Ieri fiind 1 Mai, la 9 fix 10 si ceva, am plecat (mai multi si unii dintre noi) spre Moneasa Sag. Am ajuns. Am ancorat masina cu becurile pozitiile aprinse. Neintentionat. Uitaram ca eram plin de emotii si alte incercari.
Dupa ce am facut focul am asezat carnurile pe gratar, ne-am intins la o poveste… pana ce carnea se ardea. Aproape. Ce-i drept eram foarte ocupati, concentrati… dar mai ales atenti la mediul inconjurator. Si era un mediu…. mama, mama.
Am facut si carnaciori picanti, inveliti in staniol, pe jar (0,2% grasime, bineinteles…).
Intre timp, venira patru fete tinere si frumoase curve care in cinci minute isi dadura jos bucatica aceea de material, adica “sotienul” si jucau carti. Fara sa vrem am auzit ca una ii zece la ‘ailalta:
– Ai stins draga becurile de la masina!?
Se auzi un “Da tuh!” stins.
Am ras copios pe acesta tema, ca sunt femei, am pus si un CD cu musina numa’ buna de show, am scos umbrelele sa nu ne ardem de la soare (umbrela Rainbow).
O bere, un vin… ok, hotaram sa plecam.
Surpriza!
Motorul nu porneste! Ideea este ca noi cand am ajuns pe la 10:47 (ca ma uitai io pe prima fotografie facuta cu aparatul de facut foi colorate) am lasat “becurile” aprinse. Adica… stim noi cine le-a lasat aprinse…
Ce-i drept si eu am stresat bateria cu muzicile… de relaxare. Dar oricum CD-playerul nu are cum sa consume cat consuma farurile in decurs de 3 ore si 21 de minute muzica a consumat mai mult decat farurile, deci… evident… eu sunt de vina. Asa este.
Apoi, stoarfele de fete, alea 4, de fapt facura o aluzie… ca ele au parcat langa noi si cretinele nu ne-au zis ca avem farurile aprinse. Vai… ce lume… cruda. Ah…
Ce ne facem? Doamne!!! Cum sa cerem ajutor la zecile de oameni care erau in jurul nostru??? Nu si nu. Neah… sunam la Timisoara, sa vina ajutoarele, caravanele, salvarea, puscariasii, escadrilele speciale, vanzatorii de curele…
Ne baricadam in masina, toti cinci, la unii le era rau (de mare), domnii (Ashchiutza, Andreius… and Co.) carora le daduram toti carbunii (carbuni din Germania, cu gust de carnaciori si usturoi) vroiau sa ne impinga (nu pe noi… masina… se intelege):
– Nu… haha… nu e nevoie… o mica defectiune tehnica…. ne vin ajutoare imediat
Ajutoarele au venit, ne-am pupat de doua ori pe obrajori, mtzuah-mtzuah… se scoate cablul…. se interconecteaza acumulatorii…. stam sa vedem care e plus-ul si care e minus-ul… reusim, sampanie, plecam.
Apoi am plecat sa ne balacim… dupa cateva urmariri prin bazin… suflari (in van) si sulfurari… am stat si la soare… unii s-au ars… adica eu… apoi am plecat catre Timisoara. Am impartit pe drum caramele la copiii care ne insoteau.
Ieri a fost o alta zi dragutza, o zi 100% gay. Voi, care, ce facurati de 1 Mai?
cam la fel si nu prea… cu familia… dar fara emotiile voastre de final… mici… bere… si somn… apoi strans gunoiul si plecat acasa…. cu gunoi cu tot… salvam planeta… pentru cine?!
Pentru mine 😆
Veeeery nice story…pacat ca a trecut prea mult de la 1 mai si eu, ca un om batran ce sunt, ca doar au trecut peste mine 28 de primaveri am uitat ce facuram de ziua muncii 🙂 cred ca munciram 🙂 a picat intr-o joi, nu? imi amintesc doar ca vineri dimineata (adica pe 2 mai) la ora 7 si 30 de minute stateam la ultraviolete pe plaja la EuFORIE Nord. Apoi pe la 10 am ajuns in 2 mai (statiunea, nu data calendaristica), ne-am gazat la un han mjto (eu, iubi si inca un prieten foarte bun, care a sforait pe drum in masina cat a fost Autostrada Soarelui de lunga, de imi tremura volanul in maini) apoi mers mancat, facut plaja, suit in majina (un 206 negru numit Bubu – banal, stiu, ca pe toate le cheama asa) plimbat pe tot cLITORALUL Romanesc in lung si in lat, seara mancat usor, plimbat pe plaja, ajuns in camera, uitat un pic la Tv, asteptat sa adoarma prietenul, eu pupat iubi pe sub plapuma, bagat mana si gura la iubi in chiloti :), in sforaitul amicului nostru ce-i drept (care dormea in pat separat), terminat, spalat pe dinti, fumat, spalat iar pe dinti, pupat iubi de noapte buna si apoi somn. Sambata dimineata am hoinarit un pic prin singurul magazin din 2 mai si pentru ca nici vremea nu tinea cu noi am zis…wtf let’s pass the border. Si asa am ajuns la Albena, in Bulgaria. Frumos loc si al naibii de civilizat. Imi era chiar ciuda…de ce la vecini se poate si la noi nu? Nu mi-am batut prea mult singurul neuron cu aceste intrebari existentiale si dupa ce am dat o tura de statiune si am mancat de pranz la o terasuca de pe plaja am urcat in masina sa merem si la Balcik (sa nu uit, la Albena pe plaja este un barulet-terasa foarte fain de karaoke. Aviz amatorilor, la vara poate ne vedem acolo). Foarte frumos si la Balcik numai ca am ajuns tarziu si nu am mai putut vizita Castelu’ lu’ Coana Mare (Regina) ca trecuse ora. Ne-am multumit sa privim de afara domeniul de o frumusete rara. Inapoi la 2 mai cu o scurta oprire in Vama Veche, care era aproape pustie. Ploaia ii trimisese pe toti acasa iar proprietarii de pensiuni ramasesera cu ochii in nori, ca de soare nu putea fi vorba. Duminica am plecat spre Bucuresti, unde am ajuns fara niciun incident major. In fata blocului insa, Bubu se zguduie, pica relanti-ul si se opreste iar martorul de bord al motorului se aprinde in toata splendoarea lui. Ulterior (dupa ce am verificat bujiile, sunt eu gay dar macar atata lucru stiu sa fac 🙂 ) aveam sa aflu ca “se futu’ ” de fapt un injector. Suparat mi-am zis: facut revizie Bubu si vandut repejor in 2-3 luni de zile. Urmeaza in plan o Honda Civic Type S. Neagra? sau Rosie? Inca nu ne-am hotarat 🙂
P.S. Poate urmatorul 1 mai il petrecem impreuna. Hmm? ce ziceti? sau poate craciunul…revelionul…pastele…:)