Lost a lover, found a friend?

1. Salut si buna dimineata … raspunsul meu la aceasta intrebare este un mare DA … poate ca eu sunt mai norocos, insa din propria experienta iti pot spune ca am ramas prieten/amic cu cei doi tipi importanti din viata mea … de obicei incerc sa raman in relatii ok cu oamenii care fac cate o halta in gara mea, sunt de acord ca trebuie sa vina si din partea cealalta, insa se pare ca mie imi reuseste … Mi s-ar parea penibil ca dupa ce am fost cu cineva un an, doi sau o perioada de timp, sa ma intalnesc cu aceea persoana intamplator si sa ne evitam …
   E normal ca dupa ce te desparti, o perioada sa nu vorbiti sau chiar sa va evitati … sincer … insa cu timpul daca ambele persoane realizeaza motivele despartirii cred ca se poate ramane intr-o relatie de amicitie/prietenie …
   Ma repet, mie mi-a reusit si stiu ca nu sunt singurul care poate spune asta … cel putin inca doua persoane pot spune asta …

   P.S.: Sunt foarte importante si motivele despartirii … in cazul meu au existat pentru ca am realizat ca ne facem mai mult rau impreuna decat separati …

2. Prietenia e un risc.

   “Cine a găsit un prieten a găsit o comoară”. Am fost intr-o zi atât de tulburat încât m-am întrebat: ce fel de reguli ar trebui respectate într-o prietenie? In ziua de azi nu e ușor să găsești un prieten. Trăim intr-o lume individualistă unde doar “eu” contez, dorințele mele, proiectele mele, scopurile mele, problemele mele. Totul se învârte in jurul eului propriu si devin astfel centrul universului.
   O prietenie e ceva unic. E frumos să ai prieteni, indiferent care este istoria lor, nivelul intelectual. Un frate îl accepți, un prieten ți-l alegi.

   Cine mai are timp pentru prieteni în ziua de azi? Cu mulți din păcate ești nevoit să fii superficial – nu poți spune chiar totul, alții te vor rănii indiferent cât de sincer ai fost. Există oameni care intră în viața ta și te bucuri de prezența lor. Insă pe unii nu-i poți avea totdeauna. De cele mai multe ori suntem naivi: credem tot ceea ce ni se spune.

   Dacă te lovește un necunoscut (prin atitudine, cuvinte) nu știi cine te-a lovit dar atunci când te lovește acela în care ai avut încredere durerea e mult mai mare. A fi prieten inseamnă a face parte din viața celuilalt, a suferi împreună cu el, a te bucura de realizăriile lui.

   Nu există o prietenie autentică fără iertare, fără a sacrifica din timpul tău. Lipsa dialogului, a sincerității, indiferența, egoismul, orgoliul duce la moartea unei prietenii. Unele fie mor in fașă, unele după câteva luni sau după câțiva ani.

   A avea un prienten înseamnă a iubi ceea ce el iubește, a-i dona un rinichi pentru a nu face dializă, a-l incurja când este trist, a-l înțelege cand este bulversat, a-l pansa când este lovit, a sta lângă el când se simte singur, a te gândi la el când este departe, a-l accepta, iubi si respecta așa cum este.

   Cuvintele care nu au un fundament practic își pierd orice sens.

3. @BenyBeny – felicitari! poate caz unic :). Cat timp ai stat fara sa vorbesti cu ei dupa despartire?

   @Avocatus – Te gandeai bine la regulile alea? ai gasit vre-un raspuns? Cred ca si asta e o problema cu prietenia intre doi gay – unde e limita de interactiune? la sarut, la sex? Si cum faci sa te alegi cu un prieten si nu cu un fuck-buddy?

4. @khaos nu foarte mult timp pentru ca, si acum vorbesc din punctul meu de vedere, am realizat ca prezenta lor in viata mea a fost foarte importanta si mi-am dat seama ca prietenia/amicitia ce avea sa vina era mult mai importanta decat orice altceva … De felul meu sunt construit in asa fel incat sa nu stau foarta multa vreme suparat pe cineva asa ca …

5. Nu este ex cu care sa fi ramas amic. Cu unii fiindca nu s-a mai putut si cand ne-am certat/despartit parca ar fi fost al 3-lea razboi mondial. Cu altii distanta si schimbul de numere de telefoane si adrese de mail etc… sau pur si simplu din ignorarea lor. Si nu cred ca se poate o amicitie dupa o relatie sau fie ea ce o fi. Fiindca mereu o sa vezi in el ceea ce a fost plus ceea ce este si daca face pe cretinul risti sa te certi si mai urat cu el si daca probabil vine mai “imbunatatit cu ceva” o sa fii si mai curios sa ii descoperi latura aceea si chiar daca nu mai sunteti impreuna tot vei incerca sa vezi ce si cum, asa ca eu cred ca e mai bine sa fii despartit in conditii umane. Sa poti sa te plimbi nestingherit pe strada si daca il zaresti sa ii zambesti sau sa il privesti si dupa care te duci mai departe. Ca exista cazul in care tu mai consideri ca o partida de sex cu el se mai poate pana tu iti gasesti pe altul, sa fie primit, daca nu asta este. Asta e parerea mea cu ex-ii si cu a fi prieten cu ei.
   Eu nu am ramas cu nici unul prieten si nu vorbesc cu nici unul din ei si nici nu am avut parte de vreo partida de sex salbatic dupa ce s-a incheiat relatia, dar cand exista posibilitatea si ii zaresc ce stiu eu pe unde, nu ma ascund dupa rafturi, garduri si mai stiu eu ce. Trec pe langa ei, daca sunt singuri salut, daca nu zambesc si trec mai departe. Fiindca atat el cat si ceea ce a fost intre noi nu mai este, se numeste trecut. Si trebuie sa ramana acolo.

6. dap. si eu pot spune ca am reusit. este foarte important pentru mine sa putem avea integritatea de a ne desparti onorabil.
   motivul pentru care cred ca se poate realiza acest lucru este acela ca trebuie sa ne respectam fostul partener caci doar astfel ne putem respecta pe noi insine. La urma urmei fostul partener este cel cu care am impartit viata, planurile, visele… nu poate deveni dintr-o data total rau. bine, desigur ca exista probleme, caci altfel nu ar exista o rupere, dar o data ce despartirea este produsa, dispar problemele. asa ca… se pot relua relatiile amiabile.

   un alt motiv pentru care cred ca putem ramane prieteni cu fostul partener este acela ca, dupa parerea mea, partenerul trebuie sa ne fie in primul rand prieten. daca problemele noastre impiedica continuarea vietii de cuplu, de cele mai multe ori nu anuleaza acele motive pentru care partenerul a devenit prieten in primul rand.

   deci… prin asta punctez si faptul ca nu sunt de acord cu titlul ales 😀 nu cred ca se pune problema gasirii unui prieten. el trebuie sa fie de mult acolo 🙂

   pentru mea ar fi: “Daca am pierdut un partener, sa nu pierd si un prieten!”

   zi faina sa ai 🙂

7. @avocatus: foarte frumoase vorbe. as vrea doar sa imi spun parerea vis-a-vis de frazarea urmatoare:

   “In ziua de azi nu e ușor să găsești un prieten. Trăim intr-o lume individualistă unde doar “eu” contez…”

   ei bine… eu nu sunt de acord cu ideea de “azi totul e mai naspa, e mai negru… noi suntem mai cu mot” 😀

   cred doar ca lumea de azi, cea din jurul nostru ne apare de multe ori intr’un fel mai special, tocmai pentru ca e a noastra. pentru ca si noi facem parte din ea. traim o data cu ea…

   vorba veche: “camasa iti e mai aproape decat haina”, asa si lumea noastra ne este o “camasa” in timp ce alte lumi/vremuri sunt “sacoul” sau “paltonul” 😉

8. Baieti, eu v-am intrebat pentru ca mie mi se pare absolut imposibil sa ramai prieten dupa o relatie… Intotdeauna despartirea va fi initiata de unul din parteneri (foarte rar, e de ambele parti sentimentul). O poate face direct, sincer cu explicatii si motive (metoda pe care o prefer) sau a 2-a varianta: poate fi las/’prea simtit’ si pentru ca nu vrea sa il faca pe celalalt sa sufere, sa ramana in relatie dar sa fie din ce in ce mai dezinteresat si mai retras pana cand se satura celalalt ca despartirea sa nu vina din partea lui (fostul mi-a facut asta) . In ambele cazuri cel ce nu vrea despartirea initial este cel care sufera… In ambele cazuri se aduna prea multe resentimente/fustrari in sufletul celui care sufera. Intervine o oarecare ‘ciuda’ cand se intalnesc pentru eu ca bou stau si sufar dupa tine si tu iti vezi de viata mai departe… Poti sa tragi sa lupti pentru relatie dar celalt nu vrea nici macar sa auda asa ceva. Deci stai si suferi si mai aduni resentimente pana cand iti te saturi si rabufnesti… Il faci curva sarantoaca ce nu isi permite sa vina pana la tine dupa ce te ameninta ca te asteapta acasa sa te bata. Si asa se termina de tot….

9. Niciodata nu am tinut legatura cu fostii mei prieteni, pentru ca erau fara bun simt si m-am simtit jignit si nici ei nu au tinut legatura cu mine.

10. Cred ca da.

11. Salutare.

    Da,se poate.

    Am 20 de ani si prima iubire am avut`o anul trecut. Asa tarziu pentru ca am asteptat persoana potrivita in opinia mea si el era persoana potrivita cu care ma intelegeam si ma intelegea pana cand am observat ca el de fapt nu se multumea cu unul singur cu care sa isi imparta viata si ca pentru el este foarte interesant sa incerce din mai multe si din mai multi.Lucru pe care l`am inteles oarecum si am trecut cu vederea dar el nu a putut sa faca asta pentru ca stia ca sufar dar tineam prea mult la el ca sa ii interzic placerea de a mai incerca si altceva cu atat mai mult ca unele lucruri nu i le-am permis cu mine.
    Ne-am despartit fara sa ne certam,doar cu lacrimi de regrete pt ca el ma iubea mult si nu putea sa imi mai faca asta iar eu pt ca tineam la el ca la un prieten,persoana pentru care am facut orice doar ca sa fie el multumit si fericit. Suntem despartiti de un an si nu l`am mai vazut de atunci pt ca s-a mutat in Franta. El si-a continuat activitatile incepute aici,incercand sa evolueze dupa cum mi-a spus iar eu de atunci pana acum nu am gasit o a 2-a persoana in care sa am incredere si sa ii pot spune si sa ma comport asa cum am facut`o cu el. Am suferit foarte mult dupa prima dragoste cu atat mai mult ca asteptarea imi fusese recompensata. Ne vorbim rar acum iar cand o facem intrebam unul de celalalt si ne cerem sfaturi.
    Da,am ramas prieteni. Nu puteam sa am un alt fel de comportament cu cineva pe care l-am iubit si m-a iubit cu adevarat. 🙂

12. Nu,nu merge. Cel putin in cazul meu nu se poate.Nu pot explica fenomenul=)),prefer sa trec mai departe fara sa o vad pe ex-a.
    E mai bine asa.
    Punct si de la capat.

Comments are closed.