Acasă Romania Referendumul de dinaintea sfarsitului lumii

Referendumul de dinaintea sfarsitului lumii

6
17

Imi aduc aminte ca odata, demult, credeam cu tarie ca sfarsitul lumii va fi in 2000. N-a fost sa fie. Apoi, eventul de mare anvergura a fost “postponed” inca de cateva ori. N-am mai crezut, ulterior. Au aparut numeroase filme, mai mult sau mai putin de succes, cu diverse scenarii apocaliptice, in care fie ca era vorba de o explozie solara, un meteorit sau inversarea polilor – deznodamantul era acelasi: distrugerea vietii pe Terra.

Bineinteles, toate povestile se termina frumos, cu cliseul conform caruia o echipa de cercetatori necunoscuti, intr-un birou umplut de steaguri de diferite marimi ale SUA, fac si dreg, calculeazasi socotesc, si in ultimul moment, (dupa depasirea fazelor cu urmariri in care raman fara combustibil asa, pe neasteptate) salveaza lumea si toata lumea e fericita.

Bun. De la o vreme incoace am impresia ca traim sfarsitul lumii si nici nu ne dam seama. O scurta trecere in revista a stirilor de pretutindeni, a comportamentului inuman al din ce in ce mai multora, monstruozitatile care ne inconjoara, sunt suficiente pentru a ridica un semn de intrebare in acest sens. Prefer sa cred ca ne indraptam spre ceva naspa decat sa accept varianta ca ne indreptam spre nicaieri.

Venind in contact zi de zi cu diversi oameni, anumite situatii, chestii, trestii, socoteli… nu am cum sa nu observ panta pe care coboram cu o viteza ametitoare. Si da, ma ating chestiunile astea.

Inainte sa adorm, citesc diverse stiri. Acum, in prag de sfarsit de lume cu data fixa, lumea doarme. Doarme si sunetul somnului taie in carne vie. Lucrurile s-au imputit si tare ma indoiesc ca va mai fi vreodata altfel.

Uneori ma gandesc la soarta noastra, a romanilor, si o fac, pentru ca traind aici, nu-i asa, ne afecteaza pe fiecare, mai mult sau mai putin direct, ceea ce se intampla. Nu am ajuns inca la performanta (sau poate ca am depasit-o – e si asta o varianta), de a nu-mi pasa de faptul ca in fiecare dimineata, negresit, vin diversi cu cate o plasa de rafie si cotrobaie prin tomberoanele din fata blocului, exact ca in Tom si Jerry. Tot asa, am o vecina care a facut un accident vascular cerebral. Are vreo 80 de ani, copiii n-au venit pe la ea niciodata ca sunt plecati prin alte tari. Doamna nu poate vorbi si e semi-paralizata. Oare… ea cu cine vorbeste? Ce vede pe tavan toata ziua cat sta intinsa? Ce-ar face daca nu ar fi vecinii care sa ii mai duca cate un castron de supa sau sa merga sa o schimbe?

Dar nu-i stress. Suntem in plina campanie electorala, majoritatea acelora care ne vor reprezenta, chipurile, interesele si-au cumparat cate un locsor si acum incearca sa convinga prostimea promitand salarii si pensii mai mari, preturi mai mici, mii de kilometrii de autostrada (in conditiile in care o data la 2-3 ani se inaugureaza cu mare fast cate oportiune de 20-30 de km), TVA de 10%, zeci de mii de euro fiecarui roman si alte bazaconii pe care nu ai cum sa le crezi daca ai doi neuroni care aiuriti care mai au si prostul obicei de face o sinapsa intre ele.

Indiferent de care va fi ponderea parlamentara a diverselor partide, sunt gata in orice clipa sa imi pun gatul la bataie, daca vreuna din promisiuni se va materializa.

Prostimea pune botul, ca de fiecare data. Si daca nu o face, e ajutata cu un exterior la masina gratuit, cu o masa, un mic, o bericica, pentru ca, nu-i asa, mintea devine infinit mai limpede cu doi mici in stomac si-o bere rece. Si-apoi, ce-i drept, ce fel de om politic e acela care nu ofera nimic? Cum ar fi sa vina unu’ si sa zica: „Fratilor, io nu va dau nimic si nici nu va promit nimic, ‘om trai si ‘om vedea!”. Cred ca ar fi transat, in cel mai bun caz.

Deci, cam de acestia depinde viitorul nostru. Asadar, nici nu avem nevoie de furtuni solare sau meteoriti ca treburile, la cum arata (si nu, nu doar in Romania), merg in directia cea buna.

Acum, facand o legatura intre lucruri iese un monstru care uneori ma amuza, alteori ma inspaimanta.

17 COMENTARII

  1. Sincer sa fiu, sunt inglobat de atatea probleme zilnic incat nu imi mai ramane timp sa ma gandesc la sfarsitul lumii. In ziua de azi majoritatea suntem pierduti in timp datorita problemelor care ne macine si carora nu le gasim rezolvare, macinati atat de tare de aceste ganduri incat timpul nu ne mai permite sa ne mai gandim la alte bazaconii, ca sa spun asa, inventate, presupuse, analizate, dar mai putin demonstrate ale unor asazisi cercetatori, matematicieni sau cine mai stie cum se numesc. Le tratam ce pe niste informatii superficiale sau le ignoram total continuand sa ne macinam mintile cu realele probleme din viata noastra.

    Eu consider subiectul acesta o mareee pierdere de timp si de importanta. Daca e sa vina sfarsitul lumii, va veni,…ce conteaza ca este azi, maine sau peste 1 milion de ani….pentru ca oricum nu vei mai ajunge sa faci nimic sau ca sa spun altfel nu vei avea ce sa faci.
    E un subiect pentru oamenii cu mult prea mult timp liber 😀 .

    Cheers !

  2. politica = prosteala pe fatza,interese nimic mai mult prefer neutralitatea.

    daca tot va veni sfarsitul si va fi un cataclism brusc imi doresc sa mor cu persoana iubita de mana sau imbratisat

    am vazut pe youtube secvente de la „atacul” de la world trade center si ce m-a socat persoane ce s-au aruncat de mana de pe turnurile ce urmau sa se prabuseasca … foarte trist dovada ca mai sunt fiinte ce iubesc pana moartea ii desparte

    mie frica de viata nu de moarte, moartea e doar o trecere … probabil traim zilele apocaliptice asa ca sa ne bucuram de fiecare zi cu bune si rele, stress, clipe fericite.

  3. @str8 : Cred ca acele persoane care se aruncau tinandu-se de mana incercau de fapt sa se consoleze, s-a demonstrat ca daca esti tinut de mana nivelul de serotonina creste, diminuand senzatia de stres, este ca o doza de adrenalina … prin urmare a fost mai degraba din cauza fricii, a groazei care i-a cuprins, si mai putin din cauza dragostei. 🙂

  4. Sfarsitul lumii pentru mine va fi cand voi muri eu. Cum nu cred in reincarnare odata cu mine va „muri si lumea”.
    Politica e un rau necesar. Indiferenta nu face bine nimanui.

  5. Deiu you got a point intr-un fel la nivel teoretic,practic „inca se fac sapaturi” cu demonstratiile astea stiintifice anatomice umane se inlatura sentimente;trairi etc.,evit contrazicerile …desi m-as bucura sa simti ca esti iubit cu adevarat (nu vb,nu great sex…ci sa gasesti o persoana sa tina la tine) sper sa nu ma ironizezi sau mai stiu eu ce ,sarcasm …

  6. Hai sa nu ne aruncam inca pe geam, caci nu cred ca panta aia este atat de abrupta si nici atat de descendenta. Nu cred ca s-au inmultit relele in lume, cel putin nu daca raportam la numarul de oameni, doar ca acum ai internet si atat de multe informatii incat te poti ineca in ele.
    Si apropo de exemplul concret al batranei, ai citit Mos Goriot? Stiu ca nu-i documentar, dar nici SF-uri nu scria Balzac.

    • @Alex P, nu e vorba de aruncat pe geam ca daca aia ar fi fost solutia la toata problemele (in general) asfi facut-o demult, dar nu, nu e aia solutia. 🙂

      E mai mult asa, un gust amar, dezamagire si poate sentimentul de neputinta. Stii, te gandesti asa… ca lucrurile ar putea sa fie mult mai la locul lor, si uite ca totusi, nu sunt.

  7. Atunci nu te mai gandi la ce ar putea fi. Sau daca o faci gandeste-te si la ce ai putea sa faci tu ca sa pui lucrurile putin mai la locul lor. Si cand intri intr-o stare din asta concentreaza-te sa vezi lucrurile frumoase din jur, lucrurile care merg bine. Suna ca un citat dintr-o carte de self-help asta, dar cred ca ajuta mai mult decat sa faci o lista cu toate lucrurile care merg prost.

  8. Si astfel simteam cum „lumea mea se sfarseste”. Un cliseu mare cat casa, insa util; lumile se sfarsesc zilnic, unii prefera sa locuiasca in lumea lor, altii isi constuiesc o lume proprie. Cineva va dori sa evadeze din lumea X spre Y. Lumile pot si derizorii sau speciale. Fascinatia cuiva pentru o lume poate insemna banalitate pentru altcineva. Si da, am scris „lume” de prea multe ori 🙂

  9. Ca tot ai amintit campania electorala, uite din ce oameni maturi avem de ales:
    „Toader Paleologu, de la inamic, şi-a permis chiar o ieşire de prost-gust pe Facebook, unde a conchis că prezenţa a cîte doi candidaţi pe afişe face această campanie să semene cu o gay parade. ”
    „A apărut deja o falsă pagină de Facebook a lui Mihai-Răzvan Ungureanu, care apărea ca susţinînd căsătoria gay. Greu de spus ce ar putea urmări autorii cu ea: ideea e incredibilă şi pentru fanii, şi pentru adversarii lui Ungureanu şi, încă într-o mai mare măsură, pentru comunitatea gay.”
    (2 extrase din Dilema Veche, art. „Bicolorul naţional”)

    Sau ar trebui sa ne bucuram ca subiectul LGBT este o prioritate nationala in asa mare masura incat cu el se castiga alegeri?

  10. Va soptesc un mic secret: „exista viata si dincolo de Romania”.
    Nu, nu zic ca misuna de caini cu covrigi in coada, dar spun ca de exemplu pe mine m-a impresionat sa citesc ca exista tari unde e ilegal ca tu candidat al unui partid politic sa-ti finantezi campania electorala. Cum adica? Sa devii tu coruptibil? Nu. Odata ce partidul te-a desemnat ca si candidat, partidul (din cotizatii si venituri din tot felul de surse cat mai vizibile si transparente) iti va finanta campania electorala.

  11. AlexP, subiectul cu pricina este mai degrabă un criteriu cu care se pierd alegerile. Atât declaraţia luiPaleologu ( despre care au citit acum câţiva ani aluzii insistente şi destul de transparente că n-ar fi tocmai conform majorităţii ortosexuale)cât şi atacul împotriva lui MRU au la bază presupunerea că Gay = câh.
    Cât despre alăturarea lui Toader Paleologu de „maturi”, este cel mai fain banc pe ziua de azi. Mi-ai luminat ziua…

  12. Eu as zice cah, dar treaba cu â-urile se schimba odata la cativa ani, deci nu bag mana in foc. M-am gandit daca sa spun „se pierd alegeri”, dar nu prea conteaza- se pierd, se castiga, e doar o problema de perspectiva.

  13. Aceleasi socoteli, aceleasi lucruri, aceleasi observatii, aceeasi tara, aceiasi politicieni, aceasi panta, aceiasi multi batrani uitati, sa nu uitam si pe acei multi copii crescuti de bunici sau vecini, pentru Ca parintii sa poata muncii sau prostitua, pribegi pe alte meleaguri, aceleasi minciuni, aceleasi nedreptati, aceleasi rautati, aceeasi nesimtire in lacomie, aceeasi indiferenta si se poate continua asa pana la limita cea mai de jos a pesimismului.

    Dar acesta este numai una din cele doua parti ale intregului, cealalta fiind, optimismul.

    Nimic in realitatea nostra nu este singular, totul este cel putin dual, dual ce functioneaza in cicluri.

    Totul are un inceput si un sfarsit, inceput si sfarsit ce-l traim zilnic, inceput dimineata, odata cu lumina Soarelui, terminand seara odata cu sfarsitul luminii Soarelui, intrand in alt ciclu al inceputului luminii Lunii, ect.

    Totul are rostul lui, nimic nu este fara importanta, insa important este sa ne gasim in aceasta lume duala un … echilibru.
    Este usor de zis, foarte greu de facut, dar nu imposibil.

    Este usor ca stai la margine, foarte simplu sa comentezi de pe margine si extrem de comod sa te lamentezi stand pe margine si cam asa procedeaza majoritatea oamenilor, nepricepand ca lipsa acctinuni, ii afecteaza inclusiv pe ei.

    Si Dumnezeu cere actiune omului, „cere si-ti voi da”, „bate si-ti voi deschide’, deci cu atat mai mult ar trebui noi sa acctionam fiecare cum poate, in locul unde poate, pentru omul de langa noi pentru care poate, indiferent cine este acel om.

    Am intalnit in viata mea, multi oameni care au actionat benefic si altruist, ajutand oameni total straini si cu care au venit in contact o singura data, sau poate deloc.

    Fiecare dintre noi putem face la fel, incepand chiar cu noi insine, pentru ca daca ne ajutam intai pe noi sa ne gasim un echilibru, iar dupa ce ni-l gasim, din acea clipa putem ajuta si pe ceilalti cu succes.

    Si lumea, DA, se sfarseste, sa sfarsit ciclul lui 1[unu] si a inceput ciclul lui 2[doi], ce traim este doar… TreCeRea … de la moartea unui ciclu si inceputul urmatorului ciclu.

    Ciclul lui 1[unu] inca se mai zbate, insa din el se naste 2[doi], ciclul lui 2[doi].

    Iar 2[doi] simbolizeaza unul langa celalat, doi este liantul ce tine totul impreuna, doi este sensibilitatea ce tine cont de nevoile celuilat si le imlineste si mai ales doi are puterea vindecarii si aducerea in armonie a tuturor fiintelor sau lucrurilor.

    Unii, din copii omenirii, deja s-au nascut cu PuTerile lui Doi, iar prin ei … incepe ciclul lui Doi, ciclu ce ingroapa egoismul lui unu[doar Eu contez, sa-mi fie MIE bine, dupa MINE potopul]

    Doi este ciclul evolutiv al omenirii de la Eu[unu}, la Noi[doi].

    Iar Doi inseamna actiune, actiunea de-a face ceva si pentru celalat, trecem de la ratiunea egoista a lui unu, la ratiunea sentimentului iubirii a lui doi, in care doi formeaza intregul.

    Acum ca o gluma, ma intreb ce va simboliza trecerea la ciclul lui trei, in care trei formeaza un intreg, apoi la patru, la cinci, la sease, la noua, ect.
    SE pare ca vom ajunge sa facem orgii intr-un numar mai mare de la ciclu la ciclu.
    CE tie Domnule ci cu orgiile astea, pardon ciclurile voiam sa zic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here