No menu items!

Cum mă vezi?

Acelasi autor

Salutare. Am decis să scriu și eu pe DarkQ. Vreau să vă spun o poveste, povestea mea.

În urmă cu un an și ceva, mi-am învins temerile legate de sexualitate. Am avut și câteva prietene, înainte de  acele episoade, dar simțeam că vreau să încerc și altceva. Mă simțeam foarte bine ca și bisexual. Erau lucruri care îmi plăceau la o tipă dar erau și lucruri care îmi plăceau la un tip.

...

Am acceptat aceasta. Nu a fost foarte ușor, am avut perioade în care nu știam exact ce va ieși din asta, nu am avut cu cine să vorbesc, pe cine să întreb.

La începutul acestui an mi s-a oferit o oportunitate de a pleca din țară șia  fost necesar să îmi fac și niște analize. Îmi făceam analize regulat așa că nu mă așteptam să fie diferit față de alte dăți. Dar, nu a fost așa. M-au sunat cei de la laborator să vin până la ei. Mi-au spus că testul HIV a ieșit pozitiv și ca ar trebui refăcut. În fine, l-am refăcut, mi s-a recomandat Western Blot-ul care a confirmat faptul că sunt… HIV+.

Nu vreau să vă povestesc cum m-am simțit. În viața mea au fost în total vreo 8 persoane cu care am făcut sex. Cu doi dintre acei 8 fără prezervativ. Eram îndrăgostit. Ce ți se poate întâmpla când ceea ce faci, faci cu o dăruire, acea dăruire, acel freamăt pe care îl simți când ești îndrăgostit. Așa mă gândeam atunci. Uite că se poate. O greșeală de moment te poate costa enorm.

Din acel moment viața mea a luat o cu totul altă turnură. Pe lângă șocul inițial (și ce mai șoc) pe care l-am depășit cu ajutorul prietenilor am simțit că viața mea s-a încheiat, și nu atât că probabil că voi da colțul peste 15-20 de ani, ci mai degrabă că mă simt diferit. Mă simt un alt om. Mi-e frică să mă apropii de persoane. Mi-e frică să socializez. Mi-e frică de refuz. Așa am ajuns încet-încet să mă izolez de restul lumii. Mama plânge în continuu, tata îmi spune că îmi merit soarta. Așa să fie?

Ironia sorții face ca eu să trebuiască să îmi procur medicamentele pentru că… nu sunt destul de bolnav de a beneficia de ele gratuit. Deci… trebuie să lucrez. M-am gândit și să nu le mai iau… să aștept, să văd ce se va întâmpla. Dar nu mai vreau surprize. Simt că nu mai am timp pentru surprize.

Am avut vreo două tentative de a mă apropia de oameni (nu mi-e greu să fac asta, arăt foarte OK). Nu le-am putut ascunde faptul că sunt Hiv+. Am considerat mereu că trebuie să le spun. Tot ce am obținut a fost că acele persoane au făcut un pas înapoi. Presupun că nimeni nu s-ar încurca cu cineva pe care e pus semnul de radioactiv. Nu există nici un Dumnezeu în toată povestea asta. Nici măcar o mână întinsă. Asta e viața, presupun. Dar nu e corect, cui am greșit să merit așa ceva?

Mi-am acceptat soarta. Oarecum. E trist să lucrez, să mănânc, să îmi iau medicamentele, să mă uit cu așții se simt bine, își spun mici minciuni, se îndrăgostesc și așa mai departe. Nici nu mai știu unde mă îndrept, nu mai am vise, nu mai am planuri. Nu vreau să îmi plângă cineva de milă, mai rău mi-ar face.

Este cineva în situația mea? Sau voi cum ați proceda dacă ați fi în situația mea?

Vă mulțumesc!

Previous article
Next article

85 COMMENTS

  1. Citind povestea ta mi-au sărit în ochi câteva erori care probabil te îndepărtează de liniştea de care ai nevoie. De ce spui că nimeni nu doreşte să se apropie de un om aflat în situaţia ta? De ce spui “radioactiv” ? Uite, dacă vrei cu adevărat te poţi apropia şi de radioactiv. Ştim oameni care dacă merită se apropie şi de soare…

    Hai să las metaforele , simt că pe ultima am ratat-o puţintel. Eu am un amic pozitiv care îmi spune că ar dori să găsească un altul cu acelaşi statut cu care să încerce să fie împreună. Eu nu aş renunţa la o relaţie din cauza statutului HIV . Şi dacă sunt doi, cu siguranţă mai sunt şi alţii. Eu nu îţi plâng de milă, eu te privesc şi aştept cu nerăbdare partea frumoasă a poveştii tale care va veni cu siguranţă.

    Toţi trebuie să lucrăm, dacă nu pentru medicamente pentru traiul de zi cu zi, ar trebui să te bucuri că eşti atât de bine încât nu te califici pentru medicamente gratuite( deşi ar trebui să insişti, eu ştiam că această gratuitate nu este condiţionată )
    Mâini întinse vei întâlni, aşteaptă să vezi reacţiile la acest text al tău.

    Ce aş face eu în situaţia ta? Ce fac şi acum fărăîmi trăiesc viaţa, mă bucur de fiecare prieten nou , de fiecare descoperire nouă din muzica lumii ăsteia , de fructele fiecarui anotimp, uite mâine voi mânca prima gutuie de anul ăsta. Ce zici , mi te alături?.

  2. In primul rand nu ii mai asculta pe fraierii care iti spun lucruri rautacioase. Asta e sfat general de viata, daca cineva care te critica nu iti spune si ceva constructiv, atunci critica lui e degeaba.

    Sunt convins ca nici tatal tau n-a fost sfant la viata lui, si daca s-ar fi imbolnavit el (ca deh, inainte nu prea erau prezervative), nu cred ca se mai gandea ca isi merita soarta.

    Nu stiu daca m-as putea pune cu adevarat in situatia ta, si nu stiu ce sfaturi sa iti dau. Oamenii nu sunt rai, dar le e frica. Sunt sigur ca intelegi asta, dar nu inseamna ca nu te mai poti bucura de caldura celor din jur. Poate ca nu este intelept sa ai un partener sexual HIV-, probabil ca n-ai putea dormi noaptea la gandul ca el s-ar imbolnavi. Dar cand vine vorba de prieteni, nu cred ca statutul tau este relevant pentru ei.

    Multi oameni traiesc o viata intreaga si nu au timp sa observe nici soarele, nici prima ninsoare… tu esti pus in situatia in care poti repara asta, poti sa pui mai simplu problema fericirii, dincolo de freamatul zilei cotidiene.

    Am un prieten mult mai in varsta care a aflat ca e HIV+ si caruia doctorii i-au spus ca n-o sa mai traiasca nici 5 ani. Asta s-ar fi intamplat acum 20 de ani, si tocmai si-a deschis galerie de fotografie.

    Daca traiesti sanatos de acum si ai grija de tine… te asteapta lucruri frumoase :).

  3. Sunt multi care nu stiu unde se indreapta, nu au vise sau planuri desi sunt sanatosi. Poate suna ciudat insa aceasta revelatie sobra te-a determinat sa initiezi o cautare a sensului vietii pe care altii poate pana cand ajung sa moara nici nu ajung sa o inceapa.

    Nu trebuie sa-ti fie frica, pentru ca nu conteaza ce o sa fie peste 15-20 ani, ci ceea ce traiesti in momentul de acum. Fiecare clipa e o sansa la inceput, cum spune si CM, pe care tu o negi. Soarta ta nu e decisa ci ti-o construiesti acum. Poate ca dumnezeu nu mai exista in povestea ta pentru ca ai refuzat ceea ce ti-a dat: putere de a alege. Niciun dumnezeu si niciun virus nu poate alege in locul tau asupra sensului starii de a fi care in realitate nu e nici blestem si nici cadou, e ceea ce alegem sa fie.

    Sunt multi care vor sa te ajute, chiar daca doar moral. Eu cel putin nu te-as refuza, cu atat mai mult ca prieten. Nu uita ca de la radioactiv la radiant e doar un pas pe care il poti face intr-o singura clipa, trebuie doar sa alegi sa fie asa.

  4. Salut Coffeedrop! 🙂

    Din păcate nu știu dacă sunt persoana cea mai îndreptățită să-mi dau cu părerea în cazul tău pentru că nu sunt pozitiv și nici nu cunosc pe cineva care să fie.
    Dar din ceea ce am citit mi se pare că problema (dacă pot să-i spun așa) e în primul rând la tine – ai spus chiar tu că ți-e frică să socializezi și te-ai izolat de restul lumii.
    Părerea mea e că trebuie să încerci în continuare, în ciuda câtorva eșecuri, cu siguranță se găsesc și oameni mai deschiși la minte. That’s how life works, indiferent că ești pozitiv sau nu.
    Din punctul meu de vedere, eu nu aș avea nicio problemă în a interacționa cu o persoană cu HIV+.

  5. Capul sus omule 😀 , nu e timp ca sa fim tristi.
    Se spune ca Dumnezeu, chiar daca ne iubeste mai presus de orice, fiecaruia ii da cate o povara pe care trebuie sa o poarte pentru a arata dragostea,puterea si taria pe care le are pentru EL.
    Pierzi ceva daca o sa incerci sa te bucuri de fiecare lucru marunt al vietii?
    Tu decizi ce faci cu viata ta si din ce punct de vedere vei dorii sa vezi viata , si oricare ar fi aceea iti urez mult noroc. 🙂

  6. @CoffeeDrop iti inteleg durerea si vreau sa iti spun ca nu esti singur il ai pe Dumnezeu si ne ai pe noi cei ce suntem aici pe darkq.net

    Ai o familie intreaga care oricand gata sa te ajute cu un sfat bun si cu orice ai avea nevoie. Suntem alturi de tine.

    Te rog din toata inimia sa nu faci sa nu iti iei medicamentele, daca cumva ajungi in situatia in care sa nu ai job sau bani sa iti cumperi medicamente te rog sa ne spui. Iar eu o sa fac tot ce pot sa te ajut sa faci rost de medicamentele necesare.

    Sa nu crezi ca totul este pierdut lucrile se vor schimba o sa vezi, asta a fost o incercare foarte mare pentru tine, dar de multe ori trebuie sa ne loveasca trenul sa intelegem sa ne trezim.

    Asa a fost si in cazul meu a trebuit sa am un acident foarte grav de masina ca sa ma trezesc.

    Nu trebuie sa te izolezi de lume sunt sigur ca vei gasi persoane sa te accepte asa cum esti.

    Aici este un bun loc sa iti faci prieteni noi.

    Nu este totul pierdut sa sti mai ai inca sansa sa te îndrăgostesti.Si sa iti gasesti sufletul pereche.

  7. Ce bine ca ai ajuns aici! Astfel vei avea ocazia sa te imbogatesti cu experiente similare alei tale, sa primesti sfaturi si sa vezi ca exista un viitor mult mai luminos decat ti-l imaginezi tu acum!

    Din fericire pentru contextul asta (din pacate, pentru ca exista acest virus necrutator), cineva apropiat mie a trecut prin asta si stiu exact cum te simti.
    Tu esti acum la inceputul povestii, esti speriat, revoltat si contrariat; insa cand se vor aseza lucrurile ai sa vezi viata cu aceiasi ochi ca si inainte.

    In primul rand tu trebuie sa iti accepti statusul actual. Sa schimbi tabloul gri cu unul colorat. Vor fi oameni care te vor vedea asa cum esti tu cu adevarat, care te vor aprecia ca si pana acum. Ba mai mult iti vei gasi si un iubit (sau mai multi), care nu e musai sa fie hiv-, asa cum s-a zis mai sus. Oricine e informat va stii ca hiv nu se transmite atat de usor daca iei masurile de precautie necesare. Sunt multi oameni pentru care seropozitiv nu e un defect, sau vreo calitate, ci doar un aspect ce tine de sanatate, asa ca o gripa.

    Cat despre tratament: eu stiu ca e intru-totul subventionat de stat. Nu exista o limita a infectiei peste care primesti tratament. Tratamentul reuseste sa tina virusul sub control, astfel incat poate ajunge sa fie nedetectabil. Moment in care ar fi o mare eroare sa se opreasca medicatia, intrucat virusul se poate multiplica din nou. Intereseaza-te mai indeaproape asupra acestui aspect. Voi cerceta si eu sa vad daca e vreo discriminare in acest sens.

    Vreau sa ai din nou vise si sa iti faci planuri…pe termen lung. HIV se poate tine sub control, iar in zilele noastre seropozitivul are aceeasi speranta de viata ca oricare altul.

    Pentru mai multe discutii te rog sa ma contactezi pe privat! Numai bine!

  8. Viața uneori e o curvă. Și n-ai ce-i face. Poți să urlii când nu te aude nimeni, poți să plângi, să te rogi, etc. Dar, totuși, așa cum e ea, viața asta merită trăită. Așa cum se poate. Bănuiesc că e greu dar încearcă să storci ce poți din lămâie. Mereu mai e o picătură.

  9. Sincer sa fiu, nu stiu prin ce treci. Insa stiu ca daca as fi in tenesii tai as fi cu mult mai in delir decat tine. Asa ca, fie ce o fi te descurci binisor. Si cu timpul o sa gasesti si oameni cu care sa-ti traiesti viata care atunci cand vor afla de conditia ta medicala te vor lua in brate, si nu arunca in fata metrolui.

    Asa ca imbarbateaza-te. Mai ai de trait. Si leacul poate e chiar dupa colt, ironic.

    🙂

  10. Articolul tău este o dovadă de curaj. Povestea ta este trasă la indigo cu cea a lui Gabriel Joao: “Dau viața mea pentru o iubire! Varianta house”

    Ceea ce aș putea să mai adaug este că părinții tăi exagerează, calea cea mai bună este cea de mijloc: să consolezi și să judeci la rece în același timp.

    Te felicit pentru actul tău de curaj. Fie ca și alții să învețe din greșelile tale.

    Intrebare ta îmi aduce aminte de un banc:

    Un om avea probleme la ochi
    Merge la doctor care îi pune câteva picături
    după care îl întrebă:
    – Acum cum mă vezi?
    – Tot prost, răspunse pacientul.

  11. Salut Coffedrop..
    Cum te vad?Simplu..o picatura de cafea pe marginea unei cani..
    Pe bune acum, sincer nici eu nici oricare altu care nu e atns de tema nu poate sti ce este in sufletul tau si ce se petrece cu tine, sau care iti sint tie sentimentele..
    E usor a da sfaturi acuma, a iti promite o mina de ajutor,DAR , draga coffedrops, prima data ajuta-te tu pe tine si accepta-te asa cum esti si te vor accepta si alti.
    Imi pare rau, dar in ochi mei tatal tau are ceva probleme mari cu capul..
    Cum adica tu esti de vina?
    Asa ceva se spune copilului?
    Daca erai orb,sau aveai vreun handicap,tot tu erai de vina?sau dadea vina pe Dzeu si gata el sa spalat pe maini?
    Coffedrops,nu esti singurul in situatia asta, nu vei fi nici ultimul si dupa cum ai vazut,aici nu iti plainge nimeni de mila,insa cred ca oricine iti sta alaturi si oriceine te sfatuieste cum poate sau te asculta daca ai chef de povestit vreodata..
    Nu lasa capul jos, nu esti un marginalizat al societatii,esti o persoana la fel ca ceilalti,si asa pe marginea temei..nu ai hiv pentru ca esti gay,desi poate citiva iti vor spune ca de acolo ti se trage..Eu am 2 cunostinte hetero 100% care au hiv+
    Coffedrop,nu ai mentionat nicaeri..i-ai anuntat pe cei cu acare ai avut sex ca esti infectat?le-ai recomandat sa isi faca vreun test?
    In rest daca te pot ajuta cu ceva trimitemi oricind un mesaj privat
    @REstul trupei
    Baieti ma simt mindru sa vad cit de ajutatoare e lumea si cit de open mind sinteti,nu cred ca va ajuta cu nimic dar sint mindru de voi :-))

  12. Fi puternic si supravietuieste cat poti mai mult,agata-te de ceva sau de cineva la care ti ca la ochii din cap.
    Nu stiu ce as face in situatia ta,nu stiu cum de ai puterea sa treci peste asta,totusi desi nu crezi esti un luptator.
    Daca persoanele de care te apropii nu te accepta asa kum esti inseamna ca nu iti sunt prieteni adevarati si nu merita nici sare in ochi.
    Va fi bine….sper….ia in continuare medicamentele si lupta pentru viata ta.
    Distreaza-te si nu te simti complexat de asta,totusi ai mare grija cu persoana cu care vei face dragoste [foloseste prezervativul].
    Ai grija de tine:*

  13. P.S. Cum te vad? Ca pe un luptator si un om care a avaut curajul sa-si spuna povestea.
    Curaj si sa ne mai scrii.

  14. Cum e posibil sa nu fie nici unul rautacios?
    A venit sfarsitul lumii si suntem in Rai?
    CUM mai nici o aluzie, nici un sarcasm, nici o picatura de rautate?
    Rar de tot am vazut acest lucru in viata mea, cand toata lumea dorea sa ajute neconditionat.

    BOBdeCAFEA, TREBUIE ca faci parte din cei ALESI de divinitate pentru un rol anume. Nu stiu sa-ti spun rolul tau, crucea ta deja o duci, dar rolul tau trebuie sa fie unul important.

    Spun asta fiindca de fiecare data cand se intampla un asemea fenomen, cel ce provoaca acest gen de rectie, sigur este un ales.
    Sa fi sigur ca trebuie sa fii pregatit pentru rolul tau, oricare ar fi el.

  15. CM, Martin, Rhade, Paul, Ultimatum, AlexanderUK, Nick H, smog, Avocatus, sergiu cu s mic, rege Yaoi, nici nu pot sa va spun cat de emotionat sunt vazand reactia voastra, este unul din acele momente rare cand simti ca … poti sa plangi de bucurie.

    Robert ce se intampla? Sunt coplesit.

  16. @cristymaykei
    astea sint micile bucurii ale vietii, oleaca de cearta, putina ironie, schimburi de ideei uneori mai calme, alteori mai inflacarate… insa la o adica sintem toti oameni si cred ca daca cineva e la greu toti ar sari in ajutor si mie unu chiar mi se pare ceva normal…
    Ce rost ar avea aici vreun comentariu rautacios? cu ce ar ajuta? oricare din noi am putea fi in locul lui coffedrops,oricare poate fi urmatorul..

    @coffedrops, am dat azi niste telefoane prin tara,stiu sigur de la ministerul sanatatii ca medicamentele trebuie sa fie gratuit… nu stiu de ce tu le platesti.

  17. salut coffeedrop! in postul tau m`am regasit pe mine… si eu am fost diagnosticat cu HIV acum aproximativ un an… pot spune ca in tot acest timp m`am obisnuit cu ideea si incerc sa traiesc viata cat mai frumos si cat mai in spre binele meu 🙂 mi`ar face mare placere sa putem vorbi mai mult, sa ne impartasim gandurile… idul meu de yahoo este la fel ca nick-ul de aici…

    Ai grija de tine si capul sus!! cu toate ca suntem HIV+ trebuie sa avem incredere in noi si sa nu cedam… virusul asta nu este mai puternic ca noi, asa ca noi trebuie sa il tinem sub control.

  18. @foreversmile
    Bravo fecior, respectul meu, sper sa scrii mai des pe aici sa ajuti cei care au nevoie de un sfat de la cineva cu capul pe umeri…

  19. Am facut si eu cercetari legat de tratament si am aflat asa: cand incarcatura virala e mica, iar imunitatea (CD4) e puternica, nu se ofera tratament. Practic medicul considera ca organismul este suficient de puternic in momentul respectiv sa lupte cu virusul, fara sa fie nevoie de forte din exterior (medicatie). Ei nu se grabesc cu tratamentul deoarece va veni momentul in care va fi nevoie de el si atunci o viata intreaga numai de pastile vei depinde.

    Acum nu stiu exact care e situatia ta. Iei medicamentele din proprie initiativa? Asa se explica de ce le platesti tu. Din ce mi s-a spus orice seropozitiv care are nevoie de tratament, il primeste gratuit. Poate ne lamuresti tu mai bine cum e treaba!

  20. Intradevar asa este…in momentul cand viremia este mica iar nr de celule CD4 este mare ei spun ca nu este nevoie de tratament…eu de cand am fost diagnosticat seropozitiv nu am inceput tratamentul iar in prezent am un CD4 de 507…aproape ca unui om sanatos 🙂 Mie mi s-a spus ca atunci cand scade CD4 sub 350 este nevoie de medicamente…nu ar trb sa ne grabim sa luam tratamentul pentru ca atunci cand il vom incepe nu va trebui intrerupt absolut deloc…asa ca o viata vom fi dependenti de pastilutele minune 🙂 Am fost o saptamana sub medicatie..a fost un studiu in care se experimenta un nou medicament…dar datorita reactilor adverse eu cu medicul infectionist am ales sa ies din studiu…in saptamana aceea in care am luat pastilutele..ajunsesem sa am un CD4 de 600 si ceva…de atunci a mai scazut la 460 iar in prezent ar fi cam 500…sper sa fie cat mai mult timp asa sa nu fiu nevoit sa devin dependent de medicatie.

    Numai bine va doresc, iar daca aveti sa imi adresati o intrebare voi raspunde cu mare placere.

  21. @Forever…. salut. Te rog să nu râzi de inocența mea în materie de sex. Ah, felicitari pentru contribuția adusă in aceste zile.

    Am o întrebare: care sunt cele mai bune măsuri de precauție pentru a nu fi infectat cu acest sindrom cand avem de-a face cu un seropozitiv?

    As enumera câteva pe care le știu, pe urmă poți adăuga tu:

    prezervativul, evitarea sărutului, a nu veni in contact sângele persoanei etc.

    O altă întrebare: există riscul îmbolnăvirii cu Hiv la doi homosexuali care fac sex fără prezervativ dar au o relație stabilă, sau și in acest caz este indicat prozervativul?

    Eu unul nu practic dar 1. e curiozitatea care mă impinge să pun astfel de întrebări, 2. ca și alții să învețe.

    O zi bună

  22. Avocatus aş vrea să îţi corectez, dacă îmi permiţi, ultima întrebare. Nu doar homosexualii care fac sex neprotejat pot lua HIV, ci şi heterosexualii. Răspunsul este : dacă partenerii nu au ieşit deloc din casă în ultimul an şi nici nu au primit pe nimeni altcineva există siguranţă 100 %. Dincolo de glumă, e o idee bună să te protejezi de fiecare dată pentru că nu poţi fi sigur că partenerul nu a făcut vreo prostie (şi nu mă refer exclusiv la sex).
    Unii spun că nu se poate lua HIV prin sărut, nu ştiu ce să spun, cred că trebuie să fii foarte ghinionist să reuşeşti să te infectezi pe această cale. Pupici însă poţi fără restricţii.
    Prezervativul trebuie însoţit de lubrifiere pentru a avea eficienţă maximă anti HIV.
    Altele nu îmi vin în minte , evitarea contactului cu sângele proaspăt, sperma , asta e ideea şi trebuie mare atenţie ( scule de manichiură, aparate de ras,orice de genul ăsta ).
    Practici sau nu , e bine să ştii …

  23. cele mai bune metode de prevenire sunt evitarea contactului sexual neprotejat..pentru ca in sperma se afla o cantitate ff mare de virus.., evitarea contactului cu sange infectat… folosirea acelor de unica folosinta…instrumentar medical sterilizat… la manichiura mare atentie cine practica asta… Prin sarut nu se transmite HIV decat daca in cavitatea bucala la unul din parteneri exista vreo rana deschisa..dar nu stiu cine s`ar saruta in semenea conditii.. asa ca stati linistiti..prin sarut nu se transmite HIV…

    Daca @CM a zis o parte a raspunsului la a doua intrebare vin si eu acum cu a doua parte a raspunsului.. in cazul in care ambii parteneri aflati in relatie sunt infectati de preferat ar fi folosirea in continuare a prezervativului pentru ca fiecare din parteneri pot avea tulpini diferite ale virusului si noua infectare nu face bine nimanui… face virusul mult mai puternic si slabeste si mai mult organismul… deci intr`un fel sau altul cam suntem dependenti si de prezervativ..

  24. Imi permit si eu sa raspund desi te-ai adresat lui forever.

    HIV se transmit doar prin sange si fluide corporale, care trebuie sa intre in contact direct cu sangele celuilalt. Sperma contine cantitati mai mari de virus, astfel ca sexul este una dintre principalele cai de transmitere. Sperma virusata ca sa infecteze trebuie sa vina in contact cu o leziune sangeranda. In timpul actului sexual anal sau vaginal se produc mici fisuri prin care virusul poate patrunde in organism, de aceea se recomanda protectia cu prezervativ. Cum zice CM, prezervativul trebuie sa fie bine lubrifiat, pentru ca la randul lui prin frecare se poate deteriora si exista riscul ca virusul sa treaca aceasta bariera. Daca analizam atent problema vedem ca riscuri exista, asta nu inseamna ca trebuie sa renuntam sex (da, abstinenta e singura metoda 100% sigura).

    Atat sarutul cat si sexul oral prezinta riscuri (din nou, daca vrem sa intram foarte in amanunt). Exista riscul ca partenerul sa aiba vreo leziune deschisa in gura sau in gat, prin care virusul din saliva sau sperma sa ajunga in circulatie. In practica, transmiterea prin sarut este infima, cam la fel si cea prin sex oral. Din nou, pentru a fi 100% safe->abstinenta. Saliva contine cantitati neglijabile de virus astfel ca putem considera riscul de infectare ca fiind nul.

    Pentru a se produce infectarea este necesara o anumita cantitate minima de virus. Asa se face ca nu fiecare raport sexual cu un seropozitiv duce la infectare. Daca partenerul este sub tratament, viremia este scazuta, riscurile sunt si mai mici. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne protejam.

    Da, o relatie stabila si fidela permite renuntarea la prezervativ. Dar cei doi trebui sa fie extrem de siguri ca celalalt nu a calcat stramb deloc sau ca nu a venit in contact cu sange infectat in acest rastimp. In primele 6 luni de la infectare, virusul poate scapa nedepistat la testele obisnuite. Asa ca se va relua testul dupa aceasta perioada. In concluzie nu renunta la prezervativ decat dupa ce au fost realizate doua teste HIV la un interval de 6 luni.

    Discutia e lunga aici. Cel mai bine e sa ne protejam de fiecare data, indiferent de cat de bine arata tipul, cata incredere ne confera sau cat de sanatos sustine a fi.

  25. @CM nu știu de ce dar m-am referit numai la persoane gay,că de infestat se poate infesta oricine.

    @Nick, deci și abstinența e o soluție? Ești bun.

  26. @Forever mulțumesc pentru răspuns.

    Pot să pun o altă întrebare? Of, măi Avocatus ce needucat ești? Se vede că ai lipsit de la educația sexuală. Hai spune.

    De ce riscul îmbolnăvirii este mult mai ridicat la unul care se bungărește cu mai multi pe cănd la cei care au o relație stabilă este aproape nul (fie că folosesc sau nu prezervativul).

    E liber să răspundă oricine.

  27. @ avocatus: asa deci, ca altfel nu pricepeam ironia.
    Ca sa iti raspund si la intrebare: e simplu, mai multi parteneri sanse mai mari ca unul sa fie infectat. Partener stabil: presupunem ca si el e fidel, daca e sanatos de la inceput nu prea are de unde sa se infecteze, deci asa zisul risc nul.

  28. Țin minte că citisem undeva că pentru a lua HIV prin sărut, e nevoie cam de 18 litri de salivă.:)

  29. Io nu cred ca chestia asta cu “cum te infectezi” merge dupa statistici. Daca ar fi sa ne luam dupa ele, sunt unii care se fut ca si cainii si n-au nimic, si altii, cum e si coffeedrop, care a avut 8 parteneri si… iaca. Deci… statistica e frumoasa pe hartie.

  30. da @robertG ai dreptate.. vorbeam cu psihologul meu si imi zicea ca sunt persoane care fac intentionat fara prezervativ cu persoane infectate doar doar sa se imbolnaveasca…dar nu se lipeste deloc virusul de ei… iar eu, coffeedrop si cu siguranta multi altii care nu am avut f multi parteneri ne`am captusit cu el.. ce sa faci..asta`i viata..fiecare cu “norocu`” lui 🙂

  31. am si eu o intrebare… sunt nou pe acest site..vreau doar sa stiu…cum apar primele simptome ? eu de ex sunt racit..si inainte cu 2 sapt aveam diaree tot timpul..e posibil sa fiu infectat cu acest virus? mie frik sa fac testul…sunt gay deci practic de 2 ori am facut neprotejat…cine ma poate ajuta ..va rog datimi un rasp….ma tot gandesc zi de zi la acest subiect si simt k o iau razna….

  32. Avocatus~ (re: #22)

    Hahaha… (nu râd de inocența ta în materie de sex, nici de ideea că te consideri inocent – deși asta chiar merită un zâmbet…)

    Continuând paranteza, mă întreb dacă exista cumva reversul situației tale de creștin practicant și inocent sexual. De pildă, se poate imagina un maestru al sexului (ca să nu zic profesor de sex), virgin din punct de vedere religios?  Nu de alta, dar mă gândesc că religia și sexul n-ar fi dușmani atât de înverșunați dacă nu s-ar lupta pentru același lucru…

    Râd din alt motiv însă, pentru că văd cum gura păcătosului adevăr grăiește. Spui  “infectat cu acest sindrom” (bine, spui mai apoi și “infestat”, dar “infectat” este termenul de folosit când e vorba de virusuri) deși e clar că nu se poate nimeni infecta cu o boală (și cu atât mai puțin cu un sindrom). Infectarea se face cu un microorganism (microb – bacterie sau virus).

    Cu toate astea, ai nimerit-o, pentru că virusul HIV e un virus parcă prea mic pentru o pălărie atât de mare, precum un sindrom. SIDA (sindromul imunodeficienței dobândite) pare să fie însă legat de HIV (virusul imunodeficienței umane) ca marca de scrisoare. O legătură făcută să reziste… să reziste… să reziste… Virusul a devenit aproape sinonim cu “sindromul” pe care îl produce, încât nu putem fi tocmai siguri dacă nu cumva sindromul a produs virusul (și nu invers).

    Un sindrom (SIDA) cu un simptom (HIV). Asta s-ar potrivi foarte bine și cu faptul că acest sindrom nici nu e – ca toate sindroamele – o colecție de simptome neîncadrabile în mod unitar ca boală. Nu e nici măcar o colecție de boli concomitente având toate aceeași cauză (așa cum ar fi logic în acest caz, în care HIV e proclamat drept cauză indubitabilă a acelei imunodeficiențe pe care aflăm că o produce). SIDA e doar o listă de boli atribuite imunodeficienței corelate cu prezența HIV, boli care pot apărea singure sau concomitent (niciodată toate), care au – cel puțin cele infecțioase – fiecare agentul lor cauzal binecunoscut (altul decât HIV) și care nu sunt specifice (niciuna) infecței cu HIV.

    Deci cred că ai dreptate – avem de-a face cu un sindrom care se ia.

    😎

  33. @Coffedrop

    Există cercetători (și chiar virusologul care a descoperit HIV) și voci în medicina modernă care spun că nu HIV ar fi vinovatul pentru boala numită SIDA și că de fapt virusul HIV a fost „împins” din culise tocmai din nevoia de a se găsi un vinovat și mai ales din nevoia  de a VINDE medicamentația (atât persoanelor fizice cât și ministerelor sănătății din fiecare țară). Medicamentație care, tot voci de specialiști spun asta, se pare că ar face mai mult rău decât bine în armonia corpului omenesc.

    Din aceste cauze, te-aș ruga să te documentezi foarte bine pe acest subiect înainte să alegi dacă îți continui viața muncind doar ca să îți procuri acele medicamente sau dacă îți petreci viața de acum bucurându-te de tot ceea ce e în jurul tău, ca un fel de „șansă” ce ți s-a dat pentru a vedea însemnătatea vieții. Grid a scris acum mult timp un post legat de această problemă (îl găsești aici)  și pornind de la el, ai putea cel puțin să fii mai bine informat.

    Apoi, nu văd de ce ai putea fi respins. În fond și la urma urmei nu ne împerechem pentru a putea veghea unul la capătul celuilalt? Nu socializăm pentru a ne ajuta reciproc? Nu ne place să gătim pentru 2 sau mai multe persoane? Nu ne place să dăruim? Să iubim? Eu cred că nu se merită să îți bați capul pentru cei care ar refuza o relație cu tine. Bineînțeles că riscurile sunt mai mari pentru celălalt de a se infecta și el cu HIV, dar nu cred că este imposibil să te protejezi.

    Eu chiar am alergat după un tip care îmi spusese de la început că este infectat cu HIV. I s-a făcut teamă pentru sănătatea mea și a rupt relațiile cu mine. Pe mine m-a dezamăgit pentru dramatizarea exagerată a situației. Nu își dă lui însuși o șansă de a trăi, apoi ce să mai spun celorlalți din jur. Și asta nu îmi place. Dacă vrei să suferi, închide-te în casă, bagă pumni de pastile pe gât și cu siguranță că într-un an de zile mori, dar nu de SIDA, ci de inimă rea poate.

  34. FireMan , e cam riscant ce propui tu. Avem încredere în ce ne spune comunitatea ştiinţifică atunci când e vorba de aspirină, de transplantul renal (de epilarea definitivă, na! ). De ce am risca o rebeliune când e vorba de HIV? Aceleaşi argumente ( lăcomia companiilor farmacutice , etc ) ar putea fi invocate împotriva oricărui tratament medicamentos, doar nu avem noi posibilitatea de a analiza studiile ştiinţifice care îl fundamentează.
    Faptele pe care le putem vedea noi sunt următoarele, cineva începe să se simtă rău şi din ce în ce mai rău, mai slăbit. Medicii îi spun “ai boala asta” şi “acesta este tratamentul”. Omul ia pastilele respective şi este mai bine . Şi o ţine aşa, mai mult bine decât rău, funcţionează tratamentul sau nu?
    Încă ceva, din câte ştiu eu NU mai e cazul de pumni de pastile, tratamentul modern (care este disponibil în România gratuit, nu trebuie să dai tot salariul pe el , ba chiar omul primeşte o indemnizaţie pentru hrană) se face cu mai puţine pilule.
    Amicul meu HIV+ funcţionează ok cu tratament şi este în situaţia asta de ani buni, motiv pentru care el este recunoscător că există aceste scheme de tratament .
    @ Grid te joci cu cuvintele (şi asta mie îmi place mult)dar e mai simplu decât crezi tu, unii oameni nu fac difereţa între “infestat” şi “infectat” şi între “HIV” şi “SIDA”, de aia alternează termenii. Încă mă întreb dacă nu cumva e mai bine că e aşa.

  35. Am citit mult despre HIV când un apropiat de-al meu aflase, cam tot așa de stupid ca și cofeedrop, că s-a infectat cu HIV. M-am uitat la multe documentare, am citit că unele persoane sunt bine-merci fără tratament și că trăiesc de zeci de ani (unii încă de prin ’85). Tot așa, se scrie mult despre interese, modalități ascunse de a limita explozia demografică, jocuri financiare samd. Înțeleg toate acestea.

    Problema se pune în alt mod. Dacă careva din voi ar afla că este infectat cu HIV, ar refuza tratamentul?

    Asta e de fapt întrebarea, căci, de vorbit despre ce am citit e foarte ușor dar dacă ne punem în pielea nefericitului care este informat că e HIV+ nu știu dacă ne-am mai lăsa învăluiți de aceeași lejeritate.

    Da, se știe și faptul că tratamentul împotriva HIV este un imunosupresor și astfel infecțiile oportuniste au mult mai multe șanse de a se manifesta, dar câți din 100 pacienți ar avea curajul să refuze tratamentul încrezându-se în faptul că acesta îi face mai mult rău decât bine, pentru că, practic aceștia s-ar juca cu… ani buni din viața lor. Presupun că ori trebuie să crezi orbește într-un complot masonic ori să nu îți pese de viața ta deloc.

    Aș’dar… cum îi ghini?

  36. Salut @Silv Hai sa iti spun cum au aparut la mine primele simptome.. raceli repetate..care treceau cu pastilele obisnuite de raceala…dar care dupa cateva saptamani apareau iar.. eu cand am descoperit ca am hiv, am am fost internat cu o pneumonie foarte urata..iar atunci mi s`au facut toate testele si analizele..si unul din testele HIV a iesit pozitiv.. faptul ca era o infectie recenta cand virusul isi facea de cap in organismul aveam si TGO-ul si TGP-ul foarte marite..cam 500 si ceva..mi`au facut fel si fel de analize la ficat, toti markerii virali d la hepatite..dar s`a ajuns la concluzia ca tot HIV-ul imi daduse peste cap si ficatul..dupa cateva saptamani toate analizele au iesit bune pt ca virusul incepuse sa se stabilizeze.. Ca si concluzie pentru @Silv, primele simptome ale virusului sunt: pneumoniile, slabirea brusca in greutate, stare generala de rau.. dar sunt si persoane care stau ani de zile cu virusul fara a avea nici un simptom.

    Nu stiu daca este vreun seropozitiv care sa aibe nevoie de tratament si sa il refuze..pentru ca este viata lui in joc…numai tratamentul antiretroviral ne poate face sa devenim nedetectabili..iar asta credk este visul oricarui sero+.
    In prezent nu trebuie sa mai inghiti pastile cu pumnul cum se facea acum cativa ani..majoritatea schemelor de tratament sunt cu 3 pastile.. O singura saptamana am luat si eu tratamentul (3 pastile luate la seara la aceeasi ora) pentru ca am fost inrolat intr`un studiu..dar am intrerupt pentru ca nu a fost eficient pt mine..

    Cum spunea si @CM, intradevar se primeste o indemnizatie de hrana lunara de aproximativ 400 de lei.. iar tratamentul este integral suportat de stat.. In cazul in care ne procuram singuri tratamentul ajunge undeva la cateva mii de lei pe luna..

  37. CM~

    Nu cred că-i o joacă, chiar dacă cuvintele sunt într-adevăr doar niște jucării. Joaca însă nu-i legată de un rezultat anume, iar cel care se joacă păstrează un grad mare de libertate. Dimpotrivă, eu când scriu încerc să fiu îngrozitor de exact în ceea ce spun. Aproape că aleg numai acele cuvinte care nu admit înlocuitori. Nu vreau să spun că mă chinui scriind ceva, chiar dimpotrivă, însă în mod cert nu simt că mă joc. Bine, poate doar în felul în care și arta poate părea o joacă, cu toate că e un lucru cât se poate de serios pentru artist. Pericolul este, în mod real, acela că arta (techné / τέχνη, sau poiesis / ποίησις) e un instrument periculos. Ca orice armă, ea nu trebuie lăsată pe mâna copiilor.

    😎

    P.S. : Eu n-am zis că-i complicat (și, mai ales, n-am zis că s-a priceput ceva foarte complicat). Spuneam doar că anumite greșeli sunt… revelatoare. Felul în care se greșește spune multe despre adevăr.

  38. Dacă tot a deschis Fireman cutia Pandorei (pe care eu doar am expus-o vederii 😉 ), trebuie spus că nu e vorba de a contesta că există o boală reală, niște suferințe concrete ca manifestări ale bolii și, nu în ultimul rând, anumite temeri legate de aceste suferințe (posibilitatea transmiterii bolii fiind probabil temerea cu cea mai largă circulație). Nici nu se contestă neapărat existența HIV ca atare (deși, la limită, din moment ce izolarea și purificare acestuia direct de la bolnavi tot nu reușește, avem motive să ne îndoim că o asemenea enitate există). Ceea ce se pune sub semnul întrebării este relația cauzală dintre prezența HIV, pretinsa “infectare” cu acesta și apariția bolii.

    Trebuie subliniat că nu încurajăm pe nimeni să-și abandoneze tratamentul sau să-și piardă încrederea în medicii sub a căror îngrijire competentă și de bună-credință se află. Întrebările (și nu răspunsurile!) ridicate prin acest gen de comentarii vin doar din dorința de a clarifica anumite prejudecăți cu privire la această “infecție” care este, în multe privințe, atipică și cu privire la administrarea unui tratament cauzal în condițiile în care nu se cunoaște încă suficient de mult legătura cauzală dintre HIV și SIDA. (De altfel, Dr. Luc Montagnier – unul din coautorii descoperirii HIV – crede și acum că HIV nu acționează singur drept agent cauzal în SIDA, fiind doar un cofactor infecțios; de altfel, nu el este cel care a proclamat asocierea HIV-SIDA drept o legătură cauzală, ci Dr. Robert Gallo din SUA – acesta din urmă a și fost ocolit, în mod misterios, de la acordarea premiului Nobel de acum câțiva ani pentru descoperirea HIV.)

    Dincolo de orice speculații privind motivele care stau la baza situației de fapt, cert este un singur lucru: nu a fost stabilită cu absolută certitudine relația cauzală dintre HIV și SIDA. Realitatea este că, atunci când a fost descoperit HIV, presiunea asupra cercetătorilor era enormă, iar așteptările de la ei erau uriașe. În astfel de condiții, știința medicală a clacat, împiedicându-se de propriul său succes și îmbătându-se cu apă rece. Criteriile științifice, absolut necesare pentru validarea oricărei cercetări – și cu atât mai mult cele vizând o boală aparent transmisibilă și având mortalitate ridicată – au cedat pentru moment în fața teribilei presiuni mediatice de a se găsi un vinovat pentru epidemia care ucidea pe capete și care părea de nestăpânit.

    Cercetările inițiale privind virusul HIV au fost imediat aplicate, fără a se cerceta măcar validitatea criteriilor care au stat la baza descoperirii HIV. Nici măcar nu au fost făcute obișnuitele studii de confirmare sau de replicare a rezultatelor obținute de primii cercetători. Tot ce s-a dorit a fost găsirea rapidă a unui agent cauzal al bolii (presupunându-se automat că trebuie să fie vorba despre un agent infecțios, deși argumentele epidemiologice nu erau decât parțial în favoarea unei asemenea ipoteze) și a mijloacelor potrivite pentru a-l distruge. Nu a îndrăznit nimeni, la vremea aceea, când bolnavii mureau cu sutele, să riște întârzierea aplicării unui tratament pe motiv că mai trebuie studiată problema.

    De aceea, declararea publică (televizată) a “descoperirii” cauzei SIDA a semănat mai mult cu proclamarea succesului unei operațiuni contrateroriste decât cu entuziasmul reținut și prudent care ar trebui să însoțească descoperirile medicale. După ce pericolul major a trecut, oricine ar fi venit cu ideea de a redeschide problema necesității unor cercetări suplimentare era categorisit automat drept dușman al pacienților cu HIV, pentru care tratamentul propus ca unică soluție era aproape un dat divin.

    Nu se știe, de pildă, dacă valul epidemic din anii ’80 a fost oprit de medicația severă administrată (AZT-ul, primul medicament folosit, a fost un chimioterapic propus inițial pentru tratarea cancerului, dar abandonat ulterior din motive de toxicitate ridicată) sau s-a oprit de la sine (ca orice epidemie – fie datorită modificărilor intervenite în stilul de viață al oamenilor, impuse de panica generalizată și de teama răspândirii bolii în populație, fie datorită apariției unor forme de rezistență naturală la infecție).

    Tratamentul antiretroviral (contra HIV) nu este unul imunosupresor – dimpotrivă, cel puțin teoretic e menit să combată imunosupresia “cauzată” de HIV – însă este un tratament toxic (o eventuală imunosupresie ce ar putea apărea ar fi, în acest caz, secundară toxicității medicamentului și nu efectului terapeutic al acestuia). Tratamentul antiviral are rolul de a împiedica replicarea virală și efectele acesteia (sinteza proteinelor specifice). HAART (Highly Active Antiretroviral Therapy) se compune din mai multe categorii de medicamente, cu mecanism de acțiune diferit, însă ca idee generală toate acestea interferează cu mecanismele conexe sintezei de ADN (din ARN viral, dar și cel din celulele proprii ale organismului). Iar când începi să umbli la sinteza acizilor nucleici dintr-un organism viu te poți aștepta la deznodăminte dintre cele mai nefericite, motiv pentru care nici nu se prea recomandă în practică începerea tratamentului antiretroviral decât atunci când altă cale nu prea mai e.

    Acestea fiind zise, cred că ar trebui să încheiem discuția pe această temă, deoarece nu facem muncă de convingere pe blog. Chiar dacă am face așa ceva, nimeni nu trebuie să-și bazeze deciziile importante privitoare la viața sa personală pe niște idei prinse la repezeală într-o discuție. E foarte ușor să înțelegi ceva greșit – din zbor – și apoi să persiști în greșeală, întărind-o încă și mai mult prin “cercetări” făcute pe net sau după ureche. Dacă nu știi ceva, cel mai bine e să te adresezi cuiva care nu numai că știe despre ce vorbește, dar e și autorizat să-ți furnizeze informații în domeniul respectiv. Că nu degeaba își tocesc unii coatele prin școli. Sau, mă rog, nu întotdeauna degeaba.

    😎

  39. @ Grid 41
    M-aş mira ca o greşeală de exprimare să releve adevăruri care nu îmi sunt cunoscute. Alta era situaţia dacă deţinătorul informaţiei ascunse se exprima greşit , atunci îţi dădeam dreptate. Aşa dacă eu nu ştiu nimic despre analiza matematică , orice greşeală fac folosind termeni din acest domeniu n-are nicio legătură cu vreunul din secretele acestei specialităţi

  40. CM~

    Atunci când am spus “gura păcătosului adevăr grăiește” am presupus implicit că inocență absolută nu există. Nu putem greși decât în raport cu niște lucruri cât de cât cunoscute – măcar din auzite. Lucrurile pe care nu le cunoaștem deloc sunt ignorate și nu ne referim în mod direct la ele. Simplul fapt că ne referim la ceva anume este o dovadă a interesului purtat subiectului respectiv, care astfel nu ne mai este complet străin.

    De exemplu, ca să luăm cazul analizei matematice pe care-l propui, te-aș contrazice. Nu trebuie să fiu matematician ca să “greșesc” în sensul la care care m-am referit eu – acela de folosire improprie a termenilor. (E chiar obligatoriu să nu fiu de specialitate, pentru că un matematician nici nu ar folosi termeni matematici cu alte sensuri decât cele pentru care aceștia au fost ei creați.)

    Să luăm de pildă cuvântul “integrare”. Lumea cunoaște sensul cuvântului, chiar dacă definiția referitoare la utilizarea lui în analiza matematică (determinarea integralei) scapă majorității oamenilor. Cu toate acestea, dacă un profan în ale matematicii se referă la operațiunea de integrare numai pentru că își închipuie că știe la ce se referă cuvântul în sine, sunt șanse ca folosirea sa improprie să fie, într-un oarecare fel, revelatoare pentru ceea ce integrarea matematică reprezintă. Mai mult chiar, eu zic că matematicienii înșiși ar putea fi surprinși de lumina pe care o greșeală făcută de un nespecialist o aruncă asupra semnificației reale a conceptelor matematice, a căror folosire uzuală nu stârnește dileme în rândul matematicienilor. (Asta nu exclude posibilitatea ca o “salata de cuvinte specializate” să nu spună chiar nimic, așa cum farsa inițiată de Alain Sokal a dovedit-o.)

    Întrebarea lui Avocatus fiind “care sunt cele mai bune măsuri de precauție pentru a nu fi infectat cu acest sindrom când avem de-a face cu un seropozitiv?“, este clar că interogația sa conține destule elemente care arată o cunoaștere sumară a fenomenului HIV-SIDA (faptul că e vorba de o boală transmisibilă, că sunt necesare măsuri de prevenție, că avem de-a face nu cu o simplă boală ci cu un sindrom și, nu în ultimul rând, că există o “marcă” a bolnavilor – practic un stigmat). Mie mi s-a părut că prețiozitatea exprimării sale evoca foarte bine prețiozitatea construirii unei întregi teorii în jurul unei patologii despre care, în ciuda numeroaselor cercetări în domeniu, nu se știe mare lucru pentru că s-a pornit încă de la început de pe picior greșit.

    😎

  41. @Silv si ce doamne iarta-ma astepti?! Du-te si fa-ti testul odata. Asuma-ti responsabilitatea. Ai gresit, nu ai folosit prezervativul, ai fost naiv cine stie ce s-a intamplat… dar nu lasa asta sa-ti distruga viata acum. Testeaza-te cat mai repede si apuca-te de tratament. Nu e sfarsitul lumii daca esti +, dar cu cat depistezi mai repede cu atat mai bine. FII barbat, macar acum, daca atunci cand a trebuit sa te protejezi nu ai fost. TESTEAZA-TE!

  42. Boon, placerea te imbata uneori si atunci numai rationezi. Mai rau e can te trezesti caci nu sti a fost adevarat sau cosmar!?

  43. Sincer subiectul acesta ma sperie mereu. Nu pot sa zic ca am intrat foarte mult in tainele sexului si dupa ce mi-am facut acum o lista am tras jos linie: cu 1 persoana anal/oral si alti 5 doar oral ( nu cred ca am omis pe cineva :))
    Sincer nu vreau acuma nici sa ma apuc sa zic cu oricine ce am facut si cum si asa, nici nu stiu acuma de ce am mai scris asta sus, in fine, poate am doar nevoie sa imi zica cineva ca sansele sa am HIV sunt poate mici pt ca nu am fost cu multi tipi. Anyway.

    Am tot zis ca ma duc sa imi fac testul desi am o groaza in mine ca mor dar saptamana care vine imi iau curajul in dinti si cred ca o sa ma duc. Am auzit multe din multe parti si concluziile la care am ajuns ar fi urmatoarele: HIV este virusul si SIDA este boala. Am inteles si ca la inceput se ia hiv ul evident dar ca virusul poate fi eliminat din corp adica sa nu se ajunga la boala. Este adevarat sau nu? Si la orice job cerandu se analize de sange etc, pot sa mai ma angajez avand hiv? si pana la urma de ce se vorbeste doar de hiv si de sida? stiu ca prima cu ultima intrebare sunt cam aceeasi, totusi cine a avut chef si timp sa imi citeasca comentariul si vrea sa imi si raspunda la intrebari, i-as multumi .

    • Jon, virusul HIV nu se elimina din corp. Odată intrat, acolo rămâne. Nu cred că la job iti cere sa vii cu testu HIV… nici nu cred că nu te-am angaja daca ai HIV-ul.

      HIV este un virus, SIDA este un sindrom. HIV distruge sistemul imunitar, organismul nu se mai poate apăra in fata infectiilor si asa apare un sindrom de boli cauzate de infectii oportuniste, care se aduna, nu mai trec… si mori. Sper ca am fost destul de clar.

  44. am uitat sa mentionez vazand si comentariul lui silv, cu aceea persoana facusem protejat, de vreo 3 ori dar protejat

  45. Ai fost foarte clar . Cum ai spus tu e ceva de genul : ziua 1 – afli ca ai virus / ziua 2 nu mai rezista corpul / ziua 3 sida / ziua 4 te chinui / ziua 5 RIP .

    Merci pt rsp 😉

  46. @Silv
    Daca ceva nu e in regula cu tine dute cit mai repede la medic,egal ce veste iti da medicul e mai bine decit sa nu mergi de loc…
    Hai sa iti dau un exemplu bun..
    Eu sufar de ceva vreme de durerei destul de minore in reginunea stomacului,azi noapte mam intors dintr-o delegatie si am fost la urgente..
    Diagnoza..cancer pancreatic(daca am tradus bine)in stare destul de grava..Daca mergeam in urma cu citeva saptamini azi era altfel treaba,asa ca dute la medic nu sta pe ginduri
    La ora asta is terminat psihic,nu mai am nici cuvinte:-(

  47. Coffeedrop, tot ce pot sa iti urez sunt sincere felicitari pentru curajul de a te deschide, pentru ceea ce esti si doresc sa te asigur ca va veni si ziua in care iti vei regasi linistea. Esti intr-o stare de soc care, inevitabil, va trece. Incearca sa nu-ti condamni parintii pentru ceea ce iti spun chiar daca, din punctul meu de vedere, e gresita atitudinea lor fata de tine si fata de situatie. Fiind un om puternic, incearca sa arati tu mai multa intelegere fata de ei decat arata ei fata de tine.

    Incearca sa cauti compania celor care nu te vor judeca, pentru ca ai facut ceea ce cu totii facem: o greseala. Toti gresim in viata, unii platim mai scump, altii mai putin, insa in noi sta puterea de a ne oferi o noua sansa.

    Daca te pot ajuta cu ceva, in special cu o vorba incurajatoare, te rog sa apelezi cu incredere la mine; si sa nu uiti: un virs instalat nu te va face sa fii mai putin special! 🙂

    Numai bine si multa liniste iti doresc!

  48. catre ION…imi pare fff rau k te dezamagesc dar nush dak am facut noi 2 sex….dak imi poti spune si momentul in care ne-am futut poate imi amintesc…..deci te rog sa imi spui dak ma cunosti….

  49. catre boom@ da ai drepate am acum o programare..am sa ma duc sa ma testez…desi sper sa fie putine sanse sa am acest virus…..

  50. @sergiu..imi pare rau sa aud o veste k asta….dar momentan nu prezint simptome a acestui virus…doar k sunt putin racit ….umblu prea mult dezbracat….iti multumesc totusi ptr atentia acordata…oricum ptr binele meu am sa merg marti la un control ….e doar o raceala imputita fara dureri de cap sa dureri musculare…ma rog…iti doresc multa sanatate si sper sa te faci in curand mai bn….

  51. SALUT @RalphC,

    Imi place ce ai zis: “un virs instalat nu te va face sa fii mai putin special!” eu unul de cand am aflat ca sunt seropozitiv chiar ma simt mai special, viata mea s`a schimbat total de atunci…mi-am schimbat perceptia asupra vietii si asupra celor din jur. Poate daca inainte ma mai interesa ce zice si ce barfeste lumea..de acum am devenit imun la asta si ma doare fix in pix, pentru ca nu lumea a trecut prin ce am trecut noi cei cu virusul asta..si nu lumea se lupta cu el.. Deci gura lumii pentru mine este egala cu 0..asa cum ar trb sa fie pentru noi toti ;)..

    Numai bine tuturor…si un sfat: daca aveti cea mai mica temere ca ati fi putut lua acest virus..nu stati pe ganduri nici-o secunda..si mergeti si testati-va!!!

  52. Nu am zis ca am facut cu tine :))))))
    doar citisem ca tu ai specificat ca ai facut o neprotejat si eu vazusem in comentariul meu ca nu am specificat asa ca am revenit cu un nou comentariu

  53. pai tu spuneai la un moment dat k noi am fi facut ceva de 3 ori….scriai asa: am uitat sa mentionez vazand si comentariul lui silv, cu aceea persoana facusem protejat, de vreo 3 ori dar protejat…deci unde era sa bat cu ideea? spunemi u

  54. Eu as fi bucuros sa fiu prieten cu tine pentru mine nu conteaza ca ai sa nu ( nu am vrut sa pronunt ce anume)

    Viata este frumoasa invata sa te bucuri de ea ( nu conteaza parerea nimanui ) important este ca tu sa fi ok

  55. @sergiu Cancer pancreatic? Vorbesti serios? Si ce au zis medicii. Nu e deloc usoara forma aia de cancer… E chiar nasoala treaba, dar na, medicii stiu mai bine. Sunt curios ce ti-au zis.

  56. deci sint inca in spital internat,astept rezultatele de la ceva analize..nu cunosc termenii medicali,in limba romana,iar de pe tableta e mai greucu google translator
    @robert,
    ce am promis,se amina vreo 2 zile…

  57. Eu sunt socat de ce comentarii au lasat unii dintre voi la acest subiect… Pe cuvantul meu de onoare! Anyhau, de-a dreptul “mirobolante” parerile unora! Felicitari gurpului d-aci!

  58. @FireMan (pompi cum iti zic colegii), uite cum sta treaba, in ultimul meu post vezi exct ce face medicamentatia respectiva, de care tu mentionezi ca face mai mult rau decat bine! As avea onoarea sa te iau frumos de manuta, asa hovos cum sunt sa te plimb pana la New Delhi in 2012 sa inveti exact ce face virusul asta, cat de complex poate fii, cat de repede isi schimba forma si ce inseamna virus mutant. Mai mult, tot acolo in Congresul VIETII, ai sa aflii cu stupoare ca retroactivitatea limfocitelor este combatuta prin medicamentatie retroactiva bine prescrisa de unu care are cativa ani de facultate buni si un doctorat in domeniu. Multumesc!

  59. @Gabriel Joao

    Aș prefera să nu îmi spună decât prietenii cum vor ei, nu și „colegii”, pentru că nu îmi place să mă trag de șireturi cu toată lumea (mai ales aia „bună”).

    Sunt tare curios cum mă vei duce  în New Delhi, dar cu siguranță că voi folosi timpul petrecut acolo pentru explorarea spiritualității și a ierburilor tămăduitoare (hă hă hă) în loc să particip la un congres „al vieții” cu subiectul HIV/SIDA.

    Mai mult, „ai să afli cu stupoare” că unii, din cei despre care vorbeam cum că au „debitat” teoriile despre care vorbeam, nu au doar câțiva ani de facultate și un doctorat (în domeniu), ci o viață de cercetare în virusologie în spate, numeroase studii publicate. Ba chiar unul din ei era să ia și un premiu Nobel dacă îmi aduc bine aminte, însă „autoritățile” medicale i-au luat acest drept pentru că a avut îndrăzneala să bage în mintea publicului suspiciuni legate de miraculoasele medicamente care se spune că ar aduce alinare bolnavilor și bineînțeles averi uriașe în buzunarele companiilor producătoare/cercetătorilor care le omologhează.

    Nu mă înțelege greșit, nu doresc să bag nimănui pe gât ideile de mai sus, ci doar îndemnam spre o informare mai bună pe această cale. Nu câștig și nu pierd nimic dacă tu vei continua medicamentația „retroactivă”. 🙂

     

  60. @ FireMan, iti dai seama ca nu contesc de cate facultati au unii si cate doctorate au altii… Mi se chiar rupe.. Insa conspiratia este chiar si in invartitulpamantului, in jurul axei proprii… Asta daca intelegi ce vreau sa spun!

  61. @Gabriel

    Nu, nu înțeleg ce vrei să spui. „Facultățile” era(u) un argument adus de tine în sprijinul credibilității celor care susțin teoria „licită” a virusului HIV. Îmi dau seama, dacă ți se rupe, că îi susții doar pentru că… ți se rupe? Sau pentru că au facultăți?

    Cât privește eventuale teorii ale conspirației… am învățat în ultimii ani să am în vedere orice punct de observație asupra unui anumit lucru și să nu exclud nici o teorie. Cine ar fi spus acum 10 ani că turnurile World Trade Center au fost deturnate ca un fel de treabă din interior („an inside job”).ar fi fost cu siguranță luat la mișto. Acum, acest lucru este o certitudine (în SUA cel puțin).

    Nu înțeleg verbul „nu contesc”. Probabil că am lipsit de la ora respectivă de limba română. Dacă ești bun, vrei să îmi explici?

  62. “nu contest”… bine iar revenim la situatia doar inteligenta p-aci! Vai, draga! Lb Romana, virgula… punctul! asa ceva!

    BTW, tu vezi o conspiratie in tot, asa ca mi-am permis sa iti arat niste cauze… Dar, discutia este incheiata. N-am ce sa-ti explic!

  63. Salut. Din nefericire trec prin aceeasi experienta, am facut testul hiv convins fiind ca nu am nimic si am aflat ca sunt infectat. M-am protejat in 99 % din cazuri, insa se pare ca nu a fost suficient… Sunt speriat, sunt ingrozit de ce ma asteapta. Inca nu am reusit sa ajung la un medic specialist, sa imi fac toate analizele, sa vad in ce stadiu sunt, ce tratament trebuie sa iau. Iti dai seama ca asta imi agraveaza starea psihica si mai mult. Mi-ar placea sa pot vb cu cineva care a trecut prin asa ceva. CIneva care sa ma inteleaga si care ma poate sfatui… habar nu am, sa imi spuna ceva bun

  64. Salut Calin, daca vrei sa vbim mai multe pe tema asta poti lua idul meu.. este la fel ca nick-name-ul de aici. La multi ani si multe sanatate!

  65. Vreau să vă citez câteva cuvinte:

    „Este un lucru important acela de a nu înceta să ne punem întrebări, mereu!” – Albert Einstein

    „În prezent, nu există nici un standard pentru a putea stabili prezența sau absența HIV în sângele omenesc.” (fragment din prospectul Testului ELISA – pentru depistarea anticorpilor asociați prezenței HIV în corpul omenesc).

    „A sample that is reactive in both the ELISA screening test and the Western Blot is prezumed to be positive for antibody to HIV, indicating infection with this virus” (prospectul testului pentru prezența anticorpilor HIV numit „Western Blot”)

    „The Amplicator HIV-1 Monitor Test is not intended to be used as a screening test for HIV or as a diagnostic test to confirm the presence of HIV infection.” (din prospectul testului „Viral load HIV Test”)

    „Lupta împotriva SIDA este distorsionată printr-o campanie federală de exagerare a riscurilor. În vara anului 1987, oficialitățile federale din domeniul medicinei, au luat nefericita hotărâre de a bombarda opinia publică cu un mesaj terifiant: oricine se poate îmbolnăvi de SIDA. În timp ce acest mesaj poate fi, din punct de vedere tehnic, adevărat, el a constituit și o călăuzire greșită. Pentru majoritatea heterosexualilor, riscul de a te infecta cu SIDA în timpul unu singur act sexual era chiar cu mult mai mic decât riscul de a fi lovit de fulger vreodată. Pe teritoriul SUA, această boală a fost și va rămâne asociată cu o plagă a homosexualilor, a consumatorilor de droguri, a partenerilor sexuali ai acestora, cât și a nou-născuților lor ” (The Wall Street Journal – 1.05.1996)

    Încă ceva:

    „Peter Duesberg (virusolog), înainte de a pune la îndoială veridicitatea legăturii HIV-SIDA, fusese recunoscut pe plan internațional, prin acordarea a numeroase titluri și premii internaționale, printre care și o nominalizare la premiul Nobel pentru descoperirea oncogenelor (gene care sunt responsabile pentru apariția cancerului). În momentul în care a fost considerat „dizident” pe tema HIV-SIDA, Duesberg și-a pierut creditorii (finanțarea tuturor cercetărilor sale), laboratorul său, unde realiza toate cercetările și reputația în comunitatea științifică. În prezent, Duesberg se ocupă de cercetări în privința unei teorii noi despre cancer, care îl aduce în discuție pentru o nouă nominalizare la premiul Nobel pentru medicină.

    După 20 de ani de „cercetări” și mai mult de 120 de miliarde de dolari investiți în aceste cercetări, oamenii de știință nu pot explica nici în ziua de astăzi în ce fel sau de ce HIV cauzează boala numită SIDA. Dintre cele peste 30 de feluri de teste existente la ora actuală, nici unul dintre acestea nu se poate valida ca fiind edificator în descoperirea propriu-zisă a virusului HIV, ci doar a presupușilor anticorpi ce ar reacționa la (presupusa) existența HIV în organismul uman. În iulie 2002, cercetătorii prezenți la Conferința Internațională SIDA au făcut public faptul că cea mai mare cauză a morții celor infectați cu HIV este faptul că ficatul celor mai mulți dintre subiecții studiați ( pacienți HIV positive) a cedat în urma administrării tratamentelor antiretrovirale. ”

    (www.theothersideofaids.com)

  66. Vad ca se invoca aici ¨nominalizarile¨ la premiile Nobel pentru medicina. Am citit putin si eu si am aflat ca exista (teoretic) pana la 3000 de nominalizari anual pentru acest premiu. Deci pentru ca o persoana discreditata ca Duesberg sa primeasca o nominalizare, trebuie doar ca alt sarlatan sa il nominalizeze, si gata, a luat gura targului.

  67. Viata ne ofera mereu surprize, insa nu intotdeauna placute. Personal, consider ca toata viata trebuie sa invatam sa acceptam diferentele dintre oameni,dintre entitati!
    Da, m-am regasit foarte mult in situatia mai sus prezentata in articol. Insa spre deosebire de el, eu nu am avut pe nimeni langa mine. Pardon, de fapt il aveam pe fostul meu care din fericire este negativ si nu a ratat nicio ocazie fara sa ma insulte si sa ma loveasca. Am tacut si am stat cuminte. Dupa aproape doi ani de la socul initial inca am tulburari psihice definite prin stari depresive acute si stari de panica spontana. De curand am fost etichetat ca bolnav Sida, stadiul A3 (asimptomatic final), valoarea CD4 fiind de doar 71 (martie 2013). Refuz sa aplic tratamentul medicamentuos datorita daunelor lor. Pe de-o parte imi creste imunitatea, insa pe de alta parte imi usuca organele vitale, ca sa nu mai mentionez dependenta creata. Asemenea patitului de mai sus, am iubit si m-am daruit, insa gresita alegere. Am fost infectat planificat de catre criminalul meu si visez inca la ziua in care am sa-l vad la picioarele mele implorand clementa!
    Nu imi pare rau ca ma voi prapadi intr-un an sau doi; imi este teama sa mor singur, sa nu fie nimeni sa ma sarute pe frunte cand am sa inchid ochii! Sunt multi criminali mascati pe cunoscute site-uri web si aplicatii de mobil. Cunosc pe multi dintre ei insa nu am cum sa ii opresc! Prietenii m-au parasit de indata ce au aflat status-ul meu. Am trecut prin calvar singur si nu regret o secunda ca s-a intamplat astfel: am invatat sa fiu puternic, sa ma cunosc si sa traiesc frumos, desi singuratatea ma ucide secunda de secunda! Mi-am dezvoltat abilitati spirituale si senzoriale noi: ascutirea mintii, rabdare mai mare si capacitatea de a citi oamenii doar dintr-o privire.
    In momentul de fata incerc sa ma dezvolt pe plan personal si profesional insa nu imi mai fac planuri pe termen lung… inevitabilul va veni mai devreme sau mai tarziu. Am invatat sa-mi accept situatia si sa ma simt confortabil cu mine insumi. Am invatat sa nu mai judec oamenii si sa accept diferentele. Si cel mai presus, am invatat sa iubesc viata!
    Traieste frumos ca sa te simti valoros! O zi frumoasa!

  68. @Sorin

    Consider prefund greşită decizia ta de a nu urma tratament. Motivaţia pe care o dai, că tratamentul prin efectele secundare “imi usuca organele vitale” este doar parţial adevărată. A trecut vremea în care aceste efecte ale medicamentelor erau aproape aşa cum spui, în anii ’80-’90, dar a rămas povestea asta în folclorul urban. Fără a nega orice efect advers al medicamentelor susţin însă că el este foarte mult exagerat şi în nici un caz nu este atât de drastic precum îl califici.

    Urmăresc cu interes subiectul HIV/SIDA încă din anii ’80 (când mi s-a strecurat în cutia de scrisori prima carte tipărită la noi asupra subiectului, nedifuzată în reţeaua de librării, fără preţ şi distribuită medicilor) şi am convingerea că în viitorul apropiat se vor găsi medicamente care să rezolve această problemă medicală. Biologia HIV a ajuns să fie cea mai bine cunoscută biologie a unui virus şi rezultatele cunoaşterii nu vor întârzia să apară. Ar fi realmente lipsit de sens să nu apuci acele zile pentru că ai refuzat tratamentele care ţi-ar fi prelungit viaţa până atunci.

    Atitudinea negativă faţă de medicaţia anti-HIV face parte din cele câteva mari domenii ale negativismului HIV/SIDA (HIV/AIDS denialism în engleză). Dacă în anii 1985-2000 era în floare negarea existenţei HIV sau a SIDA (susţinânduse existenţa mai multor boli, necorelate în vreun fel) în anii 1995-2005 se susţinea mai ales lipsa vreunei legături între HIV şi SIDA sau cel puţin că HIV nu este factorul determinant în apariţia SIDA. După descoperirea testelor pentru HIV s-a exagerat incidenţa determinărilor fals pozitive sau fals negative şi s-a susţinut pe baza acestei exagerări ineficienţa şi inutilitatea lor. După descoperirea medicamentelor anti-HIV s-a susţinut iniţial ineficienţa lor şi s-au recomandat tratamente alternative (naturiste) iar mai târziu s-au exagerat efectele adverse ale acestora. Chiar dacă atunci când au fost lansate criticile la adresa main stream-ului HIV/SIDA păreau plauzibile, în timp s-a dovedit totala lor lipsă de consistenţă. Cu toate acestea promotorii negativismului HIV/SIDA păstrează la loc de cinste, pe internet, articole vechi, cuprinzând puncte de vedere care sunt de mult depăşite şi critici cărora li s-a dat de multă vreme răspuns. În prezent negativismul HIV/SIDA constă, preponderent, în exagerarea efectelor adverse ale medicaţiei anti-HIV.

    Negativismul HIV/SIDA a fost permanent promovat, făţiş sau mascat, mai ales prin finanţare, de forţele politice conservatoare care, cu o atitudine criminală, au legat HIV/SIDA de promiscuitatea sexuală şi mai ales de comportamentul homosexual. Prin aceast negativism se urmărea asanarea morală a societăţii. În toată perioada scursă de la începutul comercializării AZT-ului (1987), căzând pradă negativismului HIV/SIDA, au murit prematur milioane de oameni care nu au urmat tratamentul adecvat. Promovarea negativismului HIV/SIDA a dus astfel la un real genocid, motivat de o iluzorie şi inutilă asanare morală.

    Negativismul HIV/SIDA, conştient sau din lipsă de informare, a fost şi a rămas o atitudine criminală.

    Văzând că şi pe acest blog au apărut unele semne de negativism HIV/SIDA (spun aşa pentru că vreau să fiu delicat cu autorii lor) voiam, de mai multă vreme, să scriu un articol asupra subiectului. Recomand, în afară de informaţiile de pe wikipedia spre care am dat link mai sus, citirea cărţii Kalichman, Seth C.; Denying AIDS. Conspiracy Theories, Pseudoscience, and Human Tragedy; Springer; 2009.

  69. sicmarin ~

    Trebuie să fim atenți cu acuzațiile de crimă. A pune întrebări și a te îndoi de ipoteze promovate drept certitudini nu e criminal, ci constituie însăși baza unei investigații științifice.

    Este adevărat că mulți dintre cei desemnați drept “negaționiști” (“denialists”) profită de inexistența unor studii care să demonstreze fără tăgadă că HIV este agentul cauzal al SIDA, demolând pur și simplu o ipoteză de lucru fără a pune ceva în loc. A pune la îndoială de faptul că HIV cauzează SIDA nu e totuna cu a spune că HIV nu e agentul cauzal al bolii.

    Este adevărat, de asemenea, că astfel de contestări puțin susținute de dovezi (dar bazate în întregime pe întrebări serioase și legitime) alimentează pacienții cu false speranțe de viață, însă asta nu e vina celor care pun întrebări, atâta vreme cât întrebarea nu e autoreferențială, respectiv dacă această contestare a ipotezei nu e luată drept infirmare și nu ține loc de răspuns.

    Știința nu este imună la mituri și tabu-uri, iar sindromul de imunodeficiență e probabil o ilustrare a acestui fapt. Există, în prezent, un monopol al investigației științifice care patronează o regretabilă vânătoare de vrăjitoare la adresa celor care pun întrebări incomode. Întotdeauna descoperirile științifice nu au fost scutite de controverse pe parcurs, însă erau vremuri când inteligența și inventivitatea puteau suplini cu succes lipsa mijloacelor tehnice și financiare.

    În schimb, în zilele noastre cercetarea a ajuns un monopol intangibil, orice descoperire trebuind să repecte nu numai reguli de bună practică, ci și să menajeze totodată sensibilitățile celor care pun banii pentru cercetare în joc. Există cercetători care, deși au rezerve serioase cu privire la subiectul cercetat sau la rezultatul obținut, refuză să și le exprime numai pentru a nu pierde resursele financiare de care depind în mod direct. Grozăvia acestei situații antrenează în mod inevitabil tragedii umane, cărora le suntem martori.

    Din păcate, atunci când domeniul de cercetare se mută din domeniul celular și microscopic înspre cel al biologiei nucleare și moleculare, legea o face banul. Creativitatea în cercetare devine un subset al mijloacelor tehnice aflate la dispoziție. În plus, considerentele etice prost înțelese (respectiv, contaminate de interese – financiare, morale sau de imagine) fac din cercetarea științifică modernă o cruciadă a adevărului, ceea ce îndepărtează posibilitatea unor descoperiri autentice.

    Sigur că bolnavii sunt la mijloc, iar alternativele oamenilor oscilează între acceptarea sau respingerea informațiilor oficiale, cu un întreg continuum la mijloc (în sensul că există pacienți care refuză tratamentul, dar acceptă investigațiile de monitorizare a evoluției bolii). Tocmai această neîncredere ucide, izvorâtă fiind din lipsa unor cercetări tranșante cu privire la adevărul bolii.

    O mențiune specială (deși cu titlu personal) se cere făcută asupra promiscuității sexuale, dincolo de orice considerente morale sau etice, și vorbind strict de planul fizic și biologic. Imunitatea este o funcție a corpului viu care gestionează contactul intim dintre acesta și mediul în care trăiește și, în special, interacțiunea corpului cu alte corpuri. Activitatea sexuală nu este deloc inocentă din punct de vedere imunitar. Contactul cu fluide biologice străine (salivă, spermă, secreții genitale normale sau patologice) este de natură să determine o activare a sistemului imun.

    În condițiile în care acest schimb de secreții este foarte intens, mai ales dacă acestea provin de la parteneri multipli și dacă sunt expuse mucoasele mai mult decât pielea (și în special dacă există mici leziuni care facilitează trecerea lor în sânge) se poate produce o oarecare dezordine imunitară, eventual o hiper-reacție imună de genul unei adevărate “furtuni imunitare”, cu consecințe imprevizibile. Este posibil și ca gradul de compatibilitate imunologică dintre persoane (inclusiv sexul acestora!) să joace un anumit rol, după cum și substanțele toxice consumate, care pot influența circulația sângelui și răspunsul imun de o manieră semnificativă.

    Aceste lucruri întâmplate in vivo pot fi numai în mică măsură cercetate in vitro, de unde și tendința explicabilă a cercetătorilor de a căuta vinovați mai accesibili și mai ușor de identificat, precum un microorganism. Mai rămâne să se și demonstreze fără dubiu vinovăția agentului cauzal, precum și mecanismul prin care acesta a acționat. Numai în aceste condiții “crima” ar putea fi elucidată.

    😎

  70. coffeedrop – salut ma numesc Razvan si tin sa-ti spun ca din nefericire am aceeasi poveste ca a ta, am 32 de ani si din copilarie am observat ca sunt diferit si am ascuns acest… nici nu stiu cum sa-l numesc, pana in primavara acestui an cand am hotarat sa incerc totusi si cu un barbat poate acest blestem ma va lasa in pace si voi putea merge inainte.
    Pana la urma au fost doi, iar dupa o luna am inceput sa racesc deodata, m-am simtit rau, iar intr-un final m-am internat in spital, iar la analize am iesit cu hiv+. Iti dai seama socul si restul, iar exact la 4 luni de la contact sunt si pe tratament de doua luni, pt ca aveam un CD4 de 150 si viremia 5 milioane au fost necesara inceperea tratamentului.
    Tratamentul l-am inceput acum doua luni si totusi totul pare atat de ireal, cum in primavara acestui an eram perfect sanatos, iar acuma in toamna sunt si pe tratament de doua luni. Inca nu mi-am revenit din soc iti dai seama, dar am suportul familiei care este tot ceea ce conteaza si m-am indreptat foarte mult spre credinta si sunt mai mult ca sigur ca daca ne vom indrepta Dumnezeu Cel Mare ne va ajuta sa scapam cu bine.
    Oricum totul este atat de incert pt ca imediat dupa contact am inceput sa am simptomele de o infectie noua, iar primele analize au fost negative, dar dupa o luna au iesit positive, iar doctorii au spus ca au iesit asa deoarece virusul are nevoe intai de o perioada de incubatie pana isi formeaza anticorpii si numai dupa un timp el va iesi pozitiv, in schimb analizele mele aratau o infectie mai veche deoarece intr-o luna si jumatate de la contact eu am avut un CD4 de 150 si viremie de 5 milioane ceea ce pt o infectie noua, este imposibil se pare. Sincer, habar nu am, la doua luni de la tratament am reluat analizele si CD4 a crescut la 370, iar viremia nu a venit inca, totusi sunt increzator in Dumnezeu si in puterile lui si sunt sigur ca EL nu ne va lasa.
    Eu ma rog in fiecare zi si simt cum Dumnezeu este cu mine tot timpul si imi scoate in cale oamneii de care am nevoe pt vindecare mea. Eu unu cred in miracole Dumnezeiesti si cred ca cu credinta si incredere in Dumnezeu nu exista boala sa nu fie vindecata, sincer mai cred ca nimeni nu merita sa sufere din pricina acestei boli orice am fi facut noi in viata asta si mai cred ca Dumnezeu ne-a ales pe noi numai el stie de ce.
    Va doresc la toti multa sanatate si dumnezeu sa ne ajute

  71. @ Sunt curios cum mai sunt sergiu si cofeedrop; sunt aproape doi ani de cand a fost scrisa postarea asta…

    sunteti ok? 🙂

  72. Fii tare, omule! … Nu pot spune ca inteleg pe deplin ce porti in suflet, dar de un lucru sunt sigur… esti un adevarat luptator. Capul sus, daca viata asta nu e asa roz, cealalta va fi altfel !

  73. Dupa ce ca va culcati cu barbatii mai cereti indurare la Dumnezeu?? ! Mai aveti tupeul asta?? Asa va trebe mai aveti putin de trait , eu zic sa va spanzurati de acum

  74. sunt curioasa, ca doar primul baiat scria ca a avut relatii si cu si cu, adica era bi. de ce numai barbati au scris pe acest blog ??? anyway, si eu sunt curioasa ce mai face primul povestitor… si, hey, daca totul e ok fii tare, ca viata merge inainte cu bune si cu rele.

  75. oohhh baieti acum mi am dat seama ca acest site e mai special asa 😛 scuze guy’s or gay’s i didnt knew 🙁 sry aveti toti o zi frumoasa !

Comments are closed.

Vezi si...

Vreau ceva… dar stiu ce vreau???

In 2009 am avut primul contact cu o persoana de acelasi sex... interesant si doar atat. Apoi au mai urmat cateva... cu aceleasi persoane si cu repetitie... Nu-mi convenea ceva. Am hotarat sa-mi trec la profil "caut relatie serioasa" si intr-un final am dat de el... cu aproape 20 ani mai...

Articole din aceeasi categorie