No menu items!

Pe ce se mai iroseste iasomia?

Acelasi autor

Cum Sunt?

Chestionarele completate vor fi postate pe website-ul în curs de dezvoltare, pe măsura completării lor: www.cumsunt.ro! Scopul poveștilor comunității LGBT este să ofere informații heterosexualilor cu...

Excesul de prea mult curcubeu dauneaza grav sanatatii (mintale)!

Frate, ce aveti toti cu cacatu' ala de rainbow!? Plm, zici ca DarkQ a devenit brad de Craciun. Bine, ideea e ca am observat...

Bunul gospodar isi face vara sanie si iarna car. Uneori.

Rasfoind Internetul, acum cateva zile, am dat peste un articol din publicatia online Ring, un alt tabloid specific romanesc unde fiecare titlu contine macar...

Gelozia, bat-o vina

Am fost un om extrem de gelos si posesiv, m-am mai domolit deoarece pe de-oparte experienta m-a invatat ca nu poti inchide un partener...

Cel mai mare regret din viata mea…

... este ca sunt gay. Pe masura ce trece timpul regret din ce in ce mai mult acest lucru. Ideea de ca lumea gay...
RobertG
RobertGhttps://darkq.net
Se pare ca si robotii se imbolnavesc. Nu as zice ca se scurtcircuiteaza. Dar pot aparea polipi sau tumori in circuit, de rezistenta infinita, care denatureaza auzul si vazul, de alfel divin in “multiplexitatea” sa. Asa au aparut noile masinarii. O masina bolnava (faza nasoala e ca masinile chiar daca sunt bolnave, nu mor), imperfecta, si zgomotoasa, ce emite pe frecvente periculoase si oscilante.

Azi am fost extrem de bine dispus din cauza a mai multor motive. Una dintre ele este ca am reusit sa rezolv “misterul” care inconjura unul din scripturile mele. Cu toate ca noptile trecute fusesera albe (nu ca zapada…) nu ma pot simti obosit. Am un fel de orgasm profesional, orgasm care ma face sa cred, sa simt ca sunt incapatanat sau ca stiu cate ceva in ale web design-ului. Spre dimineata cand mintea refuza sa mai opereze in parametrii normali, m-am prabusit in pat, langa cele mai frumoase flori si stele, obiecte si suflete. De fiecare data cand ma pun in pat, nu pot adormi pana cand nu se creeaza punte de legatura intre mine si Andrei. Poate fi si doar un deget, o bucata de fund, un brat si Mos Ene isi grabeste pasii negresit.

Zorii zilei sfasie noaptea dinou. La fel ca ieri, la fel ca maine. E ciudat acest ritm nictemeral. Cand orice vietuitoare mai mare decat o dobitoaca incepe sa bajbaie, sa isi grabeasca pasii spre o noua zi de sclavie in folosul societatii, corpul va refuza dinou sa imi execute comenzile si desi nu vreau, va trebui sa fiu invins. Privind STRICT acesta latura ma simt atat impacat cat si zbuciumat. Dintr-un anumit punct de vedere ma simt neindreptatit ca sunt privat (fara sa vreau) de o multime de lucruri pe care le-as putea face in timpul pe care trebuie sa i-l dedic somnului, iar din alt punct de vedere ma simt fericit ca uit de orice misca in jurul meu, nu trebuie sa raspund la telefon, nu trebuie sa ascult voci, nu trebuie sa dau sfaturi si multe alte lucruri pe care le fac oamenii cei mari. Ii urasc pe copii. Eu de ce nu pot fi copil dinou? De ce trebuie vrand, nevrand sa imbatranim si sa gandim cat un milion de copii la un loc? Apoi… de ce simplitatea si inocenta unui copil inseamna mai mult decat gandurile a un milion de oameni?

Oricum ar fi, am hotarat ca trebuia sa imi mai cumpar cel putin 4-5 creme antirid diferite. Apoi cateva baxuri de antioxidanti. Cineva imi spunea ca el asa a ajuns copil dinou… din cauza unei comotii cerebrale. Eu incerc prima oara cu prima varianta. Trebuie incercata reteta tineretii fara batranete si a vietii fara moarte. Ce misto!!! Asta inseamna ca si la 50 de ani o sa pot spune ca am 20? Chiar ieri ii spuneam Ligiei ca am intalnit cuvantatoare de 17-18 ani care erau mai in varsta decat mama. Mama (mama mea, draga… ) de fapt e o copila. Incepatoare si virgina. Pura nu mai este din momentul in care m-a nascut.

Dar nu ma mai mira, nu ma mai mira nimic. In acest secol se poarta crimele, discriminarile, vorbele urate, violenta, defrisarea, oua sparte in cutiile de oua din Real (de cand a disparut brunetul de la peste… nici alimentele nu mai au gust…), monopolul pisicilor prin Timisoara (desi soarecii si sobolanii au facut deja cateva proteste…), plamani scosi din oameni si aruncati la gunoi impreuna cu resturile menajere si cate un embrion avortat si alte capodopere create de umanizare si tehnologie. Orice gunoi isi are locul. Poate viata nu ar fi viata daca nu ar exista gunoaie. Cum ar fi daca ne-am trezi intr-o dimineata si am descoperi ca am castigat la 6/49 (sau 5/35, 4/28, s.a.m.d…),  ca strazile sunt curate, ca oamenii zambesc dinou, ca vanzatoarea nu se mai crede regina Angliei si ca pisicile au semnat un pact de pace cu soriceii si rudele lor mai mari (dupa multe greve de foame, petitii si proteste ale acestora din urma)? Cum ar fi daca nu ni s-ar mai da guma Orbit si bomboane expirate ca rest? Cum ar fi daca Becali s-ar tine de cuvant si am avea cartierul nostru? Daca toate acestea nu ar fi interogative si nici conditionale (optative?… ca nu mai stiu… dupa cum am mai spus gramatica nu e punctul meu forte…) cred ca as innebuni. As considera ca sunt nebun si m-as sinucide (dar nu asa ca altii… asa pe bune…. as sari dintr-un avion, as fuma “o ultima tigara”… si “adio arme”).

Problema e ca toate rahaturile cu miros de iasomie ne sunt bagate fara sa vrem zi de zi sub nas. Si noi le acceptam. Desigur ne putem muta in padure, lampa cu petrol, am vana (am si vana de baie dar aici ma refeream la verbul “a vâna”), am face focul ajutandu-ne de cremene…. (Eu as face orice numai un laptop si Internet wireless sa am… glumesc) dar de ce nu putem sta in oras si sa avem starea pe care am avea-o (unii) intr-o padure, la marginea unui lac? De fapt noua ne place iasomia. Si rahatul. Nu, nu ala turcesc. De aceea acceptam. E ca la targ… vreau morcovi… ia morcovi… da banu’. Doar ca… vedeti voi… cand e vorba de rahat odorizat cu cele mai fine esente de iasomie nu mai platim doar cu bani. Ci si cu rabdare, hiperexcitabilitate neuronala, cafea (cateva cesti/zi), calmante, antidepresive (unii…), alcool (altii…) s.a.m.d. Si reclamele ne baga cu palnia in fiecare por din scalp ca aceaste “adjuvante” … “ne ajuta”. Dar nimeni nu ne spune… la ce ne ajuta…. ne ajuta sa ce?

Ah… si nea’ Filipas de la primul etaj e tot un rahat. Da, ala cu lumina de pe scara (Si mai am  o vaga presimtire ca face si o colectie de sigurante…). Da el saracu’ nu mai miroase a iasomie. Nu mai miroase deloc. Adica miroase a nimic.

Va las, ca mi-e somn. De fapt va mint ca sa scap mai repede. 😛 De fapt… ce mai conteaza?

Cu MaRe dRaG,
Robert G.

PS: OVI, apreciez extrem de mult ca in ciuda conditiilor vitrege, tii cu dintii de diploma acordata acum cateva saptamani. Am vazut ca ai mai exersat, asa cum te-am invatat. 🙂

1 COMMENT

  1. sincera sa fiu , recunosc ,la varsta mea inaintata , imi ziceam cu putin timp in urma ..ca…e cazul sa recurg la bisturiu …apoi ,tot singura, mi-am dat seama ca nu are rost . Sunt constienta ca tenul meu este la fel ca la 25 de ani ( este pe draku ) …ma uit des in oglinda…in ideea ca am doua cosuri de o saptamana si nu scap de ele … am folosit ceva de la avon …dar in afara aromei de “iasomie” nu cred sa aibe ceva in plus folositor …
    Mi-am revazut colectia de “neveste disperate” toata noaptea ….6 ore , episod dupa episod si nu m-am saturat !!! am plans in batista la cateva apoi suna desteptatorul si … imi taie cheful …
    Baia imi e plina de tot felul de lotiuni …creme anti rid , spume, geluri , masti …culmea ..am o crema de maini cu aroma de iasomie …una de la gerovital ( va dau un sfat !!! sexul anal cu gerovital e super …merge ca uns … 😛 ) … una de exfoliere ,dar o folosesc rar …ma enerveaza acele particule …
    In concluzie draga Rob , iti dau dreptate … iasomia are iz de rahat …scuze , era invers ..rahat cu iz de iasomie …
    Deci , in concluzie … nu mai vreau nici o crema !!!! in afara de lotunea dupa ras nu ma mai dar cu mimic… Ovi , nu rade , da…am si eu barba …deh…de la hormoni …
    Toate bune dragilor , eu ma bag la somn (invidiati-ma , e 15.15 ) caci sunt rupta , plus ca am spalat un covor azi si ca proasta , mi-am dat seama ca spalatoria era la 200 de metri de mine . dupa ce m-am chinuit doua ore … Imi e foame , somn si frig … Poooopppp

Comments are closed.

Vezi si...

Wormholt este un cimitir din Londra

Parcă pe Vice am citit niște fragmente din romanul pe care l-am terminat acum două minute. L-am pus pe lista de cumpărături pe care o am făcută pe Wunderlist. Dar vizitând noul mall Promenada înainte de Crăciun am zis să-l caut prin Cărturești. Eram chiar curios dacă o să-l găsesc...

Articole din aceeasi categorie