nu inteleaga ca viata nu se rezuma doar la s*x sau bani. Nu exista iubire in aceasta parte si ma refer exclusiv la gay ? Nu exista sacrificii pe care merita sa le faci pentru persoana iubita sau nu merita? Ca sa va lamuresc partea am dat o cautare pe “Google” despre gay-ii de pe net din si am si incercat sa port o discutie cu vreo doi, nu mi-a trecut prin gand vreodata ca voi putea vedea asa ceva sau chiar trai si sa vad ca multi, nu spun toti pentru ca doar la mine “toti” pe care i-am intalnit au fost interesati doar de s*x, vor relatii de o noapte si alte porcarii (d’ea dreptul porcarii). Relatii la “distanta”? Wtf is that shit? Adica. Pe bune? Eram eu singurul care doar voia un prieten cu care sa poti discuta sau cere sfaturi? Este asta imposibil? Sau prietenii gay sunt doar “prieteni cu beneficii” ?? Nu imi vine nici acum sa cred ca am reusit sa imi pun increderea mea (pentru o prietenie) intr-o persoane care nu merita, dar asta e…Se intampla si la “Case mari” si inteleg ca era mai mic si mai speriat decat eram eu, dar trece…toate trec
Asa si pe f*cebook “vazui” grupuri extrem de vulgare care mi-au dat dureri de cap. Nu mai exista oameni ghidati de principii morale? (Macar unu – doua acolo macar sa arati ca esti cineva sau ca ceva te ghideaza) Cel putin macar legate de sex… sau prefera sa moara de SIDA undeva uitati de lume si singuri asa cum mor insectele?. I say that’s alright by me, stiti cum e… cum iti asterni asa dormi.
Pot sa spun ca mi-a parut rau pentru o secunda ca am acceptat sa fiu gay, dupa atatea ganduri si depresii, doar datorita magarilor astia care nu au pic de minte si care par doar niste animale ghidate de un instinct de-a dreptul bolnav si pe care sper sa nu ii intalnesc atat de des, mai ales ca si datorita acestor specimene imaginea noastra, a comunitatii gay se duce de rapa, odata ca este cum este, mai vin si acesti $&$%# sa isi lase amprenta asupra ei.
Inteleg ca poate sunt eu mai nou in “lumea” asta, dar totusi, nu ma asteptam. Pacat, si imi pare rau pentru cei care poate chiar sunt tipi ok sa fie “corupti” sau sa se lase influentati de asemenea oameni (Imi cer scuze daca am fost prea direct)
Am dorit de mult timp sa devin o parte a acestei comunitati unde admir cateva persoane care au reusit sa treaca peste anumite etape din viata lor cu fruntea sus, care sunt un exemplu pentru cei care au timp sa asculte si care au toata stima si respectul meu.
Deci cam asta iese de la prea multe ganduri, prea multa muzica, intrebari fara raspuns la care ajustam stress-ul din viata cotidiana si visurile si asteptarile pe care le avem de la noi si de la lumea in care traim care nu se indreapta niciunde.
Asa ca o mica incheiere tin sa imi cer scuze daca am deranjat pe cineva cu micul meu post (si sa imi cer scuze daca vedeti cuvantul “fain” pe aici), daca am plictisit pe cineva si vreau sa va intreb in ce consta o viata implinita pentru voi sau … Ati face sacrificii pentru cel pe care il iubiti cu adevarat ? Nu am optat pentru un post foarte greu de citit sau cu prea multe neologisme. De altfel imi pare rau si pentru cuvintele in Limba Engleza daca apar pe ici colo,dar doresc sa ajung student la Litere(cred), dar si pentru lipsa de profesionalism din acest post, dar se pare ca exprimarea in scris nu este una din punctele mele forte.
Ps : Acest prim post trebuia sa fie defapt un scurt (Mint ! Lung ) “Buna tutoror” din partea mea, o scurta introducere a mea si despre cum intotdeauna reusesti sa te “indragostesti” de persoana gresita care nici nu stie ca existi si culmea mai e si straight.
Va saluta un “banatean” mic cu vise mari ! (sau….mici?) God knows -(E enervant sa gandesti orice lucru pentru ca la un moment dat ai impresia ca ai fost lasat balta de orice pic de viata pe care il ai si timpul trece )
“Am invatat ca imi pot elibera mintea si sufletul, si astfel pot zambi fericit.
Dar asta nu inseamna ca problemele dispar!
Devin insa mai usoare.”
Va las cu o melodie draga mie pe care cand o ascult ma trec toti “fiorii”
si eu m-am intalnit cu aceeasi problema.. dar nu trebuie sa iti faci griji!! Sigur o sa ne gasim fiecare o persoana pe care sa o iubim
Te salut si ma mir ca mai exzista persoane care au un amalgam de ganduri frumoase despre ceea ce se numeste dragoste, relatie sincera si incredere, or astea fiind cei sapte ani de acasa, educatie morala, inteligenta si minte in ceea ce facem, ne dorim sau visam. Da e greu sa fii gay dar sentimentul iubirii e atat de frumos si sublim. Frumos articol, undeva m-am regasit si eu, dealtfel am avut si eu momente de genu….. Bafta si mult bine. Toate bune si amici frumosi, sinceri si intelegatori….
Viata e o mare curva in general. Povesti de dragoste si prietenii adevarate care sa tina ani si ani, doar in carti si in filme. In viata reala toti vor sa ii minta pe toti, sa ii f*ta pe toti, sa ii traga in piept pe toti, sa profite dupa urma celorlalti etc.
Traim intr-o lume in care putini mai sunt ghidati de cateva percepte morale sanatoase si asta nu e valabil doar pentru lumea gay ci si pentru restul. Iar daca esti altfel decat restul hienelor, esti pus la zid. Cel putin asa am dedus eu din experientele mele de viata. Acum, poate pentru altii lucrurile stau altfel. Nu stiu.
Eu m-am saturat sa astept un tip “la locul lui” care sa nu se dovedeasca a fi c*rva. Muncesc, incerc sa ma bucur de ce am (familie, prieteni doar foarte putini si chestii pe care le fac eu ptr mine) iar restul….vorba aia…Dumnezeu cu mila.
Mary prays the rosary for my broken mind.
Oh , multumesc mult pentru comentarii, acum nu sunt in stare sa formulez nici macar o idee.
Mi-am pierdut din nou mintile in seara noaptea asta…
Edit
00 – pieces of me dying
Nu mai identifica şi tu viaţa cu arta (muzica , dacă mi-am dat seama corect). Muzicienii sunt mai degrabă oameni ai notelor decât filozofi, aşa că uneori ideile lor despre viaţă sunt doar experienţe personale. Despre viaţă afli mai multe din cărţi.
Cred că aştepţi prea mult şi prea acum. Ajustează-ţi aşteptările şi nu vei mai fi dezamăgit, ori pretinde totul dar aşteaptă-te să nu-l primeşti chiar din prima. Oameni pe placul tău sunt puţini pe lumea asta şi dacă întâlneşti unul, probabilitatea să aibă chiar atunci o zi proastă este destul de mare. Pe de altă parte ai vreme să cauţi, să aştepţi, ce îţi lipseşte este puţină răbdare.
Ce este viaţa? Vrei răspunsul la întrebarea asta aşa de devreme, la nici 20 de ani? Şi încă îl ceri de la o mână de orbi care fojgăie printre sentimentele lor, standardele lor pervertite de lumea strâmbă prin care trăiesc. Suntem cu toţii la fel de năuci ca şi tine (cu excepţia lui Grid, desigur).
Ca să răspund totuşi, am să-ţi furnizez o platitudine dintr-un cântec (are şi videoclip, sorry nu mi-am putut reţine ironia, dar te asigur, e prietenească şi e în egală măsură auto) “life is a journey , not a destination” Când ai aflat ce e, nu mai are niciun haz, ţi se încreţeşte fruntea, buzele rânjesc superior, devii om “cu greutate”.
Cred ca intrebarea asta am inceput sa mi-o pun cam de gand am acceptat ca sunt gay.
M-am cam izolat si am inceput sa devin mai strain de partea reala si sa ascult cat mai multa muzica pentru ca in comunitatea in care traiesc sunt destul de putini locuitori iar astfel este imposibil sa pastrezi o relatie cu cineva si mai rau sa te afirmi.
Deocamdata nu am innebunit de tot si merg pe principiul
“I’m pretend I’m not hurt
And go about the world like I’m having fun”
Multumesc pentru raspuns
eh…ok. iata-ma ajuns la acest articol minunat din punctul meu de vedere. @DelRey, m-am regasit in acest articol, si cand afirm acest lucru, imi zic mie pentru prima data “Uite ca exista si omanei, care stiu ce vor?!”. Iti dau dreptate in tot ce-ai scris in articol (riscand sa-mi pun pe cineva in cap, pentru ce spun acum), insa te inteleg perfect si avem un punct comun in aceasta problema. Nu zic nu, sunt “specimene”, sa le numim asa, care vor aventuri, sau “amicii cu beneficii”, am trecut printr-o problema de gen, dar nu am avut o relatie, ma rog, nu stiu daca o pot numii “relatie”, cea ce, am trait eu cu persoana respectiva, si cu toate acestea am sperat si inca sper la un amic care vrea sa vorbeasca deschis orice subiect si despre orice problema.
Revenid, tin sa te contrazic ca, “arta imita viata, si nu invers”. Noi nu suntem altceva decat mici urme de vopsea pe panza alba a vietii, care se coieneaza subit si efemer. Iti doresc succes in tot ceea ce faci, si nu suntem singuri in aceasta lume,insa putini suntem aceea care stim sa apreciem o amicitie si o persoana, care tine cu adevarat la noi. Numai bine.
@DelRey, scuze pentru greselile din text… frumos articolul, astept next-ul. Toate cele bune!!
Multmumesc Orochi , scuze si eu pentru cuvantul “specimene” , dar cand am scris articolul am fost intr-o … “Stare de nebunie” asa cum mi se mai intampla adesea …
Si ai dreptate , sunt mai putini “gay” care sa spun asa …vor un prieten , si ma refer exact la “prieten” … pentru ei esti prieten atat timp cat dupa ceva timp urmeaza si ceva mai mult .
Urmatorul articol urmeaza moderare , e ceva mai “wierd” din punctul meu de vedere , toata cele bune de asemenea si multumesc pentru comentariu.
@DelRey, e foarte frumos sa fii intr-o “stare de nebunie”, cum ai numit-o tu, insa eu o numesc transa indusa psihic, ups, mult prea psihologic :), dar idea e urmatoarea: sunt multi care vor un amic, insa acel “amic” poate deveni cu timpul ceva mai mult (aici ma refer la partener de viata forever, nu stiu daca am ales bine termenul, in mintea mea suna mai bine), si cine stiu cel sortit etc. Si eu sunt de acord cu tine, prefer sa-mi fac amici si cu timpul cine stie… iar ca sa parafrazez un citat filosofic, “doar timpul este in masura sa decida pentru noi”. Scuze pentru prea multa psiho-filosofie oculta, ma mai i-a valul uneori:)) Chiar a-si vrea sa vorbesc cu tine mai des pe astfel de subiecte, ma fascineaza modul tau de gandire si de idei. Apropo, vezi ca ti-am lasat un mesaj in particular. Toate cele bune!
I usually eat a dose of philosphy to stay alive.
In fine , o sa iti rapuns la mesaj imediat ce apare.
Pe toti ne ia valul , crede-ma … si cel mai rau e cand te lasi dus de el . (Pentru mine niciodata nu iese cum vreau)
Multumesc pentru compliment , si apropo pentru mine tot nebunie e , indusa de muzica , singuratate , dar si de actiuni pe care uneori nu le pot controla.
Sau sunt doar “bipolar” , who knows…
@DelRey, referitor la faza cu “a fi luat de val”, nici mie nu-mi este mereu, dar ridic capul sus si merg mai departe. Am invatat sa nu ma plang de nimic si sa ma multumesc cu ce imi este dat, deci niciodata nu am cerut si nu obisnuiesc, iar daca cineva ma ranit, trec cu vederea si fac orice posibil sa fie bine. Nu stiu tu cum esti, insa eu asa ma simt, ca un “decazut din inaltimi” ce tanjeste dupa ceva, “insa ce?”. In regula, sa nu te supar cu ceea ce zic, Ah, sa nu uit iar, mesajul e semnat cu alt nume, nu cu pseudonimul de la comentarii. ok, Numai bine si sper sa ne mai auzim in dialoguri de gen.
Asa e si la mine , problema e ca odata ce esti ranit si toti te lovesc peste aceasi rana e dureros … dar asta e , fiecare primeste ce merita, poate ca merit asta pentru ca sunt diferit, dar cum zici si tu , te ridici si o iei de la capat, dai cu capul si de pereti daca e nevoie. Si da , e dureros sa tanjesti dupa ceva ce e destul de imposibil sa gasesti, e greu sa te lupti cu morile de vant, dar poate merita , si daca asta merita eu risc sa o fac.
O sa fiu cu ochii’n’patru dupa mesaj care intarzie sa apara.
…da ai dreptate in ce zici, insa ai avea curajul sa faci pasul, daca cineva iti propune ceva, ai fi de acord cu o relatie indiferent de natura ei (amici, love) etc.? Hmmm, mai pus serios pe ganduri! tema de casa :), glumesc
@DelRey, era un mesaj de incurajare, nu mai stiu sincer ce e scris in el…dar daca vrei intra acum pe mesageria de la blog (ma refer la profilul tau si verifica, nu-ti sunt anuntate mesajele primite), iar eu iti trimit un nou mesaj tot acolo, sa vad daca e probabil de la mine, netul poate. ok?!
Pai in primul rand depinde daca merita . Eu nu pot sa zic DA unei relatii unui tip pe care abia l-am cunoscut si mai ales fara ca el sa ma cunoasca … macar 50% pentru ca nu stiu cine ar suporta pe cineva asa ca mine , haha.
Prima oara … cred ca ar fi mai ok doar vorbim , daca ma intelegi. 😉
Doamne ! Suna patetic ce incerc eu sa spun pe aici .
La mesaje private acolo scrie ca am 0 mesaje 🙁 , ma duc sa mai arunc o privire peste setari.
Asteptari prea mari de la oameni prea mici! Plus ca inceputul e intotdeauna mai dificil, te vei izbi de multe situatii de-a dreptul stupide pana cand vei invata sa “citesti” oamenii inainde de a te arunca in valurile prea adanci ale iubirii. Dar nu e nimic, ai suficient timp la dispozitie pentru toate! Daca ar fi sa dau timpul inapoi, as iubi la fel de sincer, chiar daca stiu ca mai tarziu voi fi ranit. Iubim starea de iubire, starea care ne inalta pana la cer, chiar daca ulterior picajul este ametitor. In timp, vei intelege ca nu are absolut nicio importanta ceea ce crede x sau y despre tine, e important ca tu sa fi cel “corect” si sa ai un tel in viata, un vis pe care sa-l urmaresti pana la capat. Trebuie sa-ti dorim noroc in viata, inclusiv cea sentimentala! Si nu uita, cauta acolo unde vei gasi calitate, nu in baltoacele pline cu versati in ale vietii. Un prieten de-al meu cauta relatie in disco de gay. Sansa sa gaseasca e de 1%. De ce? Pentru ca acolo se duc strict cei care au curaj sa se arate in lume, cei care deja au o anumita experienta de viata. Cei novici nu vor veni niciodata acolo! Sau vor fi o rara avis! In Romanica inca sunt prejudecati majore, multi nici nu stiu unde sunt disco sau locurile de intalnire, le este teama sa nu fie judecati de ceilalti!
Iti doresc sa gasesi pe cineva pe masura dorintei tale!
Prea multa plangere aici, de la articol pana la comentarii. Nu zic e bun si pasional scris, dar prea multa vaicareala de parca toti ceilati sunt de vina iar plangaciosul e un sfant inocent.
Fiecare om are posibilitati, alternative, are capacitatea de-a alege, de a face ceva concret intr-un fel sau altul, nu conteaza daca e decizia corecta sau nu, nu vorbesc despre asta acum, ci despre Actiune.
Plus ca timpul pierdut cu vaicareala poate fi folosit intr-un scop mai benefic, profitabil, etc.
Si apoi nu am inteles un lucru pe care observ ca nu l-a vazut nimeni, cum adica, citez: “Pot sa spun ca mi-a parut rau pentru o secunda ca am acceptat sa fiu gay”???
Esti Gay sau NU, esti ceea ce te defineste, nu azi aleg sa fiu hetero, maine gay, poimane bisexual iar in week dau un party orgie, dar inca nu m-am hotarat daca sa fie party gay sau party mixt.
Sexualitatea o ai sau nu o ai, insa cand o ai, te indrepti catre acea latura care te implineste atat sentimental cat si sexual.
Acum nu zic, ai dreptate in ceea ce ne transmiti si pot intelege ca tu esti inca la inceput si acum te lovesti de aceasta realitate, dar cred ca ar trebui sa treci repde peste aceasta etapa cu toate invatamintele de rigoare.
VIATA e prea scurta ca s-o plangi pentru chestii minore.