Era trecut de miezul nopții când, încărcat printr-un mod misterios de de niște rânduri pe care le citeam dintr-o carte, îmi veni să (re)văd orașul noaptea.
Vroiam să devin, pentru o fărâmă de clipă, câinele care stă cu burta la soare de pe trotuarul încărcat cu oamenii care se îndreaptă undeva. Nu c-ar ști cineva încotro se îndreaptă (și-apoi, oricum, în momentul în care știi exact încotro te îndrepți, magia dispare ca prin… minune. Curios, nu?), dar nu asta e ideea.
Așa că am aprins farurile, am oprit radioul și am pornit. Mi-am propus să nu mă îndrept spre ceva anume așa că pe la fiecare intersecție am luat-o exact în opusul direcției spre care m-ar fi împins primul impuls să o iau. Să zicem, de dragul simplicității, că mi-am urmat al doilea instinct, deși nu există așa ceva.
Mergeam extrem de încet. Vroiam să aud zgomotul cauciucului pe asfalt.
Sa-ti fie mai usor.
Depeche Mode – Behind the Wheel [Josh Molot Vitaminwater MIX] by Josh Molot
Ştiu despre ce vorbeşti,
Săptămâna trecută ne-am adunat în vro 2 nopţi şi am făcut un picnik nocturn. Păturică, bere, suc si alte prostioare care fac râu.
Uitasem ca sunt stele pe cer, uitasem de concertul pasărilor.
PS. Noroc ca nu au pornit stropitorile.
Si eu simt cateodata nevoia, si ciar imi place sa ma plimb noaptea aiurea pe strazi, si sa imi limpezesc gandurile , cateodata merg pe jos dintr-o parte a orasului in alta , si nu, nu is dus cu pluta , doar ca e un mod foarte bun de a-ti limpezii gandurile.
PS: Ar fi mai frumos daca plimbarea asta s-ar face in 2 🙂
Neahh, in doi n-are farmec, chestia asta. Pentru mine momentele de genu ma umplu, sunt intime.
Da, asa e sunt intime dar la mine in ultimul timp exista asemenea momente tocmai pt ca simt nevoia sa am pe cineva , si atunci ma eliberez de toate problemele plimbandu-ma aiurea in noapte.
Ba nu stiu cum e la voi dar eu dupa ce ma umplu din energia Lunei, simt nevoia sa ma desumflu la scoarta copacului, insa sa nu credeti ca ridic piciorul, desi uneori le ridic pe amandoua, dar atunci sunt intim in doi.
@LDD: păturica!