We use technologies like cookies to store and/or access device information. We do this to improve browsing experience and to show (non-) personalized ads. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.
The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
Dimensiunea valorii oricarui lucru, eveniment, sentiment etc, este, in totalitate, subiectiva.
Asta este ipoteza de la care poate porni, si niciodata sfarsi, orice evaluare a vietii si a aspectelor ce o compun.
Fiecare persoana sau eveniment este valoros, inseamna “ceva” sau nu, numai intr-un anumit context. Si anume, cel al fiecaruia… Adica… frisca nu este nici buna si nici rea. E… frisca! Numai ca “mie” nu-mi place, iar “tu” o adori.
Vorba Divertisi-lor, “ce-mi pasa mie cum a aranjat soacra-mea borcanele in camara! Dar tot am s-o cert, sa nu creada ca sunt prost!”
Asadar, ce inseamna pentru mine prieten (conceptul in sine), poate, pentru Gicuta, Georgica si altii, sa insemne cea mai pura amicitie!
CRED, cu tarie, ca PRIETENI pot fi DOAR OAMENII care nu se tem sa PIARDA!
Sa fiti iubiti, dragilor!
Poti sa ai doar un singur prieten. Adica un singur om poate sa stie totul despre tine.
Un prieten este acela care este langa tine tot timpul. Iti este alaturi neconditionat.
Te iubeste cu adevarat. Iubire care nu implica nimik legat de atractia fizica dintre doi oamei.
Un prieten te asculta, te ajuta, te cearta, rade cu tine, plange cu tine, traieste doar prin prisma bucuriei ca te are si el la radul lui prieten.
Restul sunt amici.
Amic. Este un om apropiat de tine, dar nu mai mult decat un prieten.
Un amic cunoaste doar o parrte foarte mica din tot ceea ce esti si faci.
Un amic poti sa-l schimbi. La un prieten nu poti sa renunti.
Renuntand la un prieten, arunci la gunoi o parte din tine.
Paul.
Marea prietenie e fara îndoiala tot asa de greu de obitinut ca marea dragoste. Dar exista prieteniile normale care pot fi in unele cazuri doar de amicitie.
Prietenia implica multe daca e adevarata, implica acordarea credit nu nelimitat de incredere, dar foarte larg facut persoanei. Dar sa nu uitam ca prietenia poate fi si revocata 😉 din n si n motive…
Este poate ciudat, dar ne temem de o lume “defavorabila”, de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fatza de care nu putem fi “sinceri”. Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive.
Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata. In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine.
Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel.
Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin “libertate” inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite.
Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intalneasca la un anumit local, s-au obisnuit sa mergi cu ei la o o cafea, in vizita la cunostinte, sa-ti placa, in general, ceea ce la place si lor, sa gandesti, in general, ceea ce gandesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor?
Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decat ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti.
Poate uneori acest “joc”, oarecum pavlovian nu trebuie sa se verifice. Daca un om te va considera prieten chiar si dupa o serie de intamplari neasteptate, inseamna ca acel om va fi langa tine neconditionat si fara vreun motiv anume.
Uneori viata ne arunca fara sa vrem pe table de sah si e frumos sa urmaresti evolutia unui om aflat intr-o dificultate, chiar daca dificultatea aceea a fost provocata de tine. Putem asemui aceasta cu doua zaruri, e minunat sa vezi cum se rostogolesc, nestiind finalul. Viata ne supune la mai multe teste, mai multe piste insa doar cei care manuiesc extrem de bine anumite veleitati vor ajunge la un finish.
Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta.
Prietenia este la indemana oricui iar sentimentul acesta este puntea direca catre noi… respactand si apreciand pe ceilalti incepem sa existam cu adevarat. E greu sa obtii o inima de prieten e foarte greu sa o pastrezi shi aproape
imposibil sa o regaseshti. Incearca sa pastrezi prietenia in cea mai pura forma deoarece: Friendship often ends in love; but love in friendship – never.
O prietenie adevarata inseamna sa nu poti gandi contrariul ei…O adevarata
adevarata,care nu este eterna, nu este nimic…)
Andutzu: “O adevarata adevarata, care nu este eterna, nu este nimic…)” este adevarul suprem care este si care inconjoara abisurile culmilor care exista si prin urmare este.
Ne putem gandi la un antagonism, daca este… implica si “daca nu este”… si invers…
Frumos… extrem de profund si pur… la apa celui mai cristalin izvor din Padurea Neagra.
PS: Ma gandesc ca ai stiut tu de ce pui poza unui ganditor la avatar… 🙂
Pupiciiiii muuuuuulti….
ANCA~
adevar graiesti cand spui ca prieten iti e cel care nu se teme sa te piarda.
Paul~
subscriu la ideea ca poti avea doar un singur prieten adevarat, insa de multe ori nu stii care e acela. singura problema a unei prietenii adevarate este de a fi recunoscuta ca atare. si, de regula, cand ai recunoscut-o e deja prea tarziu – fie ai pierdut-o deja, fie e pe cale sa se destrame din pricina ca, recunoscand-o, incepi s-o consideri “a ta” de drept si sa fii prea sigur de ea.
daca e sa pastram distinctia amicitie/prietenie, as zice ca o amicitie “taken for granted” nu are nimic de suferit, sau doar se erodeaza incetul cu incetul. insa prietenia luata de buna, recunoscuta ca atare si protejata ca un bun propriu de frica deteriorarii si pierderii ei, sufera o rana fatala.
dragostea, pe de alta parte, imprumuta adesea sufletul sau prieteniei, sau chiar ia chipul ei. e vorba, in ambele cazuri, de afectiune. sentimentele de afectiune reciproca isi afla finalitatea in sex. probabil ca prietenia, spre deosebire de dragostea sexuala, mentine deschisa aceasta finalitate si se fereste sa duca sentimentul (metafizic) al apropierii pana in pragul contopirii (fizice). insa atat dragostea fizica, sexuala, cat si prietenia adevarata au fiecare tipul lor de climax – doar ca intr-o prietenie “orgasmul” e cumva… permanent, pentru ca e deschis si nu se “consuma” niciodata.
ma opresc aici – griddy imi spune ca aberez daca mai continui…
Robert~
ce pot sa zic e ca prietenul e cel care te salveaza intotdeauna, dar nu isi da, in nici un caz, ocazia de a te salva, adica nu provoaca o criza cu scopul de a te “testa” sau “antrena” in vreun fel. la fel dupa cum nu e recomandat sa-ti inviti prietenul sa te insele, numai ca sa vezi cum reactioneaza la provocari. chiar daca indoiala te macina cu privire la fidelitate, sinceritate si alte-asemenea, ea nu trebuie niciodata verificata. indoiala se verifica singura, in sensul ca simplul fapt ca ea a aparut e suficient de graitor.
nu conteaza “crima” de a fi fost inselat, ci gandul respectiv. dovezile sunt circumstantiale si nu pot decat sa confirme crima petrecuta in gandire inca inainte de a se fi petrecut faptic. sentimentul de a fi inselat e deja un indiciu ca esti inselat – dar nu de celalalt (celalalt poate sau nu sa te insele, dar asta e contingent si irelevant), ci chiar de tine insuti, prin niste asteptari setate un pic prea sus. cand atasam unui om pe care il intalnim niste asteptari (care ne sunt proprii noua, nu lui), il necinstim prin asta (ii violam intimitatea).
un prieten este, asa cum spune ANCA, cel a carui afectiune nu ti-e teama s-o pierzi — nu pentru ca stii ca o “ai” deja ci, dimpotriva, pentru ca stii ca nu e “a ta” ci doar “ti s-a dat”, ca intr-un schimb de cadouri care cimenteaza ceva preexistent, dar care continua sa ramana invizibil si inaccesibil ratiunii. afectiunea dintre doi prieteni nu apartine niciunuia de fapt, precum o linie de fractura nu apartine materialului in care e inscrisa ci agentului vulnerant, care a generat-o si care continua sa fie prezent doar prin efectele sale.
afectiunea dintre doi oameni e expresia felului in care cei doi oameni sunt “croiti”, fiecare in felul sau, complementar, unul pentru celalalt. orice incercare de a altera aceasta croiala este o punere la indoiala a ceea ce exista deja si, pana la urma, e o forma de tradare a acestei potriviri interne, inerente prieteniei.
Robert*
Ai mare dreptate, dar as mai vrea sa completez ceva la cele spuse de mine si anume, prietenia se masoara doar in amintiri,voie buna,liniste si iubire…prietenia inseamna iubirea suprema, cel mai valoros lucru, cea mai deschisa comunicare…adevarul cel mai sever, cel mai sincer sfat si cea mai mare comuniune de ganduri de care sunt capabili femeile si barbatii. Nu exista iubire mai mare si mai puternica decat cea pe care o exprima prietenia… un lucru bun devine mai bun si mai frumos daca poti sa-l imparti cu prietenii. Prietenii au ceva ce iti lipseste…de pilda optimismul. Ei te fac sa simti ca totul va fi bine in lume cat timp iti vor sta in preajma, kilometri obositori trec repede si ii parcurgi mai vesel, mai usor…Si lumea-ntreaga pare mai senina cand ai un prieten drept insotitor… Prietenii cei mai apropiati sunt cei care inteleg cel mai bine ce e cu viata noastra, carora le pasa de noi la fel ca si noua,care ne sunt alaturi la succese si la esecuri, sunt cei care rup farmecele asupra singuratatilor noastre. Prietenii trainici sunt cu adevarat una dintre bogatiile vietii. Avutia ta este acolo unde sunt prietenii tai. Temelia adevaratei prietenii este incredere !!! Edificiul ei-respectul…Prieteni, tovarasi de drum, iubiti, ne sunt cei care ne acorda increderea lor deplina.. Un prieten este alaturi de tine atunci cand nu mai e nimeni altcineva…Tot ce pot face pentrul prietenul meu este sa-i fiu pur si simplu prieten..Nu am averi cu care sa-l rasplatesc. Daca el stie ca prietenia lui ma face fericit,nu va dori o alta recompensa. In asta consta maretia prieteniei… Tin la tine pt ca stii sa ignori slabiciunile si ratacirile mele si ma sustii cu fermitate sa dau ce-i mai bun din mine.Un prieten te accepta asa cum eshti…dar spera la ceea ce ai putea sa fii… Pt a-ti face un prieten trebuie sa mai inchizi cate un ochi. Pt a-l pastra insa pe amandoi. Un prieten este cineva care te stie pe dinafara si inca-i mai place ce vede. Fericirea pare a fi fost data pt a fi impartasita…. Cand prietenii sunt cei adevarati, ei reprezinta cel mai sigur lucru din lume… Prietenii sunt tot ce conteaza…nu as putea trai fara dragostea lor…
P.S. Sa zicem ca poza aia de la avatar ma caracterizeaza putin…putin mai mult:)
Pupici back…..
Dar stati putin, ca mai sunt si prieteni care tradeaza !!! 🙁 Un prieten(a) se face greu .Sunt multe degete de la o mana ,care sa poate exprima o prietenie adevarata .
Cu un amic te saluti si vorbarie cat cuprinde,daca se constata ca este istet merita sa te bagi pe el,cu o afacere,relatii.
Daca se constata ca este vai mama lui,este bine sa-l ocolesti ,ca nu este nimic de invatat . 🙁
Cu un prieten(a) adevarat(a)nu trebuie mai multi ca pe urma devin dusmanosi,invidiosi,are pica pe tine ca nu le dai si tu niste bani,dar cat sa le dai ca te-ai saturat tu.Un prieten adevarat se cunoaste in momente grele ,secrete pe care nu le stie nici familia,o afacere ,imprumuta bani fara sa mai intrebi cand da bani inapoi,cuvantul respectat,incredere deplina. 🙂 As zice ca BANUL face ca preteni sa fie mai uniti sau sa se desparta .Cat priveste dragostea unei prietenii, conteaza cel mai mult . 🙂 Restul este interes .Pupici dulci .
A fost o perioada in viata mea, in care nu aveam bani deloc. si pt asta tot n-am fost ocolit de prieteni 🙂 atunci de fapt cred am si realizat care imi sunt prieteni si care aveau alte interese. cert e ca am iesit pe plus 😛
~SomeBody
in plus la bani sau la prieteni??.. 🙂 si io imi aduc amine ca atunci cand eram in clasa a 8 a toti erau prieteni cu me pentru tema de la mate 😛 iar in armata lafel pentru ce eram bucatar 😛 dar exista si prieteni adevarati care nu te uita chiar daca nu te-ai vazut demult sau chiar niciodata cu ei 🙂
~gajikule Petry..evident ca la pretenari 😛 … yoy da eu de ce nu stiu ca u ai facut armata??? si mai ales ca ai fo bucatar? hmm… bine ca am aflat.. in caz ca ne v-om vedea vreodata(doamne ajuta! lol) treb sa te pun la treaba sa dovedesti ce stii… vb de mancare acum.. =))
Asa este baieti, multi sunt prieteni cu tine, atata timp cat au de castigat din aceasta prietenie…Eu pot sa spun ca am cativa adevarati prieteni, care ii intereseaza cu adevarat de mine si eu la randul meu fac la fel…insa as vrea sa am cat mai multi…..
Buna, dar sa sti Andutzu caci sentimentele si afectiunea te pot duce la suferinta si dupa aceea cum mai scapi cum mai iesi de acolo.In ziua de astazi nu-ti mai poti permite atata afectiune deoarece vin vremuri grele trebuie gandit la ce sa pui pe masa.:|
Am facut armada 😛 a trecut un an degeaba dar am avut noroc 😛 O sa te pregatesc pe tine mey SomeBody 🙂
~andutzu
daca ajungi sa ai prea multi prieteni nu le poti acorda atentie asa cum merita fiecare 😛
Petryk22**
Sa sti ca nu este cazul meu, stiu eu pe cineva, apropo care se gandeste la unii dintre prieteni lui din an in paste:)…eu pot sa am cat de multi prieteni, dar daca ii consider prieteni buni, sa stii ca le acord atentia meritata…sti tu asta cel mai bine!!!
Mi-am adus aminte de o “vorba de duh” spusa de Mark Twain… Mie mi-a placut mult!
“Prietenii sunt modalitatea discreta a lui Dumnezeu, de a-si cere scuze pentru familia in care te-ai nascut.”
Un prieten e ceea ce cauta fiecare inka din momentul in care vine pe lume. Este la fel de important sa ai prieteni k si nevoia de soare, de apa, de vise… Fara prieteni cu care sa-ti imparti fericiriile si tristetiile toata lumea din jur se acopera de un gol lung si negru care apasa sufletul la infinit si t face sa simti durere fara sa sti de unde vine… Un singur prieten te salveaza de la moartea care se regaseste in singuarataea sufletului unui om.
hm..prietenia ptr mine inseamna..cand un prieten te ia de mana ..si in momentul ala ceva magnific iti atinge sufletul..un prietenii adevarati sunt cei care pricep si ceea ce nu ai spus in cuvinte..oameni buni am doi prieteni exceptionali..un baiat la care tin mult si o fata pe care o iubesc la fel de mult..vreau sa spun ca ma simt cea mai fericita faptura cand sunt cu ei..dece?pentru ca ei fac parte din mine..sa incercam sa ne intelegem unul pe celalalt si va sigur lumea va ai altfel..incercati timp de 5 sec macar sa fiti mai buni..si atunci veti percepe cuvantul “PRIETENIE”
Cuvantul prietenie are multe definiti, iar pt mine PRIETENIA este cel mai greu de explicat lucru din lume. Nu se invatza la scoala. Si totusi, daca n-ai invatzat ce inseamna prietenia, chiar nu ai invatzat nimic.
Prietenia este cel mai mare dar pe care o persoana il poate oferi alteia, prietenii cei adevarati sunt cei carora le pasa de noi, care ne sunt alaturi la succese si esecuri. Un prieten adevarat este cineva care te stie pe dinafara si inca-i mai place ce vede la tine, un prieten nu poate fi uitat niciodata, chiar dupa o absentza de-o viatza.
Prietenii raman uniti in calea timpului ce-i goneste spre anii batranetii, tot ce pot face pentru prietenii mei este sa le fiu pur si simplu prieten. Nu am averi cu care sa-i rasplatesc, dar daca ei stiu ca prietenia lor ma face fericit, nu va dori o alta recompensa. In asta consta maretia prieteniei.
PRIETENIA este iubirea suprema… !!!
cum mai poti crede in prietenie…?imparti totul cu cineva,ii esti aproape la greu, te indatorezi fata d altii pt a-l ajuta… iar knd intervine un baiat… cea mai buna prietena uita toate lucrurile care v-au legat… nu a mai tinut cont ca el fusese prietenul meu si k eu inca am sentimente fata d el…. a contat doar ca trebuia sa-si satisfaca orgoliul si sa simta ea k e mai buna decat mine.Se culca cu el..in timp c eu,ca o proasta, ii povesteam ce simteam si c s intampla intre noi… iar knd am aflat,mi-a aruncat chestia asta in fata de parca mi-ar fi zis “mi-am cumparat o pereche d pantofi…esti cumva invidioasa??”…. Sunt extrem d dezamagita si nu-mi pot scoate din minte imaginea (poza cu ei 2 sarutandu-se,p care a avut “bunulsimt” sa mi-o arate)… imi pun milioane d intrebari..si nu am cum sa ajung la un raspuns.simt k am pierdut tot…cu toate ca nu s merita… oare d c unele persoane uita d principii?
~”~PriEteNia AdeVarAta~”~
Prietenia a aparut odata cu omenirea,fiecare om are nevoie de un prieten…ca este sau nu o persoana sincera si pe care te poti baza…asta hotaraste timpul;si nu numai,odata cu trecerea timpului…cele doua trupuri se unesc intr-un suflet odata cu trecerea prin momente dificile,disperate si lucruri bune si fericite.
Un proverb spune :”Prietenii la nevoie se cunosc “.
Se intampla de multe ori ca o persoana sa treaca prin momente grele ,usoare,bune sau rele…;in acele momente ,simte nevoia sa aiba pe cineva aproape … un prieten caruia sa ii poata impartasi clipele placute sau neplacute din viata lui.
Sunt momente cand mama si tata nu pot sa fie cei mai buni prieteni…vrei sa ai prieteni de varsta ta… crezi ca cei varstnici nut e inteleg si mereu cauta sa intre in conflict cu tine.
Cand iti gasesti un prieten…ti sa crezi ca este cel mai bun, ca nu este in stare sa te minta sau dezamageasca …aici vine o lovitura care te marcheaza,te face sa fii nesigur pe tine,singur,desi esti inconjurat de lume sit e simti lipsit de aparare si incredere .
Te certi cu toata lumea ,toti incearca sa iti deschida ochii sa iti zica ,ca nu este bine sa te implicit in prietenia asta…dar ignori orice cale de destramare a prieteniei tale.Asta pentru ca tu chiar crezi in acea persoana ,si vrei o prietenie impecabila lipsita de minciuni si batjocura.
In cele din urma se dovedeste cat de ciudata este prietenia venita de la o singura persoana…si totusi…cata nevoie avem de ea.
Ramanem uimiti cand suntem mintiti ,vorbiti pe la spate ,si cautam raspuns in tot ceea ce ne inconjoara ;punem intrebari de genul:”De ce m-a mintit?I-a pasat de mine?Oare se gandeste ca mi-a facut rau?”raspunsurile ar fi avut logica daca ar fi fost prieteni adevarati .
Si ne intrebam ce rost are psihologia in relatiile dintre oameni,intre prieteni?
Are un rol destul de mare,pentru ca te face sa intelegi anumite lucruri despre oameni ,te face sa fii mai putin sufletist cu cei din jur,sa nu mai suferi dupa ce ai pierdut o prietenie lunga si frumoasa,ai face orice sa fie la fel…dar nu va mai fi…Ceva iti spune sa nu faci aceeasi greseala,sa ierti si sa crezi iar in ceea ce crezi doar tu…
Inveti sa fii indiferent ,cu cat esti mai inchis in tine ,fara sa iti pese de nimic ,celalalt ,prietenul tau ,va incerca sa iti castige increderea ,sa te faca sa iti pese …dupa ce reuseste e posibil sa iti ramana prieten …sau sa te faca sa suferi…incercand s a te indeparteze …poate ajunge sa creada ca nu esti destul de bun pentru el .
Sunt intrebari la care nimeni nu poate raspunde …psihicul uman este greu de descifrat …totusi psihologia ,elucideaza putin misterul,te face sa intelegi de ce se poarta oamenii diferit si sunt schimbatori..poti fi norocos daca iti gasesti un prieten foarte bun ,de la inceput,si nu este cazul sa fii mereu pesimist sa te gandesti :”daca face ceva si dupa imi va parea rau de prietenia asta?”Eu una mi-am pus de foarte multe ori intrebarea asta,si multe altele.
Oare prietenia exista cu adevarat ?Oare chiar poate exista un suflet in doua trupuri?Timpul va spune asta …concluzie:Psihologia ajuta destul de mult in relatiile cu cei din jur,si mai ales,te ajuta sa fii tu cel mai important prieten al tau .Pentru ca prietenia trebuie sa existe in doi…nu numai in unul.
Dar totusi ramanem doar cu noi …singurul prieten adevarat .
Prietenia este lucrul cel mai de pret al omului…dar nimeni nu are grija de ea!
sa sti k ai dreptate…..imi lace fosrte mult ceea ce ai zis si cum gabdesti..:*
O prietenie sincera inseamna sa spui unui prieten adevarul ci nu minciuna.
Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar criteriul acestei sinceritati il are intotdeauna celalalt, nu tu.
Esti considerat sincer nu “cand nu ascunzi nimic” celuilalt, ci cand nu ascunzi ceea ce asteapta de la tine sa ascunzi. Este poate paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin celalalt. Esti considerat sincer numai atunci cand spui ceea ce vrea si ceea ce asteapta altul de la tine sa spui. Daca ii marturisesti unei prietene ca e frumoasa si inteligenta, in timp ce ea nu e nici una nici alta, nu esti sincer. Daca ii spui ca e urata si foarte putin desteapta, esti sincer. Dar marturiseste-i ca toate acestea n-au absolut nici o importanta, ca altele sunt lucrurile pe care ai dori sa i le spui, ca isi macina timpul intr-un mod stupid, ca traieste o himera, ca viseaza la lucruri ce o indeparteaza de adevar si de fericire atunci sigur nu esti nici sincer, esti nebun. Este poate ciudat, dar ne temem de o lume “defavorabila” , de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fata de care nu putem fi “sinceri”. Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri.
De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive. Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata.
In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine. Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel. Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin “libertate” inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite.
Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intalneasca la un anumit local sau pe terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu ei la cinematograf, in vizita la cunostinte, sa-ti placa, in general, ceea ce le place si lor, sa gandesti, in general, ceea ce gandesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor? Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel.
Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decat ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti.
Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta.
Zilele trecute incercam sa vorbesc cu cativa prieteni despre moarte, iar ei parca mi-ar fi spus: “Draga, fii serios si lasa prostiile la o parte!”.
Ei nu intelegeau ca ceea ce le apare lor drept prostii poate insemna pentru mine o problema esentiala. Si atunci m-am intrebat ce ar spune prietenii mei daca as savarsi un act compromitator, dar cerut urgent de libertatea mea? Si mi-am dat seama ca n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere. Ei n-ar incerca sa treaca o clipa in mine, ca sa imi inteleaga nebunia. M-ar decreta nebun, m-ar tolera s-au m-ar lasa singur. In nici un caz n-ar trece in mine. Or, dragostea adevarata nu insemna decat aceasta completa renuntare la individualitatea ta pentru a trece in celalalt.
O prietenie nu se verifica numai prin libertatea pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l incalzi cu mangaierile tale, a-l inconjura cu “sinceritatile” tale nu inseamna nimic.
Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l judeca din punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar poate nu corespunde experientei destinului celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce este, pentru el insusi, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om. Iar nu un simplu manechin.
Toate acestea insa nu ti le cere nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere adevarata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreste el.
Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ceea ce ia celalalt. Fiecare luam mai putin decat ar trebui. Acesta este marele nostru pacat: ca nu ne e sete de mai mult, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca nu dam cat ar trebui, dar luam cu mult mai putin decat ni se ofera
;-)Prietenia aparent poate fii definita prin multe cuvine. Ba poti spune ca e o combinatie intre INCREDERE, RESPECT, IUBIRE. Dar oricat ne-am chinui sa aflam un raspuns, constatam ca defapt prietenia nu se explica, ci se simte. 😉
Am ajuns sa traim vremuri in care simtim nevoia sa dublam sau triplam cuvinte, pentru a reusi sa dam un inteles mai adanc a ceea ce vrem sa spunem. Asa este si cand ne referim la prietenie. Trebuie sa spunem prieten adevarat, adevarat, de parca daca spui simplu prieten si nu spui si cuvantul adevarat inseamna, ca acea persoana nu poate fi un prieten in adevaratul sens al cuvantului.
Nu este mai simplu sa reduci asa zisi prieteni si sa ii transferi la capitolul amici, cunostinte ???
Acordam asa de repede titlul de prieten, uitand ca statutul de prieten inseamna ceva important pentru noi.
Este si vina internetului prin retelele de socializare in care ajungi sa ai mii de prieteni ( asa zisi prieteni ) prieteni, pe care i-ai vazut o data ( daca i-ai vazut ) si atat. De aici pleaca pierderea definitiei corecte de prieten si asa ajungem sa spunem, “Prieten Adevarat ” !!! Este un non-sens sa spui prieten adevarat sau apa uda sau focu frige sau soarele lumineaza, etc. de ce asta ??? E normal ca apa sa te ude, focul sa te friga, soarele sa lumineze etc. e de la sine inteles ca si cuvantul prieten, trebuie sa dea si statutul de prieten nu doar o masca sau ca trebuie sa fii politicos sau ca … sau ca sa nu superi pe cineva pe care vrei sa il ai in lista ta de prieteni, ca da bine in poza sau ca e o mica sau mare vedeta.
Si atunci nu este vina noastra ca dam titlul de prieten multor persoane necunoscute sau prea putin cunoscute ???
Tot vina noastra este cand dam numele de prieten cuiva care nu are inca statutul de prieten.
NU poti sa spui despre o persoana ca este prieten dar … e prieten mai de departe si despre alta persoana … aaa e prieten dar e prieten adevarat. Ce facem ? Impartim prieteni pe categorii ???
Ori ne este prieten? Ori NU ne este prieten ? E simplu ! Cel care are statutl de prieten, trebuie sa aiba si titlul de prieten, ceilanti sunt doar amici ! Amici, cunostinte, ce vreti voi dar nu prieten!
Asa ca mai ganditi-va cand numiti pe cineva prieten !!! Ca nu poti sa ai prieteni de o maslina sau prieteni de 2 masline si eventual si de 3 masline ca ii vezi mai rar si … nu prea ai nevoie de ei 😀 !
Asta nu inseamna ca un prieten poate fi mai iubit decat ceilanti prieteni, dar asta este alta discutie si o voi discuta in alt comentariu .
Dar toti prietenii mei imi sunt prieteni si cu titlul dar mai ales cu statutul 🙂 .
Prietenia este un lucru simplu si totusi foarte greu de explicat ce inseamna.Fiecare are o definitie proprie a cuvantului “PRIETENIE”.Pentru mine inseamna TOTUL:fericire , tristete,lacrimi , zambete, imbratisari, sentimente , ganduri…… A scoate prietenia din viata este ca si cum ai scoate soarele din lume…..
Pentru mine prietenia e atunci cand acea persoana tine la tine!si ar face orce ca sa fi fericit/a si ca sa nu te piarda. Prietenia e ceva ce ajungi cu greu sa o traiesti ,si usor ajungi sa o pierzi! Pana acum nici eu nu aveam habar ce e prietenia adevarata .Acum stiu!Si acum am cei mai buni prieteni de pe pamant! Suntem uniti si la greu si la bine! Cand eu vars o lacrima , ei mio sterg cu un zambet, ei imi aduc curcubeul dupa ploaie !E adevarat, ne mai certam noi, caci suntem oameni , dar ne cerem scuze si ne promitem ca….ca vom fi PRIETENI pana in ultima zi!Va iubesk!:*
Nu exista prieteni sa-i pese de tine daca spune de pers de langa tine ca nu-i pasa de ea atunci nici de tine nu-i pasa sau de cate ori ai zis tu catre asa zis prietenu tau dal dracu ca nu imi pasa de el si api sa mai cred in priteni si cacaturi din astea:)) aratami tu unu care-i pasa de tine cu adevarat