E 01:07. Trag dintr-un Backstone Cherry, beau cei verde si ascult Enrique Iglesias – “Ring my bells”. Is destul de obosit, aparent fara motiv. Oare sa fie de la faptul ca nu am dormit in ultimele 14 ore?
Intr-un fel nu imi vine sa ma pun in pat, stiu ce va urma. Deschis TV, butonat de la 0 pana la 58, inapoi la 0. Ma opresc la National Geografic, sa mai vad o eroare umana din cauza careia s-a prabusit vreun avion si au murit oameni. Stiri: viol, copii abandonati, crime, puscarie, batrani, lipsa banilor, alcoolism, elevi imbatraniti…
Apoi din ce in ce mai obosit, ca si cum as fi hipnotizat, ochii imi devin din ce in ce mai grei, sting culoarea sticlei si ma pun la somn. Stiu ca Andrei este langa mine si ma va tine in brate. Stiu ca nu voi avea cosmaruri, ca nu imi va fi frig, ca voi fi invelit daca accidental imi voi da plapuna mai jos de nivelul pieptului.
Apoi dimineata ma trezesc, si stau ca un pacatos in fata unei icoane. Imi imbratisez iubitul cu privirea. Privesc cum niste maini strang in brate o pernita unpluta cu puf, albastra, roasa de timp. Privesc mascotele de langa el… stiu exact cand i le-am cumparat si mi le-a cumparat. Imi vine sa ma bag inapoi in pat. Mi-e teama ca se va trezi si ii voi strica somnul. Ma abtin… sau totusi… nu… e mai bine asa.
In mai putin de 2 minute deja simt gustul primei cafele si al tutunului. Este orgasmica acea cafea…. prima din cele cateva care vor urma de-alungul zilei. Ultima are cel mai amar gust. Toate papilele gustative mi se trezesc la viata. O usoara ameteala ma cuprinde… nu am fumat cat am dormit.
Shake cu proteine. Calculator. Clienti. Bani. Munca. Mic dejun. Prieteni. Sala. Shake cu proteine. Pranz. Prieteni. 01:07…. Cina.
Pe strazi doar niste chipuri cioplite, flamande de mai mult. Mult mai mult decat necesar. Din orice. Copii trasi de mana de mamele lor, chipuri triste. Au uitat sa zambeasca. Fericirea? O pasara cu pene de argint si ochi de diamante?
Niciodata nu as putea descrie in cuvinte ce reprezinta pentru mine fericirea… atatea nimicuri…. lucruri lipsite de importanta. Odata i-am dat unei batrane 10 lei si a zambit cu lacrimi in ochi. Am fost fericit. Sentimentul ca i-am schimbat cuiva dispozitia din rau in bine, imi provoaca o placere deosebita. Sunt fericit cand pot sa ascult, sa dau un sfat. Nu ascult pe oricine. Sunt fericit cand ma suna mama si ma intreaba despre noi. Noi doi. Eu si Andrei. Sunt fericit cand ma suna mama lui Andrei si ma intreaba daca suntem ok, daca nu avem nevoie de ceva. Am fost fericit cand am gasit o cruciulita din lemn pe strada sau cand am dat peste o scrisoare foarte veche. Ma simt onorat ca pot hrani pisica care ne da tarcoale pe sub geam. Sunt fericit cand vad pe cineva ca rade ca un nebun.
De ziua mea, prietenii mi-au cumparat diverse chestii. Andrei doar o floare. Floarea a fost cel mai frumos cadou. Telefonul imi suna zilnic, diversi oameni, diverse voci, diverse probleme. Andrei ma suna sa ma intrebe daca sunt bine. Vreau acasa. Nu conteaza unde sunt si ce fac.
E o senzatie unica si sublima sa iubesti si sa fi iubit. Este magnifica senzatia pe care o ai cand iubitul te atinge. E ca si cum ai trai un orgasm pentru o eternitate, ca si cum ai opri clipa pe loc. Tot ce este sau poate fi devine automat nesemnificativ, nimic nu te poate atinge. Merita… merita sa lupti pentru un viitor mai bun, pentru continuitate.
Sunt barbat si iubesc un barbat. Sunt iubit de un barbat. Sunt gay, poponar, homosexual, pederast, bulangiu. Dar sunt fericit. Nu ma duc la biserica dar ii multumesc lui Dumnezeu ca sunt gay si am viata pe care o am. Singurul lucru care pot spune ca este 100% al meu este pasarea de argint cu ochi de diamante. Am soarele si cerul meu, norii si aerul meu. Apa si pamantul meu.
Va iubesc
Robert
Emotionant articolul… dar in acelasi timp pentru mine reprezinta o lectie de viata… Citindu-l, am simtit la un moment dat un fior care mi-a sagetat intreg trupul gandindu-ma cum e sa ai langa tine pe cineva care te iubeste cu adevarat, si probabil ceea mi-am imaginat eu este numai o mica parte din ceea ce se petrece de fapt in sufletul tau, in viata voastra de zi cu zi. Din clipa in care v-am cunoscut mi-am dat seama ca am multe de invatat de la voi si iata ca asa e. Astazi am mai primit o lectie din partea ta. In ultima vreme am devenit o fire destul de insensibila la ceea ce se petrece in jurul meu, lucru care s-a intamplat fara ca eu sa imi dau seama si asta din cauza ca dau poate prea multa importanta problemelor cotidiene, problemelor de pe plan profesional si uit sa ma mai gandesc la ceea ce este bine pentru mine…uit sa ma mai bucur pentru acele lucruri marunte de care pomenesti si tu in acest articol. Cum spunea si Andrei… duc o viatza care este mai mult sau mai putin guvernata de stres si va trebui sa fac ceva pentru a elimina acest factor tinand seama si de sfaturile lui!
Te pup si va doresc din tot sufletul sa fiti fericiti!
Ovi
Ovi, scumpule… viata asta este atat de scurta… anii trec, nici nu vom realiza cum au trecut anii cand vom avea 50 de ani. Muncim si tragem ca nebunii. Pentru ce? Sa avem mai multe bijuterii? Haine? Case? Pentru ce? Sa ne facem parintii mandrii de noi? Prietenii? Ducem o munca sisifica si niciodata nu suntem multumiti.
Gandeste-te ca pana la urma totul depinde de noi, de ceea ce dorim de la viata, de la oameni si nu in ultimul rand de la noi insine. Viata este mult prea scurta pentru atata alergat si stres. Am uitat ca exista si lucruri minunate, lucruri care stau in fata noastra si cauta sa fie descoperite. Dar noua ni se par prea simple ca sa faca parte din cumulul de lucruri complicate, pe care le “imbracam” ca pe o mantie zi de zi.
Sa stii, dragul meu prieten, lumea chiar are o corola de minuni.
Nimic nu se compara cu sentimentul ca esti persoana numarul 1 in viata cuiva. Suna cam narcisist, dar stiu foarte bine cum e sa iubesti si sa fii iubit in acelasi timp.
Si legat de obsesia oamenilor pentru succes pe plan material, eu sunt de parere ca e bine sa-ti doresti intotdeuna mai multe de la viata, bineinteles fara sa respingi micile bucurii pe care ti le poate oferi viata in general. Omul e o fiinta competitiva prin propria natura, si daca nu-si satisface acest spirit exista sanse mari sa fie vesnic nemultumit si frustrat de realitatea lui.
draga Robert,
sa inteleg ca te-am provocat un pic?
nu ma gandeam la tine cand am scris ca nimeni nu spune ceva de genul ” IUBESC o persoana care, INTAMPLATOR, este de acelasi sex cu mine” ci era strict referitor la modul in care se pune problema legat de drepturile LBTG. E dreptul de A IUBI si DE A FI CU PERSOANA IUBITA. si dreprtul la INTIMITATE.
paradele gay accentueaza “dreptul de a face sex in alt mod decat ca majoritatea” intr-o maniera care sfideaza “intimitatea” dar eclipseaza drepturile enumerate anterior.
Articolul tau mi-a placut, ma regasesc (A. adoarme prima si ma inveleste mereuprin somn, chiar daca nmi-e cald!)… si o iubesc!
sa auzim de bine!
Draga mim (I): Aseara a fost luna plina si cred ca a avut un efect benefic asupra racului din mine. 🙂
Ma bucur enorm pentru voi doua. 🙂
Intre raci fie vorba, aceeasi luna plina a avut efecte BUUUUUNEEEEEE si asupra “racelor” din noi doua !!!
Dragoste dragoste… e de nedescris sentimentul. Sa fim fericiti ca iubim si suntem iubiti.
Va pup. Teo.
ok, ok recunosc acesta este cel de al doilea post pe ziua de azi. si poti sa-l expui linistit 🙂
dimineata, am fost un pic blue. ma napadeau niste chestii trecute. multe sunt prezente si acum dar nu la aceeasi intensitate.
nu stiu, nu imi pot descrie trairile si poate nici nu stiu sa le arat. fericirea e o stare de fapt. pot spune ca sunt fericit acum. dureaza cateva secunde si atat. cred ca retinem mult mai bine imaginea de ansamblu. revedem mental de fiecare data momentul de fericire. de fapt pentru aceste putine momente de fericire existam. poate e prea mult ceea ce am scris.
hmm acum va las. am primit o tona de jucarii 🙂 si trebuiesc incercate. clar mi-am ales un avion sa vezi ce specatcol ofer. o sa-mi spuna astia vuia. ca de efectul coanda ….da, ai dreptate 🙂 noroc cu Discovery 😛
hai, cele bune ma inclin.
Eu.
blessed be
“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid
Cu mintea mea tainele, ce le-ntâlnesc
In calea mea
In flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
Sugrumã vraja nepatrunsului ascuns
In adâncimi de întuneric,
Dar eu,
Eu cu lumina mea sporesc a lumii tainã…”
frumos,f frumos:)
N-am apucat sa te cunosc mai mult decat printr-o strangere de mana si cateva priviri aruncate pe furis la un chef…
acum imi pare rau ca n-am fost mai indraznet….
sincer mai rar intalnesti tipi si faini si isteti…
Mi-a placut tot ce am citit pe blog….esti printre ff putinii tipi pe care i-am vazut si nu mi-am dat seama ce le poate capul 🙂
Bafta in Timi…
pentru admiratorul secret: Data viitoare sa fi mai indraznet. Niciodata nu am muscat pe nimeni fara voia lui/ei. 😛 Imi poti scrie folosind pagina de contact al acestui blog.
nu sunt fericit…nu sunt nici nefericit in schimb… zac latent intr-o continua stare de liniste aparenta
n-am avut o revelatie all the sudden, o stiu de mult, o constientizez dar ma ascund in spatele unor placeri efemere…nu ma refer deloc la chestii carnale (cred ca viata pe care am trait-o in ultimele luni, ar face-o si pe Maica Teresa geloasa – if we exclude the masturbation 😀 )…
inventez scuze, divaghez, ma eschivez in fata propriului constient, folosesc cioburi de cristal drept scuturi si sunt orbit de aspiratii pamantesti…
fac compromisuri…datorita acestor aspiratii.
ambitie, incapatanare sau orgoliu…?
cred ca putin din fiecare
nu sunt fericit deoarece nu caut aceasta “pasare de argint cu ochi de diamant” indeajuns de acerb sau oare imi car cuminte crucea pt stigmatele pe care inconstient cred ca le port?
:(( frumos articolul dar pe mine m-a intristat foarte mult 🙁 pt ca am si eu atata nevoie de cineva care sa ma iubeasca!! m-am saturat sa ii fac pe toti din jurul meu sa se simta bine cu mine, razand, glumind si sa pozez in tipu care ii poate avea pe toti la picioare! sunt un tip destul de dragut!(zic prea multi…) dar se pare ca toti vad in asta, doar un “tip bun”, nimeni n-are rabdare sa ma descopere si sa vada cata iubire pot oferi, daca imi este oferita la randu-i 🙁 off.. nu stiu cat de inteles m-am facut, sunt tulburat acum….:(
hmm…marturisesc ca si pe mine m-a facut varza articolul. trec printr-o perioada nasoala rau cu iubitu-miu si…mi-e foarte greu. ce urasc sa ma plang. pup.
In acest moment, nu cred in absolut nimic. Imi par lipsite de sens toate expresiile si realitatile
care dau farmec vietii. Nu am nici sentimentul trecutului, nici al viitorului, iar prezentul imi pare o povara.
Uneori simt ca mor de singuratate, de iubire, de disperare, de ura si de tot ce lumea asta imi poate oferi. Alteori gandesc ca imi este dat sa gust numai otrava din lucruri, ca orice surpriza este una dureroasa si orice experienta un nou prilej de tortura.
Fireste ca nu este asa, starea e de moment si se datoreaza unor factori externi, care sensibilizeaza
racul din mine mai mult decat ar trebui.
Si totusi, de ce nu putem ramane inchisi in noi insine?
De ce umblam dupa expresie si dupa forma, incercand sa sintetizam un proces haotic si rebel?
Si in fond ce importanta are ca eu ma framant, ca sufar sau gandesc?
Ma incanta insa ingrozitor elanul spontan al inspiratiei, curgerea bogata a starilor sufletesti, sclipirea si palpitatia intima, lirismul esential si chiar paroxismul vietii.
Usor pesimist, maine voi fi mai bine!
Ciao copii , Mama Himera a revenit ….
Astazi la serviciu sa intamplat ceva foarte ciudat pentru mine … va intreb ..cum e dragostea la prima vedere ….? … un tinerl la vre-o 25 de ani a intrat la magazinul in care sunt casiere …si poc ..mi-a cazut fatza ..am inceput sa tremur si o intrebam pe colega daca se vede pe mine ca tremur … apoi trebuia sa-i fac tipului o factura si bineinteles ca am gresit …. apoi am rugat colega de tura sa-mi ia locul ca pur si simplu nu mai puteam rezista … deci nu era super frumos , dar era exact gustul meu , avea niste ochi super , versi si patrunzatori …ma enerva ca ma privea exact in ochi…totusi eu ma intreb … cum ma pot pierde astfel in fata unui barbat ..tinand cont ca iubesc deja …. vai in ce dileme sunt ..sper sa imi treaca …..
clishee…
observ fotografiile din articolul tau…
sunt pline de viata, suculente si extrem de hranitoare pentru sufletele timide sau poate doar… faraa noroc.
nu pot sa nu recunosc puterea de convingere a randurilor tale… dar… cu totii (cred ca) stim ca sunt doar clishee ale vietii… e de laudat ardoarea cu care potentezi pe cele fericite… asta inseamna a fi un om fericit: puterea cu care dam amploare clisheelor
Sunt convins ca in viata ta exista si clishee urate, dezgustatoare, exista sau au existat, dar fata de majoritatea romanilor (duap umila mea parere), tu le zugravesti si le dai importanta doar celor importante… doar celor pline de insemnatate… si asta este de admirat
Felicitari