No menu items!

Când totul se duce de râpă…

Acelasi autor

Educarea copiilor ca proces natural

De ani buni, se derulează în lume programe educaţionale pentru copii, privind protejarea în timpul actului sexual şi a interzicerii traficului cu persoane. Unele...

“Ți-aș spune că te iubesc, dar…”

„hey, buna. cmf?” (…erase message) Nu. Nu are rost să te deranjez. Sunt convins că o arzi cu persoane mult mai faine decât mine. Apoi, ce...

Un gay preistoric în Praga?

Arheologii din Republica Cehă au dezgropat mormântul a ceea ce poate fi, în exclusivitate, cel mai timpuriu om homosexual sau transsexual descoperit vreodată (vezi...

Antinous, efebul divin devenit istorie

O revoluție când Coco Chanel nici nu exista. Când vremurile erau tulburi și permisive, iar funcționalitatea sclavajului deriva în multiple forme. Este bine știut...

Lex Scantinia – o realitate?

Când aruncăm un ochi către arta romanilor, este important să nu facem acest lucru cu ochii secolului XXI. Cupa Warren (Fig. 1) este un...
Peter
Peter
Se spune că regretele în viață sunt neajunsuri menite să te tragă înapoi. Cu fiecare pas făcut, presărat de întrebări cu bună știință, nu ezit să reflectez că a mai trecut o zi, să compar greșeala cu o victorie. Cel mai bun prieten al istoriei (și cel mai de temut inamic), este puterea omului (deștept sau prost), de a specula.

… reușim să ne facem viața cumva mai frumoasă.

Ce facem când ne naștem întregi și sănătoși, dar nu știm să ne bucurăm de ea…?

Uitându-mă la videoclip, am simțit o sinceritate și o importanță incredibilă acordată gesturilor, asupra cărora noi nu mai insistăm sau le depreciem folosindu-le incorect. Auzeam deunăzi că putem da vina pe noi înșine, pe defectele noastre; dacă am asculta de cei care vor să ni le corecteze, nu le-am mai considera la nelalocul lor. Prin natură ne naștem cu talente, dar și cu capricii; restul poate fi modelat până la cei “șapte ani de acasă”, urmând să îmbunătățim calitatea vieții. In schimb, ne-am lăsat copleșiți, ca “iTâmpiți”, într-o nefericire colectivă, o complacere sustenabilă…

    “R u sed? then I’ sed 2o”
    “Oooh! letz sher *fake* hepines!”

Stephen Torrence, 23 ani, din Austin (USA), e unul dintre cei mai vizionați “cântăreți ASL” (abreviere pentru American Sign Language) de pe Internet, din simplul motiv ca a dus mai departe o bucurie pentru cei cu deficit audio-mutual. Pe contul de Youtube, tipul povestește cum a inceput totul:

Am devenit interesat de ASL printr-o prietenă din liceu care s-a înscris la un curs împreună cu mama sa (ambele auzind perfect). Am început sa-mi dezvolt tehnica în timpul facultății și m-am apucat sa înregistrez. Într-o zi am fost promovat de PopEater și restul e istorie!

In prezent, Stephen are pagină de blog (împreună cu alți doi prieteni).

Alte melodii interpretate de Torrence în ASL:

Owl City – Fireflies – ASL Song
Jonathan Coulton – Monkey Shines – ASL Song

O altă persoană care m-a impresionat plăcut este Allyson Townsend, 22 ani, din Garland (Texas, USA) certificată deja ca Deaf Ed Teacher, lucrând cu copiii cu handicap, de vârste fragede. A jucat pentru o serie de școli și organizat câteva workshop-uri de interpretare muzicala în ASL. A participat la Festivalul ASL din San Francisco, California, dar și cu Keith Wann, comediant la CODA. A fost denumita chiar Person of the Week, de către abc News.
Iată o înregistrare-duet, realizată de Ally:

Jason Mraz and Colbie Caillat – Lucky – ASL Duet

Când văd un copil care este practic expus muzicii pentru prima oară, îmi dă satisfacție sufletească, spune tânăra. Mă face să mă simt ca și cum am fost în stare să le ofer ceva ce vor avea tot restul vieții!

Întrebarea care îmi stârnește interesul ar fi acum următoarea:
Ce ai face dacă s-ar întâmpla sa fii gay și surdo-mut pe deasupra?
O, nu răspunde. Doar bucură-te de ce ai primit!

Previous article
Next article

5 COMMENTS

  1. Intr-adevar de foarte multe ori cine se naste cu diferite probleme de sanatate sau fizice, taman ei sunt acei oameni care cu toate ca viata este grea cu ei, dar stiu sa se bucure de viata din plin si chiar au anumite talente artistice uimitoare.

    Am urmarit clipul si am observat si eu cu cata sinceritate si cata importanta dadea gesturilor … parea ca o poveste frumoasa spusa din inima !

  2. Am citit o poveste (mai bine zis, “a work of fiction”; nu-mi vine pe moment echivalentul romanesc), inspirata dupa realitate, despre un baiat care s-a inscris la cea mai prestigioasa universitate de muzica din Tokyo si era surd. Nu se nascuse asa. Isi pierduse acest simt in urma unui accident de masina (nu imi imaginez cum) in care au murit ambii lui parinti. Era atat de mic la momentul accidentului ca nu invatase sa vorbeasca. Si nici pana in momentul in care a ajuns la facultatea respectiva nu invatase sa vorbeasca.

    Cel mai impresionant, nu a fost faptul ca distingea perfect notele de la pian (instrumentul ales) prin vibratii, ci faptul ca el explica ca “vede” puncte de culoare in fata ochilor cand canta (apropos de expresia “a vedea sunete”, uite ca se poate). Imbinand culorile, el compunea.

    Si da, era gay. :))

  3. QA,
    foarte tare!!!

    Ar fi fain dacă s-ar apuca cineva de ASL și pe melodii românești!
    Știe cineva unde se pot face cursuri pentru limbajul semnelor?

Comments are closed.

Vezi si...

Save the last dance for… me?

Swing with a sing - intr-o suareza de frenezie matinala tipic bucuresteana (include un redbull si o tigare undeva intr-o groapa uitata de Dumnezeu dupa mult prea multe ore de munca) am descoperit doua mari chestiuni: Unu – iubesc Bucurestiul intre ora 11:30pm si 6:20am – nu stiu de ce...

Articole din aceeasi categorie