Tot am zis că o să fac un post unde să postăm sub formă de comentari chestii stupide, legi ale lui Murphy, care ni se întâmplă zi de zi. Cred că ar fi amuzant.
Numai în ultimele zile mi s-au întâmplat câteva:
- Într-un taxi când cineva te sună, la radio o să se audă invariabil melodia preferată a șoferului, a.î. acesta va da volumul la maxim, neținând cont de faptul că tu, acolo în spate, vorbești la telefon…
- Într-o farmacie care are mai multe case, te pui mereu în spatele unora care au o rețetă compensată, medicamentele sunt din gama acelora care afectează ficatul și farmacista va sta 5 minute să convingă pacientul să ia ceva și pentru ficat. Pacientul e mereu idiot și va cere o grămadă de informații suplimentare despre protectorul hepatic a lu’ pește, va avea un zâmbet tâmp pe fașă, pentru ca în final să nu-l ia, oricum. În tot acest timp, stai să te întrebi de ce nu te-ai pus la oricare din celelalte rânduri, unde persoanele care au venit după tine au fost servite și au și plecat deja…
- În momentul în care trebuie să suni pe cineva într-o chestiune care nu prea admite amânare acela va fi din afara rețelei tale de telefonie mobilă, și nu mai ai credit suficient, așa, dintr-o dată.
- Dimineața, la ora 06:30, vecinul un pic surd, se va certa pe scara blocului cu administratoarea.
- Întotdeauna când te grăbești undeva, nu sunt taxi-uri în stația de taxi care altădată era full.
- Vei purta blugi deschiși la culoare atunci când te prinde ploaia sau te stropește vreo mașină, astfel că orice pată cât de mică va fi super evidentă.
- Freonul de la mașină te va lăsa exact când îi cel mai cald afară și la service-ul auto recomandat de toți aparatul nu va funcționa.
Continuați și voi… 🙂
– Un prieten insista sa i-au un bilet la clasa I. Ajung cu 5 minute inainte de a ajunge trenul. Cumpar biletul in graba si alerg sa nu pierd trenul. La ce clasa am calatorit? La clasa II-a.
– Am vizitat niste prieteni, si datorita traficului am pierdut avionul.
Muncitorii hot reabiliteaza intotdeauna blocul de vizavi, nu pe al tau 🙁
Wauuu, ce mare adevar graiesti Alex P.
🙂 +1.
Am luat amenda azi in tramvai in timp ce mergeam la bunicamiu :)) =))
Io cred că unii din voi n-au inteles ce e cu Murphy ăsta. So…
Legea lui Murphy este maximă care are următorul enunț: “Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost”.
Numele legii vine de la inginerul american Edward Aloysius Murphy, Jr. (1918 – 1990). În 1948, pe când lucra la Institutul de Tehnologie al United States Air Force, a declarat despre asistentul său că “Dacă are vreo posibilitate de a greși, o va face”. Murphy a considerat legea ca un principiu de bază al “proiectării preventive”, în care trebuie asumate cele mai defavorabile condiții de operare și funcționare, și s-a opus interpretării într-un mod amuzant a legii.
conform Wikipedia.
Eu cred ca cineva nu a prins ideea postului 🙂
Imi dau comanda de comp de ziua barbatului si primesc bere moca de la PC Garage: Un Bergenbier aporape expirat – 2 lei, taxe de transport suplimentare pentru ca am depasit pragul de greutate – 8 lei.
Khaos, haha. Nice 1.
Iaca, încă două:
Când vrei să mergi la cineva care stă la 7, nu merge liftul.
În ziua în care te-ai hotărât să plătești ceva pe la vreo institutie și te-ai trezit special pentru asta, nu au relații cu publicul.
Vezi o pereche de încăltăminte care e super mișto, singurii super misto din magazin. Niciodată nu vor mai avea numărul pe care îl porti tu.
AlexP de fapt situaţia descrisă de tine e cea ideală. Dacă ar lucra la blocul tăi nu i-ai putea vedea de după perdea, transpiraţi şi tot tacâmul…
Am fost la un supermarket și din motive de grabă (am cumpărat un cadou pentru o prietenă și deja eu și ceilalți cu care eram acolo eram în criză de timp) și am ales casa cu cei mai puțini clienți (2 în fața noastră) și care aveau maxim 5 produse cumpărate. Clientul care era la casa în momentul respectiv se decide să plăteasca suma de 35LEI cu monezi de 50 de bani. Dupa ce tipa de la caserie numără aproape jumătate din monezi se trezește clientul să îi zică ceva despre bon sau whatever de uita asta cât a numarat și trebuie să o ia de la capăt.
1.Cand ma duc la supermarket, ma asez ca tot omu la coada cea mai mica, si inainte sa ajung eu, se strica dracia aia de aparat (95% probabilitatea sa mi se intample mie)
2.Ies din casa, ma indrept sper statie, si cand mai am 30 metrii, firobusul pleaca din statie…:)))
Da’ murfizme pozitive nu există? Cum ar fi, de pildă, să meargă totul ca pe roate (ba chiar mai repede și mai bine decât așa)? Sau abia atunci am înțelege ce înseamnă o lume de coșmar?
Dacă atunci când lucrurile merg exact cum nu trebuie avem pregătit tot repertoriul de înjurături birjărești, bine articulate, cum reacționăm când lucrurile merg conform planului? Ne închinăm de trei ori, punem lumănări și acatiste?
S-ar putea să ajungem la concluzia că Diavolul completează lumea în mod fericit. 🙂
@grid: Uite că se face că am un mic exemplu mai pozitiv. Duminică a trebuit să ies să merg să cumpăr apă plată, cam 6 sticle. Cum îmi era lene să merg până la un supermarket am ales să caut la magazinele din zonă (deși știam că fiind duminică mai toate sunt închise și nu mă așteptam să găsesc). După vreo 15 minute de învârteală ajung la singurul magazin deschis la momentul acela din zona în care stau: o gheretă din stația de autobuz. Ca să fie lucrurile și mai frumoasa, doamna de acolo avea apă plată rece (exact ce îmi trebuia). Când mai adaugi că mai avea doar 6 sticle și la preț chiar ok: mai bine nici că nu se putea pentru mine.
Așa că în loc ca lucrurile să meargă cât se poate de prost au mers mai bine decât mă așteptam. Și nu, nu m-am închinat nici măcar odată, nu am mers la biserică să aprind lumânări, nimic : ))
Oricum, lumea în general nu prea o să țină minte acele momente când lucrurile au mers mai bine decât se așteptau, ci pe alea când lucrurile nu au mers deloc bine. Asta venind defapt și din ceeace a zis și Muprhy și din faptul că defapt omul vrea să prevină cazurile negative și nu pe cele pozitive.
Într-a 12-a eram pe lista cu bursieri și-n culmea fericirii…apoi nu ne-au mai dat niciun ban din lipsă de fonduri (era fix după campanie electorală).
Acum vreo cinci ani, iau vacanță de Paști pentru ca a doua zi să fiu pictat tot de-o rujeolă.
Separ doi tipi care se băteau, primesc amendă pentru tulburarea liniștii publice.
Am pățit totuși și ”murfizme pozitive”:
Rămân în pană de bani, găsesc bani în paltonul de iarnă când fac curat în șifonier.
Nu am făcut un proiect pentru ziua respectivă, proful ne anunță cu părere de rău că nu vine la facultate.
Eu nu sunt nici ghinionist nici norocos…ambele se întâmplă jumi-juma.:)
Legile lui Murphy pun în evidență ceea ce se numește “efect pervers”, adică acele consecințe nebănuite și neintenționate ale acțiunilor noastre.
Întrucât toate acțiunile umane au o finalitate pozitivă (nu în sens moral, de “bun”, ci în sensul că acționând într-un anumit sens ne dorim să ne îndeplinim scopul propus, iar rezultatul să fie concordant cu efortul depus), este evident că nimeni nu se așteaptă ca acțiunile intreprinse să aibă efecte contrare celor scontate.
De aceea legile lui Murphy par toate negative, semănând a ghinion. În fapt, nu-i vorba nici de ghinion nici de noroc, pentru că atât norocul cât și ghinionul sunt independente de acțiunile noastre (se întâmplă în paralel și fără legătură directă cu intenția săvârșirii unei acțiuni, fiind mai degrabă rezultatul potrivirii sau nepotrivirii acesteia cu circumstanțe exterioare acțiunii în sine).
Un murphy-ism pozitiv ar fi posibil dacă am intenționa să nu ne iasă ceva și am fi surprinși în mod neplăcut să vedem că totuși ne-a ieșit. E însă foarte greu, dacă nu imposibil, să faci ceva contra propriei tale intenții. Există, ce-i drept, lucruri pe care le facem într-o doară, tocmai pentru că nu ținem la îndeplinirea lor, sau dorim chiar să nu ne iasă (pentru că, de pildă, le facem fie obligați fiind, fie din obligație), însă și aici există o intenție – deși negativă în aparență, tot pozitivă este, pentru că sperăm să ne iasă așa cum am intenționat (adică să nu ne iasă), singura diferență față de o acțiune cu intenție clar determinată fiind că în acest caz demersul este mai mult sau mai puțin inconștient.
Dau sa plec de acasa dar norii se strang afara (nu o sa ploua acum-zic eu), cand ies din curte se apuca ploia, ma intorc, iau umbrela, se opreste ploaia, ma intorc, pun umbrela la loc…plec intr-un final si pe la jumatatea drumului ma apuca ploaia cea mare…:))))
Nu e tocmai legea lui Murphy dar mai nou imi uit in fiecare zi sandwichul in sandwichmaker si il fac scrum . Cred ca o sa arunc sandwichmakerul pe geam sa scap de problema.
aserd_tm, si io am unul, zace in debara de 2 ani.
Un sandvici?! 😀