În multe situaţii muzica creează o ambianţă plăcută pentru creaţie. Îți atinge sufletul pe note, gândurile îți zboară către momente plăcute, amintiri ce au fost o dată sau care încă se regăsesc în suflet, așteptând să fie retrăite ca o dragoste puternică, senzuală.
Te gândești, imaginându-te alături de persoana iubită, șoptindu-i simțămintele la ureche, mângâindu-i auzul cu vorbe frumoase, bucurându-i sufletul pentru mult timp.
Dragostea este un sentiment de creație, o unduire melodică a sentimentelor pe ritmuri sentimentale. Ea este trăirea fiecărui popor, indiferent pe unde își are existența.
Ca o aparență ezoterică, dragostea poate fi cunoscută doar celor ce-o simt în profunzimea ei, doar celor ce-i deslușec labirinturile întortocheate ce au la capăt lumina iubirii, o lumină a veghii perpetue.
Dragostea nu există pentru a fi împărțită între sexe, idei, critici, dogme sau concepții. Ea este unică și unicată. Cu ochii fizici nu poți privi sufletul partenerului tău. Este nevoie de simțământ.
Nu contează că ai sentimente pentru o persoană opusă sau nu ca sex ție. Aici e nevoie de trăire, dedicație și o privire pătrunzătoare. Trăirile sunt aceleași stând alături de cel / cea iubit/ă, să-i simți vibrația trupului, emanând plăcere, buzele creând senzualitate, mâinile oferind protecție, picioarele străbătând calea necunoașterii. Să te oglindești în ochii lui/ei, citind în neantul lor, căutând un sens pentru dragoste. Protecția afectivă dată printr-o îmbrățișare dă imboldul necesar căutării. Atingerea buzelor crează senzația unică a voluptății, mângâierea trupului trimițându-te pe culmile plăcerii.
Erotismul își are contribuția sa binemeritată.
Prin dragoste, simțământ, atingi noi sfere ale trăirilor emoționale. Este o împlinire a TOT!
Probabil și acești doi tineri au simțit acest lucru până ce totul s-a sfârșit pentru ei, dar într-un alt colț de lume, necunoscut poate, o nouă încercare se înfiripă din cenușa iubirii celor doi (din poză)! Cântare pentru ei, cântare pentru TOȚI! Avanti!
🙂
au murit amândoi? Citisem undeva că doar unul din ei a murit iar celălalt e in stare gravă la spital.
“Probabil și acești doi tineri au simțit acest lucru până ce totul s-a sfârșit pentru ei, dar într-un alt colț de lume, necunoscut poate, o nouă încercare se înfiripă din cenușa celor doi! Cântare pentru ei, cântare pentru TOȚI! Avanti!”
Despre cine vorbesti? Frumoasa, uneori (sau pentru unii) realista si plina de speranta povestirea dar ultimul paragraf indica ceva tragic … are legatura cu cei din poza?
da, cei doi au facut furori in presa sudafricana dupa ce s-au sarutat in campusul universitar la un eveniment care in traducere libera si profana suna ‘sarut in strada’
au fost implicati intr-un accident de circulatie, unul era german. unul a murit zilele astea celalalt e in stare grava alaturi de un al treilea pasager implicat in accident
poate sunt eu nebun.. dar care e fascinatia asta pentru oameni morti si muribunzi. abia am gatat cu ala cu aifonul…
cand a aparut initial poza nimeni nu i-a dat share sau i-a inchinat osanale..
ne plac noua eroii morti
dumnezeu sa il ierte pe cel care s-a dus; sincer nu stiu care dintre ei ca cei care au tradus articolele din presa internationala in romana pe toate siteurile nu au fost curiosi sa incerce sa afle exact cautand mai multe surse. au preluat stirea si au cernut-o prin google translate.
baietii astia au facut o schimbare in viata gay-lor din africa de sud si au fost adoptati ca simbol de catre cei de acolo inainte sa se intample nenorocirea
Da, este vorba despre cei doi din poza, unul dintre ei murind in urma unui accident de masina iar celalalt grav ranit. CENUSA iubirii lor vroiam sa spun, sper ca cineva sa poata edita aceasta mentiune a mea.
Am observat ca am butonul pentru EDITARE. Scuze 🙂 pt lipsa atentiei.
stirea este din septembrie 2010 iar fotografia din iunie anul trecut.
Stirea are cel putin un an; a pornit de la realitatea.net preluata de pe Daily News, de un absolvent de Spiru.
unora le-o fi plăcând ”eorii morți” dar unii încep de-a dreptul să rememoreze trecutul de acum 1 an… se dorea a fi o știre conexă creației realizate și nici de cum ”închinarea de osanale unor eroi morți”… eu unul am aflat mult mai târziu știrea, chiar foarte aș putea spune, și am crezut că merită menționată undeva… btw: să nu încurcați ”eroii” între ei …
Si eu am citit aceasta povestire foarte frumoasa si încarcata de speranta,dar pacat ca a avut un final tragic 😥
Eu nu stiam de poveste. E trista…
nu stiu povestea, unde dau de ea?
@Castillo nu stiu de ce am avut impresia pana sa ajung la sfarsit, ca defapt astea erau cuvintele unui proaspat indragostit, acesta fiind tu Castillo …
Si oricum ce spui tu acolo, este cat se poate de adevarat.
Desi vezi tu, cu toate ca muzica creeaza o ambienta placuta mai ales cand esti cu persoana care tie draga sufletului tau, aceeas muzica, sau ceva asemanator, atunci cand nu mai ai langa tine acel suflet cu care ai dat drumul creatiei si incepi sa iti aduci aminte, de cele mai multe ori pe langa starea de bine care ti-o da atunci cand trebuie, atunci cand nu trebuie, te rascoleste si iti aduce aminte de ceea ce era frumos si de faptul ca niciodata nu se va mai intoarce si nu va ramane decat o amintire, o pata de culoare, in viata gri prezenta a cuiva care sufera dupa acea pierdere.
Pe scurt, muzica iti poate oferi un sentiment de creatie superb, dar totodata iti poate pune si paie pe foc sentimentelor, trairilor din trecut.
Un articol frumos.
Imi pare rau pt cei doi 🙁 Chiar daca s-a intamplat acum un an eu abia acum cateva zile am auzit despre aceasta drama…