No menu items!

Nimic nu este infinit.

Acelasi autor

Din nou, protagonist.

The The - Soul Mining  Fiecare din noi are sansa sa-si imbratieseze destinul sau nu. Circumstantele in care m-am regasit au reinviat o parte din...

Bulina Istoriei

Nu cred ca o sa fie nimeni luat prin surprindere daca spun ca traim vremuri incerte. Am facut un experiment simplu si m-am gandit...

Fara umbra, nu este lumina

Album: Never, Never, Land Song: Unkle - Reign (Mix) Released: 2003 Cover: Right Top Corner M-am gandit temeinic de ce am dat-o in bara de atat de multe...

Am nevoie sa ma tin.

Eric Prydz - Allein Dupa un weekend destul de agitat si prea multe nume noi incat sa le si retin, ca orice adult care se...

The RO-loop

In ultima vreme am descoperit un fapt foarte repetitiv in societatea romana, fapt care ma indeamna sa cred ca romanii ca si indivizi nu...

Astazi am fost un baiat foarte rau – una din acele zile in care am adus numai tristete atat  in viata mea cat si in a altora. Imi place sa cred ca a fost o zi fericita, iar eu merg mai aproape de colonizarea unei planete intitulata foarte dubuios… “realitate”.

A trecut ceva vreme in care am trait intr-o continua speranta: fie ca era vorba de chirie, fie ca era vorba de lucrurile necesare decentei umane, sau… mofturi, niciodata nu a fost de ajuns la momentul potrivit. Noroc ca mai exista bunatatea unora, a altora. Trebuie sa admit ca dupa ceva vreme de timp liber (somer) am descoprit niste chestii deranjante in viata mea – speranta care m-a ajutat sa merg cu chiu, cu vai, mai departe… a fost bazata pe ideea de speranta conceptuala – fundamentul existentei mele a fost pur si simplu inflatia personala.

Fiecare individ are un set de suruburi care il definesc. Unii sunt mai rabdatori altii sunt mai ADHD. Unii sunt mai cu inima, altii mai cu pula. Si plecand de la capacitatea infantului de a recunoaste ajungi in puncul in care trebuie sa-ti desenezi un autoportret si… cumva apare presiunea aia din cap. O presiune ingrozitoare care cauzeaza schimbari bruste de comportament si incertitudine. Lumini multe in fata si mintea este undeva adanc in Uranus.

Lipsa mea de coerenta este cauzata de incapacitatea de a ma concentra. Nu de multe ori am plecat spre baie si m-am trezit la intrarea unui magazin. Nu de multe ori m-am asezat la calculator sa caut ceva si sa ajung sa ma uit la filme porno (extrem de haioase) cu japonezi si caracatite. Si tot asa pana am realizat o chestie destul de importanta. Nu am ce sa caut unde sunt. Nu m-am simtit roman niciodata. Urasc tara asta din tot sufletul – o tara in care nu am cum sa imi cumpar o locuinta modesta nici macar in 30 de ani. O tara in care biserica decide legea. O tara in care nu o sa pot sa fiu insurat niciodata… Nu am zambit de luni de zile.

Nu am nevoie de pasaport, nu am nevoie de buletin, vreau doar sa ma duc unde cred ca este locul meu. Nu am fost in viata mea mai deprimat decat sunt acum… si dupa multa consiliere si terapie, desi pare stupid si nebuneste asta este problema mea aproape ceritificat medicala: “incapacitate circumstantiala” – ca sa citez “ajutorul”. Desigur pot sa adaug langa toate astea multi alti termeni medicali insa cred ca imaginea este bine pictata.

Si cam asta este. Asta este ceea ce mi-am propus pentru 2013 – sa plec din tara. In plina recesiune. Intr-o tara care ofera fix albina moarta unui roman. In ritmul asta o sa ma inbogatesc dintr-o antrepriza care ofera servicii celor suicidali.

Ah ce bine era daca puteam sa cer azil umanitar pe motiv ca sunt tratat ca cetatean de categoria B. Insa unde mai era gluma cosmica?

Voi?

Smog

Previous article
Next article

14 COMMENTS

  1. Salut,
    Recent am fost in olanda, mai precis in Rotterdam, am ramas uimit.
    Am vazut cupluri gay mergand pe strada, tinandu-se de mana, in restaurant la intalnire.
    Iar ce e mai interesant, lumea nu se mai uita ciudat, a intrat in normalitate.
    Sincer si eu mi-am dorit sa plec din Romania dintodeauna, acum nu stiu cum sa fac sa revin.
    Sa renunt la tot si sa revin, dar asta e o alta poveste.

  2. Eu îmi fac bagajele pentru o „vizită” de doua luni în Bangladesh și îmi dau seama că oricât de oribil ar fi în România, poate fi de miliarde de ori mai rău.

    Un pasaport românesc sau un buletin românesc fac de sute de ori mai mult decât pașapoartele a peste 100 de țări la un loc. Uitațivă la moldoveni, ruși, arabi, toți încearcă să ajungă în occident și uneori își riscă viața pentru a ajunge ilegal, pentru că nu pot altfel. Cetățenia română are și ea niște avantaje pe care ar fi bine să nu le desconsiderăm.

  3. Evident ca ai dreptate MarioG. Am avut doar o cadere nervoasa. Toti le avem.

    Spre mai bine!

  4. @MarioG: nu cred ca Smog a pus problema renuntatii la cetatenie, deocamdata cel putin. Si da, exista multe tari care o duc mult mai rau decat Romania, dar exista si suficient de multe tari care o duc incomparabil mai bine decat Romania.
    Eu traiesc de 2 ani in Olanda si e o diferenta colosala fatza de viata din Romania. Nu e nici macar fair sa facem comparatia.
    Unul din cele mai bune lucruri care ni s-a intamplat generatiei noastre a fost intrarea Romaniei in UE. Astfel in sfarsit putem sa alegem liber unde sa traim, chiar daca nu am putut alege unde sa ne nastem.
    In rest, – da, nu exista un loc perfect, sau caini cu covrig in coada, dar cred ca trebuie sa gasesti locul unde te poti simti cel mai bine tu, sa nu trebuiasca sa-ti traiesti viata dupa cum iti dicteaza vecina, seful sau niste rude care si-au ratat propria viata si incearca sa o rateze si pe a ta…
    Trebuie sa gasesti locul unde poti sa-ti traiesti viata ta, fara sa fii judecat de orientarea sexuala ci pe baza performantelor profesionale si a calitatii tale ca om.
    Capul sus! 🙂

  5. @ klaus – yeah, am trecut si eu prin RD.

    @ Michel-Angelo – Capul sus, capul sus.

  6. Acum mai deprimat pe mine… si nu vrea psihologul sa mă mai vadă iar.
    Bad Smog…

  7. La cat de mult ii admir operele. Şi pe el. Honey, nu te vreau drept psiholog…

Comments are closed.

Vezi si...

Îndoieli

Salutare! Scriu pentru prima dată aci, pe blog deşi îl urmăresc de ceva timp şi probabil nu vroiam să încep cu o problemă dar până la urmă m-am gândit să scriu despre o chestie care parcă mă frământă. Îndoiala, bat-o vina! Până la cei 21 de ani pe care îi...

Articole din aceeasi categorie