No menu items!

Parteneriate civile pentru gay? Da sau ba?

Acelasi autor

Riscurile utilizării drogurilor…

Căutând plăcerea (fericirea) sau în timpul unei ceremonii inițiatice (în diferite culturi sau denominațiuni spiritual – religioase) – așa apar motivele care conduc tinerii...

Nu suntem făcuți pentru a trăi singuri

De unde vine dragostea? Filosoful grec Platon raspunde la aceasta intrebare. El il determina pe Aristophanes sa spuna urmatoarea poveste: la inceput, erau trei...

Cum să fii o doamnă?

Manierele, cum le cunoastem toti, si-au facut aparitia pe inceputul secolului XII in Franta, cand Eleanor de Aquitaine s-a saturat de badarania celor din...

De ce promiscuitatea e mai pronunțată în lumea gay?

Cuvantul "promiscuitate" este de obicei folosit cu sens peiorativ, cum ar fi afirmatiile eronate gen "epidemia HIV/SIDA este datorata promiscuitatii din comunitatea gay". Nu...

Află de ce miroseau îngrozitor primele prezervative!

Incolore, roz, rosii, verzi, albastre, mai mici sau mai mari, cu rugozități sau cu diverse arome, prezervativele nu mai sunt o noutate dar acest...

O sa va povestesc de SUA, cunoscand situatia mai bine decat in Romania.

Drept urmare a activismului gay intens, mai bine de 50 de orase si 7 state ofera acum posibilitatea unui parteneriat domestic pentru barbatii gay. Multe universitati, grupuri si peste 2000 de corporatii private ofera beneficii cuplurilor gay. Cand Hawaii aproape ca a legalizat casatoriile gay, ideea i-a terorizat pe ce din alte state atat de tare incat au dat drumul unor legi impotriva casatoriilor gay. Unele tari europene au fost mai generoase cand vine vorba de acestea.

Beneficiile variaza de la tara la tara, si de obicei includ asigurari de viata si de sanatate si pensii de urmas. Dar, in timp ce aceste beneficii se aplica cuplurilor gay, de obicei ele nu sunt egale cu cele acordate cuplurilor heterosexuale. Multe agencii guvernamentale si orase tin acum o evidenta a cuplurilor gay care primesc un certificat prin care se atesta parteneriatul lor domestic. Cele mai importante sunt House of Representatives in Statele Unite, unde membrii si angajatii gay pot primi aceste certificate.

Ele sunt, totusi, mai mult simbolistice decat realistice, din moment ce le ofera cuplurilor gay doar cateva drepturi si beneficii. Cel mai bine e sa tinem pasul cu aceste schimbari in cadrul cuplurilor gay prin LLDEF ( Lambda Legal Defense and Education Fund). Pana ce casatoriile gay sunt recunoscute si legalizate, cuplurile gay trebuie sa-si apere drepturile consultand un avocat open-minded care ii va sfatui in legatura cu drepturile de proprietate, sanatate si pensii, dar si drepturile cu privire la copii.

Cei care sustin parteneriatele domestice spun ca acestea sunt atat de apropiate de casatorii incat pana si cuplurile gay vor incepe sa vada asta. Heterosexualii, in special cei religiosi, care se opun acestor parteneriate, le considera periculoase pentru “adevaratele” casatorii. Ei insa nu dau explicatii clare cum ar putea un cuplu gay sa puna in pericol casatoriile heterosexuale in Statele Unite, unde rata divortului a ajuns in momentul de fata la 50% si mai mult de doua treimi din copiii americani au trei sau mai multi parinti.

Heterosexualii par deja porniti pe ideea de a distruge casatoriile traditionale, si nu par sa aiba nevoie de niciun fel de ajutor din exterior. Unii politicieni gay cred, de asemenea, ca obtinerea unui parteneriat domestic pentru cuplurile gay este primul pas spre a obtine drepturi gay depline. In Vermont, o lege ce aproba complet parteneriatele domestice tocmai a fost aprobata. In California, drepturile gay au fost legalizate, dar in ambele cazuri aceste lucruri sugereaza faptul ca politicienii sunt corecti.

Tu ce crezi despre parteneriatele civile?

Previous article
Next article

58 COMMENTS

  1. Da, io sunt pro parteneriate civile :yes: pentru ca ai niste drepturi in plus. Altfel, in ochii lego, tot solo esti, no matter what.

  2. Oare dacă ar inventa un nou termen legal, în loc de căsătorie sau parteneriate civile, lumea ar face mai puţin gît? Îmi place cum spun că poponarii distrug “sfîntul măritiş,” şi din ipocrizie nu se menţionează faptul că noile libertăţi civile acordate femeilor, nivelul de viaţă mai bun, simpla uşurinţă de a călători dintr-un loc în altul etc. au partea lor de vină (la începutul creştinismului existau şi sfinţi care înjurau căsătoria ca o instituţie păgînă perversă), de altfel cuvîntul mariaj are ca origine termenul latin mar, maris, ce însemna mascul: practic masculul tată îşi transferă fiica ca o proprietate unui eligibil.
    Unii au iluzia că dacă obţin cît mai multe drepturi rămîn pentru o eternitate; moda politică se poate schimba oricînd! Bine, miliardele cam multe de pămînte apasă aşa că deocamdată homosexualitatea pare o mică soluţie pentru diareea demografică.
    Căsnicia normală e utilă statului, aduce noi inşi gata de intrat în maşina socială de tocat, dar care e utilitatea unei uniuni gay, în afara mofturilor unei extra-libertăţi individuale? Pentru mulţi toată treaba e o caricatură; în America există şi nunţi simbolice a unor cucoane care se “mărită cu ele însele” 🙂 Şi toţi spun: ce urmează, mariaje cu capre? etc. etc.
    Întotdeauna m-am întrebat de ce se discută despre căsătorii gay în lumea occidentală şi nu de cele poligame după tipul oriental, cred că ţine de o anumită logică capitalistă, dacă un om ar avea mai multe femei, valoarea femeii ar scade, şi de ce nu mai mulţi bărbaţi şi mai multe femei la un loc, pînă la urmă tot o casă-torie fac?

  3. Eu unul sunt impotriva. Un cuplu heterosexual care are 2 copii putem spune ca acesti copii vor muncii la pensie pentru parintii lor. Din doi barbatii nu se poate naste un copil asa ca tot cei doi copii din familia heterosexuala va trebui sa munceasca pentru perechea gay.

    Parteneriatul civil da o oarecare siguranta cuplului gay, insa societatea pe termen lung are de pierdut. Pe de alta parte la ce ajuta aceste parteneriate cand cuplurile gay sunt atat de instabile?

  4. Bine, bine, nu cred ca nimeni mai priveste casatoria/parteneriatul civil ca pe ceva ce trebuie bunaidecat sa fie bifata. Apoi nici nu e pentru cei care au impresia ca relatia lor va dura mai mult cu cineva. NU.

    Dar, in anumite conditii e bine: un credit luat impreuna, asigurari medicate de diverse tipuri, etc. De exemplu, daca eu as muri, partenerul meu nici macar nu are dreptul sa ma ridice de la morga… ca dpdv legal nu are acest drept.

    Spuneti ce vreti, mie mi se pare patetic sa nu pot beneficia de aceleasi drepturi ca un cuplu heterosexual doar ca persoana pe care o iubesc nu e femeie.

  5. Mai bine nu muri, caci avem nevoie de tine!

    Si daca ai murit ce importanta mai are cine te ia.

    Anumite avantage ar trebui sa existe, mai ales dupa o lunga perioada de convietuire.

    • Pai da, exact la aia ma refeream. ma sterg undeva cu o bucata de hartie dar in unele cazuri… e binevenit parteneriatul civil or whatever.

  6. Romania nu e tara in care sa speri ca cel mai simplu lucru se realizeaza, daramite sa ne mai gandim la parteneriate intre pers d ac sex, agreate de vreun guvern?!

  7. Interesant punct de vedere Avocatus. La un moment dat am crezut ca nu te pot contrazice, dar totusi, ma gandesc cei care nu pot face copii, sau cei care doamne fereste fac copii handicapati, ar trebui sa li se interzica sa se casatoreasca? In orice caz, eu cred ca un om cand munceste o viata intreaga si plateste altuia pensia, macar atat merita si el chiar daca nu a facut un copil.

  8. Eu nu prea reusesc sa inteleg ce a vrut sa zica Avocatus. Ce treaba au copiii cu pensia?
    Daca eu si partenerul meu avem contributie la pensie si intrunim conditiile necesare, e normal sa primim pensie irelevant daca sau cati copii avem. Si daca platim amandoi aceleasi impozite la stat e normal sa primim exact aceleasi drepturi si facilitati din partea statului pe care le primesc toti ceilalti.
    Si nu stiu de ce cuplurile gay sunt mai instabile; sunt mai instabile cand sunt formate din oameni mai instabili.
    Ei, eu vreau sa ma casatoresc cand ma fac mare si d-abia astept!
    @Robert: vezi ca “patetic” nu prea inseamna acelasi lucru in romana ca in engleza 😛

  9. Nu toate relatiile gay sunt instabile. Mi se pare gresit sa pleci cu ipoteza ca relatiile gay sunt din start mai instabile decat cele hetero. :-/

    Exact cum spunea mai sus si puckthefairy, sunt instabile cand sunt formate din oameni instabili care vor sa “traiasca”.

    Un parteneriat civil este, din punctul meu de vedere, mai mult decat necesar.

  10. Din punct de vedere rational nu exista niciun argument valid impotriva legalizarii casatoriei intre persoane de acelasi sex.

  11. Mi se pare normal sa existe un asemenea parteneriat intre persoane de acelasi gen, adica, wtf, tot oameni sunteti si aveti tot dreptul sa va formati propria familie.

  12. eu cred ca parteneriatul civil este un pas natural intr-o relatie bazata pe iubire 🙂 , suntem cetateni ai acestei ‘geniale’ tari si o sa trebuiasca sa ne luptam pentru dreptul asta :-X , pentru ca merita 🙂

  13. Nu stiu daca parteneriatul civil, (sau casatoria) este rezultatul iubirii.

    Ideea e ca societatea asta, asa cum e ea, e bazata la multe aspecte pe ideea de DOI oameni care trag impreuna la acelasi jug.

    Si mi se pare anormal ca numai cuplurile formate dintr-un barbat si o femeie sa fie recunoscute in fata legii ca si CUPLU.

    Ma insel? ?:-)

  14. Nu stiu daca stiati, dar sunt ț-șpe mii de chestii, diverse beneficii (cica inclusiv o sanatate mai buna, spun cercetatorii :-)) ) pe care o femeie si un barbat le au în urma căsătoriei (in domeniul economic, asigurari, pensii, decizii in caz de…, cetățenie si multe altele ).

    Sunt aproximativ 1400 de drepturi pe care cuplurile heterosexuale (legalizate 😐 , sa le spunem asa) le au.

    Daca privim obiectiv societatea în care trăim nu văd nici un motiv pentru care doi oameni de același sex nu s-ar putea “lua”. Unii ar putea spune că nu pot face copii (bine, pot face, dar nu unul cu celălalt 😀 ) dar având în vedere faptul că oricum suntem deja prea mulți…

    Mi-aduc aminte cândva mai demult când căutam o chirie… m-am tot întâlnit cu diverși. Mulți ziceau că nu dau decât la cupluri… :laugh:

    Gândiți-vă și voi, ce, noi nu plătim aceleași taxe și impozite?

  15. Platesti taxe si impozite Robert fara doar si poate. Insa societatea este facuta in asa fel incat “o mana sa o spele pe cealalta”. Lantul in cazul gay-lor se rupe.

    Daca tu esti de-acord ca maine poimanine sa vina un chinez, un african, un indian sa lucreze ca tu sa poti primi pensia nu am nimic impotriva.

    Dilema mea nu e ca nu sunt de-acord ci incerc sa inteleg cat de liber este omul in alegerile sale si daca aceasta libertate este oarecum ingradita. Are omul o libertate absoluta?

  16. Casatoria nu e nicaieri conditionata de procreare. Daca societatea ar fi definit astfel casatoria (adica, doar un cuplu care a adus pe lume copii poate sa se casatoreasca), atunci poate nu aveam nimic impotriva. Haideti sa venim cu idei rationale, nu cu tampenii gen ¨lantul in cazul gay-lor se rupe¨.

    Mai am o observatie: societatea nu are nevoie doar sa aduca pe lume copii, trebuie sa ii si creasca. Heterosexualii, nu stiu cum se face, dar aduc pe lume mai multi copii decat sunt dispusi sa creasca, si milioane de copii stau in orfelinate, si in Romania si peste tot. Aici cuplurile gay pot veni in ajutor (cum o si fac deja), sa creasca adica copiii pe care cuplurile hetero nu ii doresc.

  17. Corneliu, Robert ne da libertatea de a ne exprima opiniile. Sincer iti respect parerea de aceea te rog sa o respecti si tu pe a mea.

    Daca tatal tau ar fi fost homosexual si ar fi trait mereu astfel tu nu te-ai fi nascut.

    Omul a fost creat pentru a da viata.

  18. Pacat ca lipsa de cunostinte literare actioneaza si aici in defavoarea oamenilor. Am citit un roman, “In Umbra Iubirilor Secrete”, poate singurul roman autohton care prezinta cu intelegere si solidaritate un anumit gen de relatii umane, dar nu a fost cunoscut la modul larg. Pacat, autorul era singurul scriitor din Romania care v-ar fi sprijinit.
    Dar asa, nu veti avea nici o prezentare literara puternica…

  19. @Avocatus, daca vrei sa gandim problema din punct de vedere economic, sa o facem sa vedem concluziile la care ajungem.

    1. Un cuplu heterosexual poate decide ca nu doreste copii (am un caz in familie). Cine plateste cele doua pensii? Oamenii au muncit la viata lor, si-au platit taxele, au platit si ei la randul lor pensiile altora, prin urmare mi se pare corect sa beneficieze de serviciul asta.

    2. Un cuplu heterosexual face doar un singur copil (sau din pacate doar unul ajunge la maturitate) sau copilul/copiii sufera de un handicap ce-l/i impiedica sa munceasca. Cine trebuie sa le plateasca pensia acelor oameni?

    3. Un cuplu heterosexual (de cela mai multe ori necasatorit) are copii nedoriti si-i da spre adoptie. Cine trebuie sa le plateasca pensia?

    4. Un cuplu heterosexual, din diverse motive, nu poate procrea si nici nu adopta un copil. Lor cine le plateste pensia?

    5. Un copil este abandonat in orfelinat. El trebuie sa manance, sa se imbrace, sa aiba acces la educatie, un loc unde sa doarma. Pentru ingrijirea sa sunt platite niste persoane, dar nici ceea ce consuma nu e de neglijat. Cine plateste banii astia? Inmulteste suma necesara cu cateva milioane (pentru intreaga lume).

    6. Copilul abandonat creste, face o scoala profesionala si obtine o calificare intr-o profesie de cele mai multe ori necautata sau prost platita (asta in cazurile fericite). Neavand pe nimeni in spate, ii va veni greu sa se puna pe picioarele sale.

    7. Copilul abandonat ajunge la maturitate, nu se incadreaza in campul muncii, beneficiaza de somaj si mai apoi de ajutoare sociale. Pe langa faptul ca nu ii vor fi suficienti acesti bani, cine ii plateste?

    8. Ajuns la maturitate, orfanul realizeaza ca nu are cu ce trai si trebuie sa se descurce…sa fure e solutia cea mai la indemana. Ajunge in inchisoare. Un detinut mananca si e pazit de niste oameni care trebuie platiti. Cine scoate banii necesari din buzunar?

    9. Un homsexual/cuplu de homosexuali decide sa adopte 1,2,…,n copii. Ii creste din banii sai, plateste pentru educatia lor, se asigura ca nu ajung in strada sau in inchisoare si intr-un final ii ajuta sa-si intemeieze o familie. Oamenii astia vor munci, nu vor fi asistati social si, surpriza, cui vor plati pensia? parintilor adoptivi gay.

    10. Vezi cati bani se economisesc din bugetul de stat in cazul unui singur copil adoptat si inmulteste cu cateva mii numai in cazul Romaniei. Apoi imparte numarul celor adoptati la 5 si vezi cam cati or sa evite inchisoarea si implicit cheltuirea fara rost a unor sume pentru detinuti. Imparte numarul celor adoptati la 3 si vezi cam cate ajutoare sociale nu vor mai trebui platite cand orfanii ajung la maturitate.

    De ce nu incearca statul sa evite niste cheltuieli aiurea si sa faca niste oameni fericiti? De ce un copil sa fie infractorul de maine si nu inginerul sau medicul care ajuta la dezvoltarea tarii? De ce ne gandim ca planeta nu o sa mai aiba populatie si nu ne gandim ca acei copii dati spre adoptie vor gasi poate solutii mai bune pentru lume? La ce bun sa procreeze omul, daca isi lasa copiii in orfelinate si ii face nu numai inutili pentru societate dar si o povara pentru aceasta.

  20. Căsătoria sau dreptul la pensie aș adăuga; Așa nu mai bine nu mai contribuim la fondul de pensii de stat și vedem noi ce facem cu banii noștrii?
    Fond de pensii care este oricum extrem de prost gestionat oricum, apropo (off-topic, dar e interesant):

    Să facem următorul calcul (de dragul demonstraţiei, vom presupune că trăim într-o lume în care nu există inflaţie şi în care preţurile, salariile şi taxele sunt îngheţate la nivelul de acum).
    Gigel e un tânăr care tocmai se angajează. Ca orice tânăr, salariul lui net de încadrare nu e nici prea prea, nici foarte foarte: să presupunem că e de 1100 de lei.

    Gigel are 23 de ani. Întrucât e criză şi criza va dura – să presupunem! – multă vreme de acum încolo, hai să zicem că în 2015 leafa lui Gigel va fi tot de 1100 de lei.

    Ia să vedem însă câţi bani plăteşte Gigel CAS-ul timp de 5 ani (adică 60 de luni) la o leafă mizeră de 1100 de lei. Păi la valorile actuale va plăti 491 de lei x 60 de luni, 29.460 lei. (cei 491 de lei sunt cotizațiile pentru șomaj, fond de pensii, impozite)

    Ei, aici e buba. Gigel are numai 28 de ani şi deja a plătit în contul statului toată suma pe care statul i-ar returna-o în cazul în care ar ieşi la pensie la 65 de ani şi ar mai trăi încă 3-4 ani, cât e speranţa de viaţă a bărbaţilor din România.

    Cum aşa? Păi să facem un mic calcul. Dacă nu mă înşel pensia medie din România e undeva pe la 750 de lei. Din contribuţiile date statului până la 28 de ani, Gigel ar putea primi (presupunând că timp de 37 de ani banii săi vor sta undeva într-o valiză, nu într-un cont care îi va multiplica măcar prin dobândă) o pensie medie timp de 29.460 lei /750, 39,28 de luni. Adică peste 3 ani. Păi e numai bine, tanda pe manda: iese la pensie la 65 de ani, mai trăieşte 3 ani şi la 68, după cum zic statisticile, moare!

    Totuşi, nimeni nu îi explică lui Gigel, şi nici nouă, ce se întâmplă cu CAS-ul pe care Gigel îl plăteşte între 28 şi 65 de ani, adică timp de 37 de ani. Adică 444 de luni. Presupunând că Gigel va rămâne toată viaţa un tâmpit căruia nu i se va mări niciodată salariul, asta ar însemna că timp de 444 de luni va vărsa în buzunarul statului încă 444 x 491 lei, 218.004 lei. Destul de mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Şi dacă Gigel, totuşi, e un ins dezgheţat, leafa i se va mări şi cotizaţia la stat va fi pe măsură. Unde se duc banii ăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum e posibil ca după numai 5 ani de muncă, fără un salariu deosebit, orice tânăr să-şi fi acoperit deja pensia medie pe care ar putea-o primi la bătrâneţe, înainte să moară?

    De fapt, ce găuri acoperă munca de o viaţă a lui Gigel? Şi de ce trebuie Gigel să muncească 37 de ani pentru ca banii lui să se ducă în altă parte decât în propria bunăstare de după pensionare? Şi cât credeţi că mai poate rezista un sistem în care 5 ani munceşti pentru tine şi 37 de ani pentru o cauză neştiută de nimeni, în afară de politicieni?

  21. Am mai gasit pe aici inca o idee alaturi de subiect (ca sa folosesc un eufemism). Cica nu e normal ca copiii unui cuplu hetero sa munceasca pentru o pereche gay. Ei bine, daca acel copil a fost educat in sistemul public de invatamant, atunci perechea gay l-a sustinut financiar, prin taxele platite, pana cand acel copil si-a terminat educatia. Ideea ca o persoana gay nu trebuie sustinuta dupa pensionare din cauza ca nu a avut copii vine dintr-un rationament tampit si pervers, iar celor care pun in circulatie asemenea idei trebuie sa le fie rusine!

  22. @Rediam as vrea sa-ti d-au dreptate dar nu pot. Citeste-mi te rog urmatoarea poveste. Am scris-o pentru un prieten. Insa nu i-am mai trimis-o cand am vazut cat de indiferent se poarta cu mine.

    Faptul de a nu avea o familie sanatoasa m-a facut sa am o alta experienta negativa cu un alt homosexual. Eram la o familie care nu ma vroia, era o familie de tranzit. Si intr-o zi mi-a facut cunostinta cu un asa-zis prieten de familie, un om cu un apartament si singur. Am ajuns la el si m-a intrebat daca il iubesc. A inceput sa ma sarute cu limba. Era mai mare decat mine cu mult (avea vreo 45 de ani) si era brunt (aproape tigan) si cam slab de statura, preda baletul in Casa de cultura a orasului. Eu aveam vreo 14/15 ani. Am mancat o supa de pui pregatita de el, am facut un dus, dupa care seara ne-am culcat in acelasi pat.

    Oarecum am inceput sa banuiesc ca tipul este gay. Mi-a spus ca are o fetita si nevasta a dat divort de el. (banuiesc tocamai din cauza orientari sale). Avea rabdare cu mine. Noaptea am simtit ca cineva imi baga mana in chiloti. Nu-mi facea nimic, doar atat statea cu mana in chiloti mei. Nu cred ca as fi putut sa dorm in acest mod, eram prea pudic asa ca i-am luat mana si i-am trimis-o la plimbare. Cand ne-am trezit dimineata a inceput sa-mi faca reprosuri ca: de ce l-am bruscat si i-am dat mana deoparte? Atunci am inceput sa ne certam. Mi-am luat geanta si am plecat. Nu am stat nici o zi la el.

    Intr-o zi l-am reintalnit in oras. Nici nu m-a salutat, m-a privit cu ochi inspaimantati si a plecat mai departe.

    Eu eram catalogat ca fiind orfan si el ar fi trebuit sa fie tatal meu. Astazi in Bucuresti un copil de 10 ani a fost gasit in coma alcoolica, fiindu abuzat de un pedofil.

    Daca abuzurie asupra copiilor se intampla in familiile sanatoase nu exista riscul sa se intample si in familiile gay (care poarta cu ei un bagaj sexual mult mai mare?)

    N-am vrut sa vorbesc din iluzii ci din propria experienta. Sunt rani care nu se vindeca niciodata!!!

  23. @ Gabor Timeea

    Da, exista poate si aici o lipsa de cunostinte literare, si anume: primul roman scris de un roman care abordeaza relatiile gay (si pe un ton tolerant) este Chira Chiralina, a lui Panait Istrati (bine, tehnic vorbind apartine literaturii franceze, insa, din motive usor de inteles, il putem considera totusi autohton).

    Marturisesc ca nu stiu cine este autorul romanului ¨In Umbra Iubirilor Secrete¨, insa pot sa va spun cu certitudine ca nu este singurul scriitor autohton care ne sprijina (cum sustineti). Un sustinator veritabil al persoanelor gay in Romania este Mircea Cartarescu; ca sa va conving am atasat mai jos textul unui articol pe aceasta tema, publicat de domnia sa.

    Marş pentru normalitate?
    Mircea CĂRTĂRESCU

    «A început de câteva zile GayFest 2008 şi noi, luaţi de valul alegerilor locale, nici măcar n-am aflat.»

    Lasă că o să aflăm, poate cu vârf şi-ndesat, foarte curând, căci sâmbătă şi luni diverse organizaţii religioase şi/sau de extremă dreaptă vor pune şi ele de contrademonstraţii „pentru familie şi normalitate“. Cu ajutorul câtorva grupuri de cetăţeni indignaţ i, gata oricând să-i aplaude pe mineri şi pe toţi ceilalţi locuitori paşnici şi normali ai ţării, s-ar putea să iasă scântei. Şi nu doar pe spinarea veselilor băieţi de pe la noi sau a admiratoarelor poetei Sapho, ci, din nou, a noastră ca naţiune, a imaginii noastre de nu tocmai evoluaţ i şi toleranţi cetăţeni ai Europei. Dar, fireşte, ce contează detaliile astea pe lângă sfânta indignare a unor suflete curate împotriva celor ce vor să transforme plaiurile Mioriţei în Sodoma şi Gomora?

    Căci poporul român, se ştie, n-a cunoscut niciodată practicile scârboase şi degradante la care se dedau aceşti degeneraţi, excepţie miraculoasă dacă ne gândim că, după datele ştiinţifice valabile în toate celelalte regiuni ale lumii, patru la sută dintre bărbaţi şi doi la sută dintre femei sunt pretutindeni homosexuali din naştere. Cum să ne mai îndoim că suntem un neam ales şi binecuvântat? Ciobanii din vârful munţilor, în curăţenia cugetului lor, preferau să-şi găsească leac aleanului în preajma mioarelor îndrăgite decât să se uite necuviincios unul la altul. Sub turcii vestiţi prin desfrânare ne-am plătit adeseori birurile cu băieţi abia ieşiţi din copilărie, dar le plângeam soarta cu lacrimi de sânge. La curţile domneşti vestite, ca a lui Radu cel Frumos, giuvanii nu erau prea numeroşi, în schimb destul de insistenţi, se pare. Cireaşa de pe tort e, fireşte, trista păţanie a popii din „Povestea poveştilor“, victimă colaterală a ciudaţilor ştiuleţi crescuţi în porumbul binecuvântat de însuşi bunul Dumnezeu. Căci, vorba ceea, dacă n-ar fi, nu s-ar povesti… Cât despre rapoartele din armata de ieri şi de azi, ce vorbesc despre violarea răcanilor de către ofiţeri, ca şi despre cele ce se petrec în puşcării, chiar şi-n mijlocul neamului nostru neîntinat, sociologii ar avea destule de spus.

    Nu e deloc în intenţia mea să-mi denigrez poporul. Dimpotrivă, toate acestea arată că suntem un popor normal, ca toate celelalte. Căci un popor fără homosexuali nu poate fi decât rezultatul monstruos al unei politici de exterminare. În epoca nazistă, pe lângă evrei, artişti modernişti şi ţigani, homosexualii erau şi ei consideraţi fiinţe degenerate şi au luat în consecinţă drumul cuptoarelor. Am văzut eu însumi, la Sachsenhausen, la nord de Berlin, sute de fotografii de homosexuali (cu stea roz în piept) ucişi în acel lagăr. În realitate, homosexualitatea nu este o chestiune de moralitate, ci un fapt deopotrivă biologic, social şi cultural, manifestat în toate timpurile şi la toate popoarele. Nu e o monstruozitate sau o anomalie, ci de multe ori, mai ales în societăţile intolerante, un stigmat infamant şi o sursă de mare suferinţă morală pentru cel care-l poartă. Există numeroase relatări despre oameni, unii celebri, care-au luptat întreaga viaţă cu sentimentele de culpă şi remuşcare căpătate de pe urma „anormalităţii“ lor.

    Biblia, din care cei mai mulţi dintre cei care îi urăsc pe gay citează repetatele cuvinte ale lui Iehova către poporul evreu: „Să nu se afle homosexuali printre voi“, e o carte prea minunată, prea tulburătoare ca gândire şi expresie ca să fie vulgar redusă la câteva clişee. Povestea din Sodoma se referă mai ales la desfrâu, indiferent dacă homo- sau heterosexual. Căci printre gay există şi desfrânaţi, şi asceţi, ca şi printre „normali“: Da Vinci sau Wittgenstein, deşi invertiţi, au dus o viaţă ireproşabilă şi au fost spirite de o nobleţe de neatins. E păcat ca o carte atât de universală ca Biblia să genereze, cum a generat când a fost îngust interpretată, antisemitism, misoginie şi homofobie.

    În ţările mai decente ale lumii, gay-ii, travestiţii şi lesbienele sunt priviţi ca nişte exuberante pete de culoare într-o lume uniformizată. Paradele gen Gay Fest, în unele locuri adevărate carnavaluri, sunt atracţii turistice şi ocazii de divertisment. Din păcate, mulţi dintre noi, cei din Estul împotmolit în prejudecăţi, nu avem faţă de aceşti oameni, oameni pur şi simplu, nici mai buni şi nici mai răi decât noi, decât cele mai primare reflexe de represiune.

    N-am nicio îndoială că destui forumişti vor comenta, în urma acestui articol, lungimea părului meu în poza alăturată. Îmi pare rău să-i dezamăgesc: am fost de când mă ştiu cel mai banal iubitor de femei. Dar nu trebuie să fii evreu ca să condamni Auschwitz-ul şi nici negru ca să condamni Apartheidul. Ajunge doar să ai simpatie şi compasiune pentru semenii tăi, chiar dacă nu-ţi seamănă.” (Evenimentul Zilei, 23 mai 2008)

  24. Pro parteneriate civile, mai ales ca aceste asa zise parteneriate civile dureaza de cele mai multe ori mai mult decat o casatorie intre parteneri de sex opus.

  25. @Corneliu. Multumesc pentru articol. O reflectie atenta asupra realitatii si intr-adevar cat rau pot face prejudecatile unor categorii de persoane.

    Uneori ma intreb daca si homosexualii nu raspund cu aceiasi moneda. Si aici ma refer la vizita papei in Spania unde homosexualii s-au alaturat anumitor organizatii protestand impotriva suveranului pontif.

    Personal consider ca doar calea dialogului, a educatiei, a libertatii poate aduce un rezultat pozitiv societatii de azi si de maine (Ce fraza comunista?)

  26. Da avocatus, ai mare dreptate ca inainte de ai incredinta cuiva un copil trebuie sa ti cont de faptul ca lumea e perversa indiferent de cine vorbim. Dar asta nu inseamna ca toata lumea este asa si daca am vazut un homosexual ca abuza un copil asta nu inseamna ca toti sunt asa. Inainte de a incredinta un copil trebuiesc facute niste investigatii. Informatii de la familie, prieteni, vecini si poate chiar un test psihologic. Cred ca nu ai vrut, dar eu unu simt ca am fost facut bolnav mintal de tine… ba chiar un pedofil prin ceea ce ai spus. Te asigur ca o relatie dintre doi barbati poate fi la fel de sanatoasa ca una “normala”cum iti place tie sa ii spui si tot o data la fel de bolnava ca una “normala”.

  27. @Avocatus, imi pare sincer rau pentru ce ti s-a intamplat cand erai copil. Intr-un fel te inteleg, tocmai de aceea incerc sa nu te critic.

    Din comentariul tau reiese ca ai o respingere fata de homosexuali si ca ii incadrezi pe toti intr-o categorie care tine mai mult de patologic, de boala psihica. Doar pentru ca tu ai avut o experienta nefericita nu inseamna ca asta se intampla cu regularitate in randurile homosexualilor…altfel, am fi fost (inca) arestati, iar homosexualitatea ramanea catalogata drept o boala psihica. Dupa cum apa prezinta o anomalie intre 0-4 grade Celsius, nu inseamna ca aceasta persista in orice conditii de temperatura, presiune astfel incat sa fie o caracteristica general valabila a apei. La fel, daca un caine te musca, nu inseamna ca toti cainii musca. Astfel de exemple gasesti si intr-un manual de logica de-a IX-a cu explicatiile aferente.

    “care poarta cu ei (homosexualii) un bagaj sexual mult mai mare”…e o idee preconceputa conform careia homosexualii traiesc in promiscuitate si si-o trag la orice pas cu oricine. Doar pentru ca unii care au trasaturile astea sar in fata ca paduchele-n frunte, nu inseamna ca homosexualitatea vine la pachet cu o calitate morala indoielnica. In putinul timp de cand am inceput sa-mi dau intalnire cu barbati, am avut ocazia sa cunosc niste oameni cu coloana vertebrala, inteligenti si buni si care aveau si o situatie financiara muuult mai buna decat a unor familii de heterosexuali considerate instarite. Oamenii astia mi-au spus ca si-ar dori sa aiba copii, si nu ca sa si-o traga cu ei sau sa faca cine stie ce grozavii. Aveau in ei un instinct patern, o dorinta de a creste copii si a le darui dragostea si viata pe care nu le pot avea in orfelinat.

    Abuzurile se pot intampla oriunde. E un anumit risc in cazul adoptiilor, fie ca e vorba de cupluri hetero sau homosexuale. Perversii si pedofilii nu au atractie numai fata de baieti. Numerosi pedofili au ca tinte fetitele. Ce vreau sa scot in evidenta e faptul ca pedofilia nu are orientare sexuala. Ca se scot in evidenta mai mult cazurile de pedofili homosexuali e altceva.

    Homosexualii se pot simti atrasi fie de cei mai tineri, fie de cei mai in varsta, fie de cei de varsta lor. Nu e o regula care sa se aplice fiecarui homosexual. Spre exemplu, eu ma simt atras de barbatii mai mari cu 5-6 poate 10 ani. Faptul ca unii se simt atrasi de cei mai tineri nu ii face pedofili. Poti simti atractie fata de unul tanar, dar peste 18 ani. Cati barbati hetero nu se uita cu limba scoasa la fete de 16 ani si cati indraznesc in cele din urma sa le faca avansuri? La fel cum un barbat hetero poate avea sentimente pentru o fata de 18 ani si nu se gandeste pervers la fiica sa, asa si un barbat homosexual poate face asta.

    Cat despre frecventa cu care homosexualii fac sex…barbatii au tendinta mai mare de a face sex fara regrete, doar din pura placere. Diferenta dintre homosexuali si heterosexuali in cazul asta, e ca cei heterosexuali mai greu fac asta din cauza ca nu au tot timpul cu cine. Acum cati masculi in calduri nu ai vazut carora tipele le dau peste nas?

    Nu vreau sa mi-o iei in nume de rau, nu am nimic personal cu tine. Nu incerc sa te combat pe tine, ci incerc sa-ti ofer un alt punct de vedere. Cred ca pe aici cauti niste raspunsuri pe care sper sa le afli cat de curand.

  28. Daca ti-o tragi cu multi inseamna ca ai o calitate morala indoielnica? =)) fals

  29. @Rediam nu consider homosexualitatea o boala.

    Sunt doar un tip traumatizat candva in tinerete si care cauta raspunsuri. Sunt doar un om care cauta si care de multe ori nu e consecvent cu el insusi. Ma caut pe mine insumi in fond.

    Nu judec pe celalalt. Caut sa ma maturizez afecitv. Caut ceea ce nu am primit niciodata: o iubire autentica fata de sine si fata de cel de langa mine. Caut perfectiunea. Insa uneori sunt prea egoist si nu o vad.

    Doar atat!

  30. @Non_Lose…uite-aici: “2. Un cuplu heterosexual face doar un singur copil (sau din pacate doar unul ajunge la maturitate) sau copilul/copiii sufera de un handicap ce-l/i impiedica sa munceasca. Cine trebuie sa le plateasca pensia acelor oameni?”

    Hmmm…nu-mi merg deloc emoticoanele astea.

  31. Indiferent daca eu si iubita mea vrem sa apelam la asa ceva, parteneriatele civile ar trebui sa fie, intr-o forma sau alta, disponibile pentru gay la fel ca si pentru hetero. Nu toate cuplurile gay vor sa se casatoreasca, cum nici cele straight. Diferenta e in existenta optiunii. Nu are sa reuseasca nimeni sa ma convinga ca mariajul meu cu o alta femeie desanctifica mariajul unor cupluri non-same-sex.
    Personal, as vrea un anumit tip de legalizare a relatiei mele cu iubita mea, nu in scopul consolidarii relatiei in sine, cit in ideea de a oficializa ca normal ceva ce noi stim deja ca este.

  32. Pentru ca s-a adus in discutie vizita ¨suveranului pontif¨ in Spania, mai am de adaugat un lucru: m-as fi alaturat si eu protestelor daca as fi avut ocazia. Domnul Ratzinger este responsabil direct (cum a si recunoscut) pentru complicitatea cu reteaua de pedofili din biserica catolica. I-a protejat adica, nu neaparat pentru ca nu si-a dat seama ca au facut un lucru marsav (nu, nu il banuiesc ca ar fi atat de imoral), ci pentru ca s-a temut ca biserica lui va trage ponoase daca se va afla. Deci, intre siguranta copiilor din seminariile catolice si prestigiul bisericii (adica, evident, bunastarea lui personala), a ales, evident, prestigiul bisericii. Cand presa a aflat si a fost prins cu minciuna (domnul Ratzinger, impreuna cu complicii au negat pana in ultimul moment), atunci a recunoscut, fireste. Caci, vorba aia, ce sens are sa recunosti pana nu esti prins? Nu vreau sa insinuez ca in biserica ortodoxa nu se produc lucruri murdare. Am preoti in familie si stiu cat ajunge sa coste o parohie la oras (unde au oamenii bani mai multi), si mai stiu si cum se mai intampla ca un preot sa pipaie vreo fata cand nu-l vedea nimeni, stiind ca pe femeie nu o crede nimeni (ma rog, asta cu pipaitul am auzit-o mai demult, nu stiu daca acum mai au curajul, caci lumea s-a mai schimbat).

  33. Corneliu, tu crezi ca ala e cel mai “grav” (mai bine spus impotriva principiilor lor stupide) lucru pe care il fac preotii din Romania? =))

    @Rediam: scuze, avusesem impresia ca scrisesei numa despre parintii care au doar un copil, si acela handicapat

  34. @RobertG, am incercat in doua comentarii, o data cu IE si odata cu Mozilla. In niciun caz nu a mers. Acum sunt iar pe IE si incerc sa vad daca merge. 😥

    @Non_Lose, nu trebuie sa-ti ceri scuze, oricum comentul ala e lung si nu foarte bine organizat.

    “…e o idee preconceputa conform careia homosexualii traiesc in promiscuitate si si-o trag LA ORICE PAS CU ORICINE. Doar pentru ca unii care au trasaturile astea sar in fata ca paduchele-n frunte, nu inseamna ca homosexualitatea vine la pachet cu o calitate morala indoielnica”.

    Cred ca la pasajul asta te referi la comentul cu moralitatea. Nu am afirmat asta, desi e posibil sa se inteleaga ce ai inteles tu. Pentru mine “la orice pas cu oricine” reprezinta maniera degradanta in care unii aleg sa faca sex. Vezi pipitele care striga dupa scula si ar sari in primul stiulete care se arata la orizont.

  35. @Cristymaykei Multumesc de intrebare. Daca as sti raspunsul la intrebarea ta ti l-as spune fara nici o retinere.

    Tocmai acesta este scopul pentru care vizitez acest seit si pentru care stau de vorba cu voi. Ca intr-o buna zi sa am curajul sa ma privesc in oglinda si sa spun: Uite mai prostu-le ca ai mai descoperit inca ceva despre tine.

    Pana atunci tebuie sa caut ca sa pot ajunge la convingeri.

  36. @avocatus, sper sa iti gasesti raspunsurile repede, nu de alta dar timpul trece si nu se intoarce niciodata. E mai bine sa iti traiesti viata bucurandute de ceea ce iti ofera, lucru pe care inca tu nu il poti face acum.
    De aceea iti urez, gasire rapida la raspunsuri, dar daca nu te arunci in acctiune e posibil sa intarzie aflarea lor.

  37. Eu sunt un nebun. M-am “condamnat” singur la o viata angelica. E un drum pe care a-i putea sa te intorci, dar e acel glas al constiinteti care nu-mi da pace.

    Sunt nebun deoarece tind spre perfectiune. Dificultatea mea e atunci cand se rascoala in mine instinctul procreeri.

    Intrebarea mea depaseste oarecum daca sunt asa sau asa. Ci cum pot trai in mod perfect castitatea.

    Ai dreptate ca timpul trece. Realizez acest lucru, dar nu am incotr-o. Dubiile curg si dorinta in mine e inca vie.

  38. Cristy…. poate te voi soca si mai mult cu raspunsul meu.

    Ai dreptate cand timpul trece. In viata insa iti d-ai seama ca ai plecat pe un drum fara intoarcere. Inca tind spre perfectiune. Poate nu caut unde trebuie si la cine trebuie.

    Cum pot sa-mi asum trecutul si cum as putea trai castitatea perfecta? In consecinta depasesc acea intrebare intre a fi asa si asa.

    In mine se da o lupta intre dorintele carnii si vointa spiritului. Sper sa ma intelegi.

  39. Am inceput sa vizitez acest blog de vreun an sau doi si am observat ca, sporadic, mai apare pe aici si cate un utilizator cu opinii ciudate, intotdeauna anti-gay, si cu istorii care nu se leaga pur si simplu. Fac aceasta observatie pentru a reaminti ca exista organizatii (ca Noua Dreapta, sau cele cu povesti despre persoane ex-gay) care probabil ca nu stau degeaba cand vine vorba de pus la cale vreo porcarie, si nu vad cine-i poate impiedica sa mai planteze vreun personaj (inclusiv pe acest blog) ca sa prosteasca lumea. Asta-i doar o mica observatie, nu strica sa fim vigilenti. Eu unul voi fi.

  40. Doi oameni care se considera un cuplu trebuie sa aiba posibilitatea sa isi legalizeze relatia prin parteneriat civil s-au casatorie deoarece legislatia ofera cuplurilor de sex diferit o serie de drepturi pe care cuplurile de acelasi sex nu se pot bucura,pentru asta merita luptat .

  41. Salut. Eu si partenerul meu ne-am “luat” in urma cu mai bine de 3 ani. Noi locuim in UK unde, din 2005, parteneriatele civile sunt legale si, mai mult decat atat, egale in fata legii si a societatii cu casatoriile heterosexuale.

    Pasul asta a venit de la sine.. asa… neconditionat. A fost o chestie fireasca, normala si perfect compatibila cu dragostea fiecaruia dintre noi pentru celalalt.

    Acum, dupa mai bine de 3 ani pot spune cu siguranta ca a fost cel mai bun pas pe care l-am facut. Hartia nu conteaza, in schimb parteneriatul civil este cu siguranta o extensie a identitazii noastre ca si cuplu. Amandoi am imbratisat parteneriatul si amndoi suntem intradevar mandri de noi si de familia noastra tanara. Iar planul este cam in doi ani shi ceva sa si extindem mica noastra famile cu adoptia unui baietel.

    Daca “familia alternativa” exista cu adevarat ca si termen, atunci cu siguranta ne apropiem cu pasi mari spre definitia acelui termen.

    In final, cred ca ideea de baza e: ‘Da-mi posibilitatea de a alaege si eu cu siguranta voi face alegera cea mai buna.’

    Marius 🙂

    • Bravo Marius.

      poate intr-o zi ne scrii si noua o poveste despre cum s-a derulat totul, acte, formalitati, etc.

      Fericire.

  42. @ Marius

    Ar fi interesant sa povestesti mai multe despre cum e viata unui cuplu gay (si casatorit legal) in UK, cum se poarta cei din jur cu voi (colegii de serviciu, vecinii). Caci imi imaginez ca o anume doza de homofobie inca mai exista, nu?

  43. @Corneliu

    Viata unui cuplu gay, sau cel putin viata cuplului asta este cat se poate de normala… de banala. Nimica deosebit – sincer. Toata lumea cu care intram in contact nu vede nimica anormal in relatia noastra… si sincer sa fiu marea majoritate a prietenilor nostri de familie sunt cupluri heterosexuale. In UK s-a ajuns la acel stadiu cand a fi homofob sau critic in ceea ce priveste sexualiatea unor concetateni e vazut total neatragator, stupid si ignorant. Lumea se fereste in general de persoane care au astfel de viziuni shi orice remarca ne-la-locul ei e vazuta extrem de negativ. A fi gay in UK a devenit sinonim cu a fi str8 in UK… nu exista nici o diferenta. Si da, mai exista homofobie, in general in straturi sociale foarte sarace si care sunt predispuse la radicalizare. Dar homofobia este aceea care in UK este minoritatea, nu invers.

    @RobertG

    Ne imbarcam intr-o calatorie cu adevarat plina de neprevazut… procesul de adoptie este unul lung si alambicat, care cuplat cu gasirea unui bebe potrivit dureaza mult timp si poate deveni un adevarat carusel emotional. Dar in final cred ca ne vom uita in urma si vom putea considera ca totul a meritat.

    Marius 🙂

  44. Da’ ma, da’…ei nu “e” crestin-ortodocsi, pe ei nu ii iubeste Dumnezeu ca pe noi, intelegi tu?? 😉

  45. Marius, eu unul chiar sunt curios sa stiu mai mult despre cum e viata unui cuplu gay in Anglia. Ati avut, de pilda, la legalizarea parteneriatului, o ceremonie deosebita, sau cum a fost? Ai spus ca vreti sa adoptati un copil peste doi ani si ceva, e din cauza unei perioade de asteptare?

  46. @David

    Ceremonia e ca oricare ceremonie civila, fie ea str9 sau gay. Se poate face ori la Registrars (Starea Civila) ori la unul din zecile de mii de localuri, hoteluri, palate, castele, etc care sunt licentiate pentru prestarea de servicii matrimoniale. Poti face ceremonia chiar si in London Eye. Daca alegi sa o faci la Registrars nu te costa absolut nimic ceremonia in sine. Daca vrei sa o facai oriunde altundeva esti responsabil de plata localului (cu sau fara receptie, masa, party, etc).

    Totul incepe cu declarera de intentie a amandoura in fata oficialului registraturii, Este o intalnire informala in care fiecare dintre parteneri isi exprima in mod oficial dorinta de a intra in parteneriatul civil. Oficialul trebuie sa treaca printr-o sumedenie de intrebari cu fiecare din parteneri ca sa se asigure ca dorinta fiecaruia este reala si nu reprezinta o actiune fortata si nedorita – aste e o procedura standard. Dupa ce toate formulare si actele au fost semnate si suma (care acopera eliberarea certificatului) a fost platita, cei doi parteneri, impreuna cu oficialul decid o data a ceremoniei. Data asta nu poate fi mai devreme de doua saptamani de la data inaintarii intentiei de parteneriat civil. Legea civila britanica spune ca daca vrei sa te casatoresti sau vrei sa intri intr-un parteneriat civil, atunci intentia celor doi parteneri trebuie facuta publica intr-un afisier special in cladirea registraturii timp de 2 saptamani. Asta se face pentru a da posibilitatea absolut oricarei persoane de a contesta validitatea uniunii. Chestia asta se trage din evul mediu cand se intampla foarte des ca partenerii sa minta in legatura cu starea lor civila la momentul casatoriei, rezultand in poligamie. Cum Anglia era o tara crestina, poligamia era interzisa si chiar tratata ca erezie, iar aceasta regula a publicarii intentiei de casatorie pentru 2 saptamani dadea prilejul celor care ii cunosteau pe parteneri sa conteste legalitatea casatoriei. In afara de alegerea datei se mai discuta si se stabilesc detalii in legatura cu ceremonia efectiva. Toti acesti pasi sunt la fel intr-o casatorie str8 sau un partenriat gay.

    Nu exista absolut nici o diferenta intre o ceremonie str8 si una gay, in afara de cateva schimbari in discursuri. Ai optiunea de a alege daca vrei sau nu schimbare de verighete. Noi am ales sa avem verighete… si afost super fain dar si super emotionant cand a trebuit sa le punem pe degete unul celuilalt. Oricum.. a fost un moment deosebit de incarcat emotional si… au iesit si poze faine. 😛

    La ceremonie iti mai trebuie si cate un martor pentru fiecare partener.

    In ceea ce priveste ceremonia in sine… asta e cum vrea fiecare. poti alege tu muzica sau poti avea muzica preselectata de registratura, poti avea receptie inainte, dupa, amndoua, gustari, teme, etc… asta e la latitudine fiecarui cuplu si in functie si de locatia aleasa (registratura sau local licentiat).

    La finalul ceremoniei cei doi parteneri semneaza in registrul de casatorii si parteriate civile si… gata… o noua familie isi incepe drumul in viata. 😛

    Totul e foarte simplu si firesc. Singurele lucruri care sunt cu adevarat necesare sunt dragostea si dorinta de a face pasul asta… nimic mai mult. 🙂

    Sper ca explicatia e de folos… dar daca mai vrei sa stii cate ceva, si am si eu habar, o sa impartasesc cu placere.

    Marius 🙂

  47. Marius, mersi pentru detalii. Mai ai doar de postat o fotografie de la nunta si-ai scapat 🙂 Serios acuma, ar fi interesant, si cu siguranta o premiera pe blog.

  48. cum ma trezesc eu sa comentez la articole vechi pornind de la ulimele comentarii de acolo din dreapta…
    doua trei lucrusoare ma gandeam eu sa spun la subiect..

    si daca se da liber la casatorii gay.. nu se sparge conducta si nu se face coada la ‘stare civila’ va fi o stire de senzatie inca vreo cativa ani buni; asta am vazut-o in mai multe parti de europa; buun acolo nu mai e stire de senzatie.. dar nici nu e ceva pe toate gardurile

    eu unul sunt linistit din punctul asta de vedere fiindca pana la urma baanul invinge (btw interesant si fara raspuns comenntul lui non_lose de mult mai sus); adica un cuplu gay e un cuplu fara copii si cu doua venituri si vor constitui o importanta clasa de consumatori prin faptul ca venitul pe cap de vita furajata in familie va fi mai mare decat in familile hetero; si asta la un moment dat va deschide ochii bancilor.. a agentiilor de voiaj.. a dezvoltatorilor imobiliari.. etc. singura noastra sansa e sa ii facem sa se gandeasca la asta.. pana la urma bancile au un lobby puternic si cum lumea fuge de credite.. se vor gandi si la aceasta posibilitate de creditare a unor cupluri..

    contrar celor de mai sus.. statul va putea lua in considerare ca unui copil institutionalizat platit de la buget ii va fi mai bine in cadrul unei familii fara bataie de cap pentru stat si fara concediu de crestere copil de 2 ani…

    pe de alta parte cred cu tarie ca daca de maine s-ar liberaliza casatoriile gay cu drept de adoptie in Romania ar fi un dezastru..

    si stiti de ce? imaturitatea sociala sexuala si profesionala a gay-ilor de la noi; generalizare suparatoare; dar ma refer la majoritate; statul ar fi obligat sa incredinteze copii unor cupluri gay ca altfel s-ar striga Discriminare!!

    si la noi sunt foarte putine cupluri gay autosuficiente financiar si cu potential de mentinere a unui anumit nivel de trai pe termen lung pentru un copil; in plus sunt putine cupluri gay care au o stabilitate sociala in afara vietii gay.. familie etc..
    din acest punct de vedere nu e societatea pregatita; oricat am vrea noi; nu e faza ca nu vrea aceasta societate.. but we aren’t there yet..

    asa ca aceasta discutie ar trebui purtata peste 20 de ani din pacate cand pe mine o sa ma ia dracul sau o sa-mi import un thailandez simpatic :))))))))))))))))))))))

  49. OK atunci, daca discutia trebuie purtata peste 20 de ani, atunci zic sa ne-asezam si sa asteptam.

Comments are closed.

Vezi si...

Presa…

Mai jos interviul pe care l-am dat unui trust din mass-media românească. Voi reveni cu link-ul când va fi publicat. 1. Să o luăm cu începutul... cum a fost mediul în care ai crescut? Copilăria mea a fost ca oricare alta. Aveam 8 ani când a venit Revoluția, țin minte că...

Articole din aceeasi categorie