FKK sau nemtii si nudismul

Într-o lume atât de politicoasă, civilizată și plină de bun simț chestiunea nudismului te-ai aștepta să fie o treabă destul de privată, limitată la unele saune sau cluburi exclusiviste cu acces doar pentru membri. Nimic mai neadevărat pentru nemți, în special pentru cei care trăiesc în fosta Germanie de Est.

FreiKorperKultur sau pe scurt FKK este atât de înrădăcinată in cultura germană încât nu găsești un ștrand public important care să nu aibă zonă rezervată pentru nudiști. Această mică bucățică de hartă este de fapt o reflectare palidă a locurilor in care se face nudism in Berlin pentru că ea include doar locurile oficial marcate drept FKK. În realitate, nemții se dezbracă unde îi taie capul fără să le pese prea mult de copii sau trecători. În fiecare parc serios există cel puțin un loc unde se face nudism, fiecare lac în care scăldatul este permis (adică majoritatea) are nudiștii lui, despre saune nu mai vorbesc pentru că în ele e inacceptabil să stai cu hainele pe tine și lista ar putea continua cu tot ce vă mai trece prin cap.

Nudiști nu sunt doar persoanele gay. Familii întregi cu copii se zbenguie la soare în pielea goală lângă cupluri gay care se sărută pe pătură, moșnegii își clătesc fericiți privirile mioape din dosul ochelarilor, fete rușinoase își scot doar sânii la aer, lumea se bronzează, face baie și se simte bine de parcă hainele nici nu s-au inventat pentru ei. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de indecență. Da, se face nudism, dar nu se face exhibiționism. Nu se masturbează în public, nu se holbează ca proștii și nici nu se hlizesc unii la ceilalți. Poate că tocmai politețea asta a făcut nudismul un fenomen atât de răspândit. În plus, în locurile publice de baie gen ștrand la marginea unui lac sau piscină există o separație clară între nudiști și textiliști.

Este însă foarte adevărat că zonele de nudism sunt prin tradiție locuri de agățat pentru gay. În mai toate locurile în care am fost 90% erau bărbați. Câți dintre ei erau gay, greu de socotit. Pe câți dintre ei i-am agățat… și mai greu. Dar nu e greu să-i identifici imediat dintr-un schimb de priviri bine plasate.

Într-o zi eram în parc într-un asemenea loc și stăteam la povești cu un amic. Făceam plajă, povesteam, mai aruncam cu privirea în stânga, dreapta, ne mai trânteam pe burtă când ni se aprindeau călcâiele după câte o bunăciune, povesteam prostii și vremea trecea în mod plăcut. Deodată vedem cum o tipă singură își ia păturica și vine goală goluță lângă noi și începe să turuie nemulțumită ceva pe germană. Necazul? Un tip o hărțuia cu priviri insistente și ne cerea să o lăsăm să stea mai aproape de noi. Eu nu am înțeles ce voia, dar prietenul meu neamț a înțeles imediat. Nu doar că a stat langă noi, dar ne-am dus noi să-l hărțuim pe agresor cu priviri insistente, proțăpindu-ne în fața lui și făcându-i semne mai mult decât grăitoare despre intențiile noastre. Evident că tipul s-a enervat și s-a cărat în timp ce noi pufneam de râs pe socoteala lui.

Nemții sunt vestiți pentru corectitudine în toată lumea. Și asta se vede chiar și când fac nudism. Eram într-o zi într-unul din cele mai aglomerate ștranduri care are o zonă destul de mare rezervată nudiștilor. Mai toată lumea era dezbracată așa cum cerea eticheta locului, însă unii mai păstrau slipul pe ei. Din când în când doi angajați ai ștrandului în uniformă de gardieni le făceau vizite intrușilor și îi invitau politicos ori să se dezbrace, ori să se mute de acolo. Pentru noi era întotdeauna o sursă de distracție să vedem rezultatele negocierilor la nivel nu prea înalt. Ba chiar puneam pariuri: se dezbracă sau pleacă? Cei mai mulți alegeau să se dezbrace, e drept, fără prea mare tragere de inimă, dar erau destui care preferau să-și ia tălpășița.

Când mă gândesc însă la locurile de acasă, la plajele noastre unde nudismul e trimis in exil, nu pot să nu mă întreb: Românie dragă, tu pe când te trezești din pudibonderiile tale?