1 decembrie este ziua mondiala de lupta impotriva HIV – SIDA

SIDA (Sindromul Imunodeficientei Autodobandite), este o afectiune a sistemului imunitar, caracterizata prin infectii oportuniste, neoplasme, disfunctii neurologice si o mare varietate de alte sindromuri. (Acronimul SIDA provine din limba franceza: Syndrome d’Immuno-Deficience Acquis. Pe plan mondial se mai foloseste si acronimul AIDS, provenit din limba engleza: Acquired Immune Deficiency Syndrome.)

Indiferent de numele folosit, SIDA este un SINDROM si este urmarea contaminarii cu virusul HIV. Deci, SIDA nu “se ia” si “se ia” virusul HIV.

Infectia cu HIV este ireversibila, se poate doar întarzia aparitia bolii prin administrare de medicamente. HIV reprezinta prescurtarea în limba engleza a Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficientei Umane – virusul HI). Boala SIDA, o data declansata, evolueaza continuu, putandu-se întarzia doar si trata medicamentos sau chirurgical o serie de boli aparute ca urmare a deficitului imun.
SIDA a fost declarata ca boala de sine statatoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera numarul deceselor datorate urmarilor acestei boli ca fiind de 2,9 milioane in anul 2006, numarul celor infectati pe plan mondial de 39,5 milioane, anual infectandu-se alte 4,3 milioane de persoane. Pe plan mondial numarul persoanelor infectate cu HIV se apreciaza ca fiind de 1% în grupa de varsta 15-45 de ani. În unele tari din Africa se considera numarul celor infectati cu acest virus în aceasta grupa de varsta ca fiind de pana la 20% (si chiar mai mare în unele regiuni) din populatie.

Numarul de persoane infectate cu HIV este variabil, acesta depinzand foarte mult de o serie de factori proprii fiecarei tari. Romania si alte tari europene se incadreaza undeva 0,1-0,5 % (aceasta inseamna ca doar in Romania pot exista 115.000 de oameni cu HIV). In schimb, in Africa sunt tari care se pot “lauda” cu 40-45% infectati cu HIV.

SIDA este un sindrom care denumeste totalitatea bolilor asociate infectiei cu virusul HI (HIV), infectie care duce la slabirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta în cele din urma SIDA. SIDA afecteaza în special populatia tanara, activa din punct de vedere sexual, însa se poate transmite si de la mama la copil (fat), în cursul nasterii prin contactul cu sangele matern sau dupa nastere prin alaptare. Evolutia fatala a tuturor pacientilor atinsi de SIDA, în ciuda terapiilor celor mai moderne, sofisticate si costisitoare aplicate, împreuna cu extinderea bolii, cu afectarea inclusiv a copiilor, sunt factori de alarma si de generare a psihozei de teama fata de acest flagel al secolelor XX-XXI.

Contaminarea

Virusul HI (HIV) se transmite prin sange, sperma, lichid cefalo-rahidian (LCR) si lapte matern. Ca poarta de intrare pot functiona rani proaspete, sangerande din mucoasa (oculara, bucala, vaginala, anala) sau rani nevindecate sau insuficient protejate de pe oricare parte a pielii corpului. Caile de transmitere cele mai frecvente sunt cele vaginale sau anale datorate nefolosirii prezervativelor si practicii sexuale orale. La toxicomani folosirea în comun a seringii poate fi, de asemenea, un mod de transmitere prin consumul de droguri pe cale intravenoasa. Grupul homosexualilor este considerat ca fiind un grup de risc, din cauza schimbului des de parteneri si a contactului sexual anal. Gradul de risc depinde direct de concentratia de virusi din secretia vaginala, sperma sau sange.

Transfuziile de sange si produsele preparate din sange pot, de asemenea, prezenta un risc de contaminare cu HIV. Controalele de rutina a donatorilor reduce considerabil acest risc dar nu îl poate elimina complet datorita intervalului de cca. 25 de zile în care nu poate fi înca deteminata paraclinic o posibila infectare a donatorului.

Riscul de transmitere HIV de la mama la fat intrauterin sau la nastere în travaliu este considerat ca fiind de 10-30%. În cazul mamelor infectate se poate reduce acest risc la 2% prin administrare de medicamente antiretrovirale si nastere prin operatie cezariana.

O modalitate de transmitere din pacate des întalnita prin anii 80 din secolul trecut, este cea parenterala, prin folosirea de seringi contaminate în cazul toxicomanilor dependenti de droguri injectabile. Eliminarea folosirii în comun a seringilor a redus considerabil acest risc în tarile în care toxicomania este o problema des întalnita. Un grup de risc reprezinta si personalul sanitar care poate veni în contact cu secretiile si sangele pacientului infectat, riscul direct reprezentand întepaturi, taieturi sau contactul direct pe pielea lezata neprotejata corespunzator.

Cercetarile ultimilor ani au aratat ca se poate exclude transmiterea prin secretia oculara (lacrimi), bucala si prin transpiratie, pentru ca concentratia virusilor HI nu este destul de mare pentru o infectare, la fel ca transmiterea pe calea aerului prin aerul expirat, o cale des întalnita la alte afectiuni virale.

Infectarea printr-un contact accidental cu HIV poate fi prevenit cu succes prin profilaxia postexpunere care dureaza 28 de zile si se poate începe 2 ore dupa contact. Prima doza medicamentoasa trebuie administrata în primele 24 de ore în cazul întepaturilor sau 72 de ore în cazul contactului cu mucoase genitale.

In concluzie, HIV se poate lua si prin sex oral (abces dentar sau gingivita + lichid seminal). SIDA nu este o gluma. Indiferent de cum arata o persoana, aceasta poate fi contaminata cu HIV. Insa, sexul protejat este o alternativa demna de luat in considerare.